Natura acestei lumi este egoista si noi ne-am nascut in dorinta a carei natura este de a primi. Deci, aceasta dorinta ma trage si ma impinge constant spre placere, nelasandu-ma singur niciun moment. In fiecare clipa ea creeaza o nevoie in mine, incitandu-ma cu o noua sursa de placere. Reiese ca in acesta lume, eu sunt sub forta persistenta a naturii care trezeste in mine senzatia durerii si a suferintei. Deci, daca nu fac nimic nu este nicio pedeapsa. Chemarea de a face ceva deriva din natura, pentru ca sunt controlat de forta care ma impinge din spate.

Pe de alta parte, nu exista nicio forta de impingere in dezvoltarea spirituala deoarece nu este nicio constrangere acolo. Sta numai in puterea mea sa castig, sa colectez, sa acumulez si sa aranjez forta din mine,  care ma va avansa. De aceea, pentru a ne ajuta pe noi, cei care traim in egoism (dorinta de a primi placere), ca sa avansam spiritual, suntem pedepsiti daca nu muncim. Asta este, suntem pedepsiti pentru ca nu actionam.

Daca incepem sa acordam atentie sentimentelor noastre, vom recunoaste ca ele vin de la Creator. Ele ne vor ajuta mult sa reactionam mai corect si sa avansam. Daca incepem sa vedem atitudinea Creatorului asupra noastra, pedeapsa pentru inactivitatea din munca, in fiecare stare prin care trecem, vom fi capabili sa ne pregatim mai bine pentru fiecare noua actiune, secunda cu secunda. Vom vedea ca Creatorul este intotdeauna primul si ca El ne invita si ne ghideaza cum sa actionam. Tot ceea ce ne trebuie este sa acordam atentie la ceea ce El spune, la cum lucreaza El in noi si, conform cu aceste lucruri sa discernem detaliile muncii noastre. De fapt, intreaga noastra munca consta in unirea sufletelor noastre, unde Creatorul ni se va reveleaza.

In aceasta unitate, simtind cum Creatorul ne ghideaza, vom incepe sa percepem Lumina Directa, Lumina Reflectata si toate celelalte actiuni pe care le studiem in intelepciunea Cabala. Vom incepe sa percepem cum se manifesta acestea intre noi. In acest fel, Creatorul ne impinge sa ne conectam, astfel incat dorintele noastre sa corespunda cu ale Lui.

Deci, Creatorul nu ne pedepseste, ci ne corecteaza traiectoria.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Articolul Sunt primul si sunt ultimul

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care sunt semnele ca am facut primul pas pe scara spirituala?

Raspuns: Cand ajungem la primul grad spiritual, simtim o nevoie presanta de unire pentruca ca sistemul de suflete comun integrat ne devine relevat.  Acest sistem este o retea compacta a fortelor de iubire si daruire reciproca, umpluta cu forta unificatoare, superioara, Creatorul.

Cu cat suntem mai dispusi sa devenim echivalenti cu Lumina, cu atat mai strans se atrag sufletele noastre sub efectul ei, si noi simtim cum trece prin noi. Sufletele se aliniaza cu Lumina din ce in ce mai mult, inlaturand obstacolele (rezistenta) din calea ei si Lumina calatoreste  prin ele fara restrictii, trecand de la un suflet la altul. Lumina devine intreaga si completa ca in Lumea Infinitului. Nu are nevoie sa execute nicio actiune sau miscare pentru a trece de la un loc la altul; ea umple simplu, absolut si uniform intreaga retea.

Aceasta retea exista la fiecare  nivel al scarii spirituale, de la primul pana la ultimul. Totusi, in timp ce avansam la un grad spiritual mai inalt, noi percepem o retea mai integrata, umpluta cu mai multa Lumina. Percepem asta pentru ca este o diferenta din ce in ce mai mica intre suflete si Lumina in care traiesc. Asta inseamna ca Creatorul, care umple spatiile dintre suflete, este relevat din ce in ce mai mult.

Vedem Lumina chiar la primul grad spiritual, la fel cum un copil nou nascut incepe sa perceapa lumea noastra cu cele cinci simturi corporale: vaz, auz, gust, miros si pipait. Un nou nascut nu stie cum sa-si foloseasca organele senzoriale inca, dar este capabil sa se familiarizeze intr-un fel.

