Sunt multe probleme care ne asteapta pe calea spirituala si asta pentru ca dezvoltarea spirituala are loc in ciuda dorintei noastre care se afla intr-un stadiu opus noua. Trebuie sa lucram asupra noastra intr-un anumit sens.

Este complet realist. Poate fi realizat cu ajutorul intelepciunii pe care o obtinem in timpul studiului si sansa de a atrage Lumina pe care o contine. De aceea, avem si mijloacele necesare si instrumentele. In acest fel avansam.

Baal HaSulam scria urmatoarele in “Natiunea”: Toate animalele se bazeaza complet pe natura. Nu se pot dezvolta in vreun fel sau sa se lase influentati fara ea.

Animale avanseaza instinctiv la gradul la care se schimba din interior conform Naturii interioare si ordinelor exterioare. Stadiile mineral, vegetativ si animat au avansat de-a lungul intregii istorii. De exemplu, acum 15 milioane de ani, chiar si materia neanimata a suferit schimbari. Regatele vegetativ si animat, care s-au dezvoltat si si-au schimbat speciile s-au schimbat chiar mai mult. Omul in schimb si-a inceput dezvoltarea ultimul, de-a lungul ultimilor 100 – 200 mii de ani. In acest fel natura conduce lumea.

Pe masura ce societatea umana se dezvolta, trece inca odata prin aceleasi stadii: mineral, vegetativ, animat si uman, dar deja de la nivel uman. Omul se misca inca odata instinctiv : impins de natura, el trece de la un stadiu la altul constrans. Privind istoria vedem cum natiunile au « evoluat », trecand prin revolutii si transformari.

In acest fel ne dezvoltam pana la sfarsit, cand umanitatea se dezvolta in om. Acest stadiu apare in unamitate chiar in fata ochilor nostrii si difera de nivelele precedente prin abilitatea de a lua legea dezvoltarii in propriile-i maini, sa devina asemanatori Creatorului, sa se ridice deasupra naturii si sa o accelereze. Natura ne dezvolta pana la sfarsitul celor 6,000 de ani, perioada folosita pentru dezvoltarea sub presiune, pe calea suferintei, in timp ce Omul ia aceste forte in mainile sale si se dezvolta mai repede prin dorinta sa. Nu vede legea dezvoltarii ca pe ceva rau, ci atat de bun pe cat isi doreste. In acest fel el se realizeaza ca Om, cel ce este asemanator Creatorului. El ia exemplu de la Creator, invata ce face Creatorul in creatie si isi doreste sa faca la fel.

La un anumit moment oamenii studiaza procesul prin care se obtin puii. Apoi au invatat sa faca incubatoare si sa le dezvolte pana corespund nevoilor lor. Ca urmare, in fiecare zi avem cantitatea necesara de oua si nu mai depindem de legea dezvoltarii gainilor.

Exact in acest fel trebuie sa actionam asupra noastra. De aceea Baal HaSulam continua: Totusi, nu la fel este cu omul, care este dotat cu puterea de a gandi. Datorita minunatelor calitati ale fortei sale, omul este eliberat de legaturile cu natura si o dezvolta. Functia sa este sa observe actiunile naturii si sa isi faca munca in acelasi fel in care o face.

Asa cum stim, “Natura” (הטבע) are aceasi Gematrie ca si Creatorul (אלו-הים).

El nu spera sa obtina de la natura puii gata facuti, asteptand ca puiul sa apara si sa faca oul, ci face un incubator care incalzeste ouale si isi face puii pentru el, asemenea gainii.

In completare, Baal HaSulam scrie urmatoarele in articolul “Pacea in Lume”:

Sunt doua forte care opereaza in procesul de dezvoltare:

Una este “puterea cerurilor”, care garanteaza ca tot ceea ce este rau si daunator se intoarce la om ca fiind bun si util, dar « la timpul sau », insemnand printr-un proces greu si indelungat, unde « obiectele dezvoltarii » trec prin suferinte si dureri oribile, aflandu-se sub « presiunea dezvoltarii » care il zdrobeste cu o cruzime de neconceput.

A doua este “puterea lumeasca”, insemnad oamenii care au luat controlul legii dezvoltarii in mainile lor. Pentru ca pot sa se elibereze complet de legatura cu timpul, ei isi accelereaza semnificativ sosirea la final, insemnand ultima maturizare si corectie, care este sfarsitul dezvoltarii.

Din prima parte a  Letiei zilnice de Cabala 1/27/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Trebuie sa ne schimbam pentru a-l putea atinge pe Creator intrucat il atingem in vasele noi ale perceptiei, in noile dorinte. Evident, dorintele in sine nu sunt noi, dar se conecteaza in interiorul nostru intr-un nou mod.

Avem dorinta de a primi placere si dorinta de a darui. Pentru a putea revela Creatorul, trebuie sa cream o astfel de conectare intre aceste dorinte in interiorul nostru care sa ne ajute sa il recunoastem. Creatorul are 125 forme consecutive de revelare, cand se revelaza din ce in ce mi aproape, mai mai precis si mai precis. Sunt 125 grade, de-a lungul carora urcam si il putem simti din ce in ce mai mult.