La fel se intampla si cand dobandim primul grad spiritual. Dupa ce am dobandit primul grad spiritual, noi existam in aceasta lume in corpul fizic si, de asemenea, in sufletul nostru in lumea spirituala. Lumea spirituala este eterna si, cand suntem in ea, nu simtim nevoia corpului fizic. Putem exista fara el, numai in senzatia Lumii Superioare.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot, paragraful 19: Primirea egoista a placerii poarta o picatura de otrava letala si astfel noi crestem pacatul nosrtu de doua ori… Ca rezultat asta indeparteaza ultimele sclipiri care raman din viata unei persoane, pentru ca el intalneste ingerul mortii, purtand o picatura de otrava in varful unei sabii si persoana deschide obedienta gura sa, inghite picatura si moare.

Noi suntem creaturi si trebuie sa intoarcem placerea Creatorului in placere de dragul daruirii pentru a ne bucura de doua ori: din placere si din adeziunea cu Creatorul. Va fi dulce si adevarat simultan. Totusi, intre timp, noi actionam in directia complet opusa si primim placere dintr-o dubla minciuna. Ne deschidem ranile si ne bucuram de faptul ca ne ducem mai aproape de moarte!

Asta este exact contrar vietii adevarate, deoarece sistemul nostru interior trebuie sa lucreze opus modului in care lucreaza in prezent. Trebuie sa ne schimbam pentru primire, dar de dragul daruirii; totusi, cu noi, totul se intampla in felul opus.

Reiese ca  persoana reuseste sa se bucure de suferinta ei si chiar sa fie mandra de ea. Puterea tuturor fortelor impure este construita pe aceasta baza. Totusi, spiritualitatea incepe exact deasupra.

Altfel, ingerul mortii va veni in cele din urma si va lua ultima picatura de viata de la o persoana. De ce moare o persoana? Pentru ca desface conexiunea cu Lumina, cu daruirea, care i-a fost data de catre natura, ca un mic foc, conform planului creatiei, pe care ea trebuie sa il dezvolte intr-o daruire mai mare, intr-un foc mai mare, o viata eterna. Totusi, noi risipim aceasta scanteie intr-o viata egoista  si murim in loc sa o dezvoltam si sa dobandim adevarata viata.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Introducerea la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna sa tanjesti dupa unitate si sa incerci sa iesi in afara ta in timpul citirii Carti Zohar? Suna fantastic. Ce ar trebui sa vizualizez? Ce zavor as putea deschide?

Raspuns: Daca stau intr-o cladire inabusitoare si am nevoie de aer proaspat, deschid usa. Sa deschizi usa este ceea ce ai tu nevoie! Cand te deschizi in afara, tot ceea ce este afara intra inauntru.

Este scris: Nu trebuie sa te inclini unui zeu strain (Psalmi 81:9). Daca nu vrei ca Creatorul sa fie strain pentru tine (traind in afara ta), adu-L in tine.

Intreaga Carte Zohar vorbeste despre Creator, ca de altfel intreaga intelepciune a Cabalei. Deasupra lumii noastre tot ceea ce exista este Creatorul. Nu este nimic altceva de cautat decat Creatorul. In afara acestei lumi, este Lumina Superioara care iti este relevata in dorinta ta corectata, unde tu descoperi proprietatile Luminii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 19.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce poate face cineva care de abia a inceput sa studieze intelepciunea Cabala si sta in fata Cartii Zohar fara absolut niciun indiciu despre ce este scris in ea?

Ar trebui sa incerce sa tina intentia pentru toate cele 45 de minute ale lectiei? Este asa de frustrant sa stai in fata unei asa de incredibile Carti si sa nu iei nimic din ea. Ce trebuie sa fac?

Raspuns: Singurul lucru pe care trebuie sa-l iau din Zohar este forta daruirii, nimic altceva. Daca am o forta minima de daruire, voi incepe sa simt Zohar-ul, implicarea mea in el si curgerea textului in el. Voi incepe sa simt cat de pretioasa este aceasta Carte pentru mine. Gradual, prin reactiile mele la cuvintele ei, voi incepe sa simt ceea ce vorbeste.

Dar toate astea urmeaza dorintei mele de deasupra sinelui meu, pentru forta daruirii si dorintei mele pentru o inima deschisa.  Numai cu o asemenea intentie trebuie sa deschidem Zohar-ul. Cand pasim in afara noastra (in afara egoismului), atunci Zohar-ul intra in noi.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 19.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ma pot pregati pentru Mega Congresul de Cabala, care are loc in acest sfarsit de saptamana (23-25 iulie), ca sa vin la el ca si cum as veni la ospatul Regelui?