Cum il gasim pe Creator? Cu cat mai repede cream o conectare intre dorinta noastra de a primi placere si dorinta de a darui, unde dorinta de a darui va conduce peste dorinta de a primi la primul grad spiritual, dandu-i o forma asemanatoare Creatorului, il vedem instantaneu pe Creator prin aceste dorinte si unitatea lor.

Cu alte cuvinte, trebuie sa creez in interiorul meu proprietatea comuna intre dorinta de a ma bucura si dorinta de a darui astfel incat sa devina identice, egale, si adecvate Creatorului  la inceput, cea mai mica forma a revelatiei Lui. In acest caz, voi vedea, voi intelege si Il voi simti.

In lumea noastra, exista diferite fenome de asemenea. Ca sa le inteleg, trebuie sa devin mai inteligent, sa obtin simturi in plus, sa studiez mai mult. Apoi, voi incepe sa simt ce se intampla, in ce fel, si ce sunt aceste fenomene.

La fel se intampla in intelepciunea Cabalei. Pentru a trezi fuziunea, o raspandire reciproca a dorintei de a primi si a dorintei de a darui in fiecare din noi la primul grad spiritual si mai departe, la toate cele 125 grade, am nevoie de Lumina care sa faca aceste schimbari in mine. Eu singur nu pot face schimbarile deoarece ma aflu la cel mai mic grad; Nu am nici cea mai mica idee a ceea ce trebuie sa devin la urmatorul, ca si un copil care nu stie cum va arata peste un an.

De aceea ni s-a dat studiul. Trebuie sa stam si sa invatam de la sursele autentice, iar cea mai puternica sursa  de la care putem atrage Lumina este Cartea Zohar. Cand studiem aceasta carte impreuna, este „credinta deasupra ratiunii”, daca in timp ce facem asta toti se gandesc la cum sa se uneasca cu ceilalti. Asta pentru ca in conectarea dintre noi, cream forma Creatorului, potrivirea corecta dintre dorinta de a primi si dorinta de a darui astfel incat dorinta de darui sa conduca dorinta de a primi, adandu-i astfel forma corecta.

Daca as vrea ca asta sa se intample in timpul studiului, este suficient. Nu exista o porunca mai mare, si nu exista nimic mai vital. In acest caz, atrag Lumina iar ea va aranja aceste dorinte pentru mine.

Lumina este cea care face asta. Nu am nevoie sa stiu nimic altceva. Asa cum un copil mic doreste sa creasca si de aceea alearga, se joaca si face tot ce poate. La fel si eu, asemenea copilului, fac tot ce este necesar ca sa fac Lumina sa apara, sa ma reformeze, sa me duca inapoi la sursa, la Creator.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala  2/18/2011, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate o persoana mica sa aduca mai multi oameni la unificarea de a carei corectie depinde? Oare chiar are instrumentele necesare sa infaptuiasca aceasta?

Răspuns:  Nu exista oameni mici sau mari. Noi apartinem de Lumea Infinitului, un sistem complet, integral. Oricum, daca este vreun defect/lipsa  in intreg, nu mai este intreg, iar totalitatea sa este Sparta. De aceea fiecare este la fel de important ca ceilalti.

Imagineaza-ti ca acest sistem are o intrare si o iesire, iar calea prin  el trece prin toate elementele, fara exceptie, care sunt legate intr-un lant. In acest caz mai conteaza cate elemente interne sunt defecte si  indepartate din lant, o suta sau doar una?

Evident, ruptura indeparteaza elementele care raman, mai usor ar fi  sa le repari, iar din acest punct de vedere o veriga  defecta e preferabila decat o mie. Cu toate acestea daca examinam iesirea unui sistem deteriorat, fragmentat, observam ca un element defect e suficient pentru a distruge intregul sistem.

De aceea fiecare dintre noi e important si nu exista om mic sau mare. Este nevoie de fiecare dintre noi si trebuie sa ne gandim la toti. Din punctul de vedere al Creatorului nu este nici o diferenta intre oameni, intre suflete, indiferent ce.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 2/18/2011, “Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna calea Luminii si calea suferintei? De ce exista suferinta? Este  egoismul nostru?

Raspuns: Fara indoiala, experimentam suferinta in dorinta noastra de a primi placere. Totusi, durerea poate fi simtita chiar si in dorinta de a darui. Totul depinde de cum definesti suferinta.

Imagineaza-ti daca vrei, ca am gasit Cabala, am intrat in grup si am studiat timp indelungat. Dar la sfarsit, am castigat dintr-o data mai multe milioane de dolari la loterie! Acum viata mea s-a schimbat. Dupa parerea ta este calea Luminii sau calea suferintei?