Raspuns: Strangandu-ne impreuna la Congres putem face un efort pentru a experimenta viata spirituala chiar si pentru o perioada scurta. Viata spirituala este unitatea in construirea unui vas spiritual. Este conexiunea dintre noi, in care experimentam viata spirituala. Este unitatea dintre partile opuse. Aceste parti rezista si sunt in dezacord una cu alta, dar deasupra acestora noi dobindim unitatea, pentru ca dorim si aspiram la ea.

Aceasta dorinta atrage Lumina. Si chiar daca noi nu suntem capabili sa o pastram pentru totdeauna, cel putin pentru o perioada de timp scurta, putem tine senzatia de spiritualitate. Este in ordine daca mai tarziu coboram. Se poate intampla, sau nu. Am putea sa nu cadem, chiar sa urcam mai sus, incepand primul grad spiritual.

Cred ca o putem face. Avem toate instrumentele necesare: cunoastere, materiale, pregatire, sistemul extern si conexiunea dintre noi. Totul este gata. Acum trebuie sa le folosim! Totul depinde numai de noi. Vom fi capabili sa experimentam spiritualitatea daca ne dorim cu adevarat sa ne unim unul cu celalalt si sa gasim viata spirituala in aceasta conexiune, in daruire, deasupra egoismului nostru.

Cel mai important, trebuie sa simtim spiritualitatea si sa nu primim placere din ea. Daca primim, vom cadea definitiv. Totusi, daca o vom simti si vom continua sa o folosim numai pentru a darui celorlalti, pazindu-ne impotriva folosirii ei in mod egoist, atunci Lumina ni se va releva.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Toate gradele spiritualitatii sunt pre-deschise; ele sunt predeterminate de catre Lumina care coboara de Sus in jos. Este similar cu o fabrica de jucarii care construieste seturi de Lego. Creatorul a creat o imagine completa in Lumea Infinitului si apoi, prin coborarea de Sus in jos, a taiat sau impartit imaginea in mai multe si mai multe parti. Asta s-a intamplat pana cand aceste piese Lego au fost gata pentru a fi date copiilor care exista in aceasta lume chiar din momentul coborarii.

Un copil din aceasta lume incepe sa asambleze imaginea Creatorului, inapoi la forma sa originala. El pune din ce in ce mai multe piese impreuna, pana cand imaginea este completa. Cum beneficiaza copilul de aceasta joaca? In timp ce face aceasta munca, copilul experimenteaza mari schimbari in timpul ascensiuni iinapoi in Lumea Infinitului. El devine mai inteligent si mai matur din aceasta munca. De fapt, in timp ce urca scara spirituala, sufletele devin mai echivalente cu Creatorul.

Creatorul le-a aruncat jos, in mod special, din Lumea Infinitului in aceasta lume, astfel incat noi sa urcam inapoi prin reasamblarea imaginii Creatorului in noi. Aceste este obiectul jocului nostru!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce nu imi raspunde Creatorul la chemari, oricat de mult m-as plange Lui?

Raspuns: Pentru ca nu este inca o rugaminte corecta, ci niste pandalii ale copilului, pe care nimeni nu le prea baga in seama. Un tipat este o dorinta. Cand un adult plange si suspina este un semn ca ceva serios s-a intamplat. A fi un adult inseamna sa posezi o dorinta clarificata, sa intelegi ceea ce vrei.  Trebuie sa ne clarificam dorintele. Daca tipatul nostru interior, dorinta interioara, se va potrivi cu Lumina, Lumina va deveni relevata in ea si ne va permite sa simtim realitatea spirituala.

In esenta, noi studiem fizica lumii spirituale, legile precise ale interpunerii dintre Lumina si dorinta. Lumina a construit dorinta cu cinci parti; fiecare dintre ele impartindu-se la randul ei in alte cinci si alte cinci. Impreuna, sunt 125 de grade prin care dorinta poate deveni ca Lumina; asta este, sunt 125 de pasi prin care ridicam dorinta pe scara spirituala catre Lumina, pana cand devine exact ca El.

Ce inseamna plangerea, atunci? Este dorinta de implinire a unei si mai mari similaritati cu Lumina decat o dezvolt eu in mine. Odata ce am facut actiunile corecte si m-am adus la similaritatea cu Lumina, Lumina devine relevata! Dar daca nu fac actiunile corecte, Lumina nu se va releva.

Din acest motiv nu este nevoie sa plang. Ce este nevoie este ca tu sa-ti schimbi dorinta pana cand vei atinge Lumina. Pentru ca tu sa treci de la o stare la alta, sa te schimbi in asa masura incat sa urci la gradul urmator, trebuie sa te pregatesti cateva luni, sau poate ani, sau chiar vieti. Totul depinde de mediu, de perseverenta si presiune si de eforturile tale de a accelera timpul.

Totusi, Lumina nu trateaza pe nimeni cu superioriate. Oricine are o oportunitatea sa tipe intr-un fel special catre El pentru ajutor. Acestea sunt legi stricte in fizica: fie te potrivesti pasului urmator, fie nu. Daca ai destula putere sa te misti singur, atunci te misti; daca nu, atunci stai nemiscat. Daca trebuie sa misc o incarctura uriasa, o voi putea misca numai atunci cand puterea mea devine cu o picatura mai mare decat incarcatura, si nu mai devreme.

De aceea intelepciunea Cabala ne invata cum sa atragem Lumina care ne va da putere aditionala sa devenim ca ea. Pot atrage Lumina numita Inconjuratoare sau Lumina care Reformeaza, din stadiul la care vreau sa acced. Aceasta Lumina imi va influenta dorinta si ma va ridica. Ma va face similar cu nivelul Superior din care Lumina a venit. Intre timp, eu sunt incapabil sa ma schimb de unul singur.

Intreaga intelepciune Cabala este invatarea atragerii acesti Lumini de Sus, in timp ce ramai jos. In aceasta privinta, este scris: Am creat inclinatia rea, egoista si Tora ca mijloc de a o corecta, pentru ca Lumina din ea Reformeaza.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Problema Realizarii Spirituale

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune, Zohar - Niciun comentariu→

Ziarul El Vocero (Purtator de Cuvant), din Puerto Rico, a publicat articolul meu Dorinta: Motorul Schimbarii. Articolul a fost publicat in sectiunea Bunastare.

Filed under: Diseminarea Cabalei, Note - Niciun comentariu→

Zohar, capitolul Lech Lecha (Mergi inainte), Paragraful 32: Si te voi face un neam mare.. Si te voi binecuvanta… Retragandu-se din linia dreapta care nu este amestecata cu cea stanga, a fost recompensat cu iluminarea dreptei care este amestecata cu stanga…

Pentru ca s-a retras de la iluminarea celei stangi care nu este amestecata cu dreapta, a fost recompensat cu promisiune din cuvintele, Si (eu ) voi face numele tau mare, care este iluminarea stangii care este amestecata cu Hasadim din dreapta.

… Si tu vei fi o binecuvantare, care este iluminarea liniei mijlocii.

Avansarea de-a lungul celor trei linii este ca si cum mergi in doua picioare: pe de o parte este forta daruirii (linia dreapta si pe de alta – forta primirii (linia stanga). Cineva utilizeaza aceste doua forte sau linii ca sa avanseze, pasind pe una si dupa aceea pe cealalta. Totusi, directia in care se misca, care este determinata de asemenea de aceste doua forte, se numeste linia mijlocie.

De aceea, linia mijlocie nu este un fel de a treia forta. Nu exista o a treia forta! Linia mijlocie este combinatia corecta a liniilor stangi si drepte. Corecta combinatie asigura avansarea, mai intai via guvernarii calitatii de judecata si apoi mila, mai intai bine si apoi rau. Una arata relevatia fortelor raului, care imping omul din spate, alta releva fortele care il trag din fata. Omul avanseaza cu ajutorul acestor doua forte. Ele sunt ca doua autoritati prin care cineva controleaza si avanseaza el insusi. Exista o intreaga stiinta de cum sa le folosim.

Intelepciunea Cabala este numita a treia linie, calea de aur. Este metoda care foloseste corect aceste doua forte ale naturii: forta receptiei si forta daruirii, plus si minus. Intreaga noastra stiinta corporala contine de asemenea abilitatea de a folosi aceste doua forte: de la energia atomica, care contine de asemenea plus si minus, la moleculele care se alatura si se divid pe baza valentelor pozitive sau negative. Totul este format din doua forte opuse.

De aceea, studiul corect sta in a invata cum sa luam aceste doua baze naturale (Lumina si dorinta, plus si minus), pentru a le lipi intr-un singur intreg si pentru a asambla intregul sistem pana la universul infinit care include totul. Trebuie sa invatam astfel incat mecanismele pe care le construim prin unificare, cum ar fi motorul, refrigeratorul, aerul conditionat si asa mai departe, toate sa lucreze in cel mai bun si optim mod.

In esenta, intreaga intelepciune se reduce la a extrage beneficiul maxim din aceste doua forte. Si noi stam in mijloc, intre ele, in asa numita linie mijlocie.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→