O pot numi calea suferintei pentru ca acum banii imi provoaca confuzie si nu stiu ce sa fac. Ma gandeam la Cabala, dar acum trebuie sa ma gandesc la bani, deoarece este vorba de o asa suma mare. In ce sa investesc ca sa nu se devalorizeze? Cum sa ii folosesc corect?

Asa cum se vede, asta este calea suferintei deoarece in loc sa avensez usor, simplu si direct, sunt abatut de la cale si ma invart facand un ocol mare. Chiar daca imi place sau nu, trebuie sa ma implic in chestii materiale, dandu-i timpul meu si incarcandu-mi mintea cu aceste ganduri. Nu ma pot rupe de asta, si este o mare problema, o adevarata durere in ceea ce priveste  dorinta de darui si scopul spiritual .

Cat despre dorinta de  primi placere, trebuie sa spui ca este calea Luminii si ca ai primit-o recompensa pentru munca ta virtuoasa. Crezi ca este o binecuvantare trimisa tie de Sus. De aceea, totul depinde pe ce scala obisnuiesti sa masori, de ceea ce ai ales sa iti dea placere.
Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 2/18/2011, “Libertatea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Exista o lege: In existenta spirituala ,’ urmeaza individualul’  ;  iar in existenta corporala ‘ urmeaza colectivul’. Cu toate acestea, nu inseamna ca trebuie sa alerg in centrul unui oras unde mii de oameni sunt adunati, sa ii intreb ce anume doresc si sa incep sa impartasesc  dorintele lor.

“ A urma colectivul “ inseamna a te ingriji de unificarea celor multi pentru ca numai prin aceasta unire imi voi transforma Vasul, dorinta mea .

Alerg dupa ei pentru a-mi adauga mie si a ma conecta cu dorintele lor interne. Nu ma uit la corporalitatea lor, la nevoile animale, ci mai degraba tind sa descopar dorintele lor interne care ii leaga intr-o singura retea.

Daca eu doresc sa ma angajez in aceasta retea spirituala din partea  superioara care ii conecteaza pe toti intr-unul singur , este privit ca “ urmand colectivul” , unde dorinta mea este sa aduc colectivul la unicitate si sa fac parte din el.Ca rezultat , cei multi devin ca unul pentru mine.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala  2/18/2011, “Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Studiul Cabalei detine o calitate speciala. Lumina, insemnand forta corectiei continuta de cartile Cabaliste, aduce persoana inapoi la sursa.

Lumina este esenta interioara a metodei, si  de aceea stiinta Cabalei este numita partea interna a Torei. Cand o studiem, trezim Lumina interioara ascunsa in studiu, in grup, si in interconectarea noastra. Aceasta forta construieste cu adevarat conectarea dintre noi, aducand schimbarile dorite in fiecare persoana. Ca rezultat, intentia de a darui vine sa inlocuiasca intentia egoista deasupra tuturor celorlalte dorinte.

Impreuna cu grupul, persoana se gandeste constant la starea in care se afla in timpul pregatirilor pentru studiu, si in timpul studiului in sine  el cere schimbari cu ajutorul Luminii care Reformeaza. Asta este tot ce are nevoie. Doar acest mod de pregatire ajunge la libera sa alegere,  la actiunile libere in viata sa in aceasta lume si pe intreaga scara a gradelor spirituale.

De aceea, cel mai bine este sa te concentrezi pe asta cat de mult poti, sa vorbesti cu tine insuti cat de mult posibil, sa discerni astfel toate detaliile astfel incat sa iti devina mai clare si mai sincere. In acest fel ne vor ajuta sa ne detasam de cuvinte si sa ridicam sentimentele si intelegerea interioara. Apoi toate acestea vor avea sta in noi ca o fundatie extrem de importanta a fiintei, singurul lucru de care ar trebui sa avem grija. Tot restul va veni de sine.

Apoi voi vedea cum intreaga mea viata si inteaga viata a lumii graviteaza in jurul acestei axe pentru a aduce pe toti in acest moment decsiv – fiecare persona in conformitate cu radacina sufletului sau, mai multa sau mai putina energie. Scopul Creatorului este sa aduca fiecare persoana in acest punct.

Nu conteaza ce primesc la nastere sau ce am obtinut pana acum, aceasta mi-a fost dat de Sus. Totusi, acum fiind in grup, trebuie sa ma ridic la importanta scopului – daruire si unitate cu Creatorul. Asta se face prin intermediul studiului in mediul adecvat unde cer Lumina, « calitatea miraculoasa ». Daca ne gandim fara incetare la asta, ne intelegem vietile in modul cel mai eficient.

From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 2/24/11, Writings of Rabash

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Urmatoarea Conventie de la Marea Moarta intentioneza sa dea lumii metoda de corectie, insemnand necesitatea de a prefera interiorul exteriorului. Baal HaSulam scrie ca acesta este parghia si principiile in diseminarea stiintei Cabala.

Daca inca de la inceput si mai cu seama diseminam importanta internului peste cea a externului printre noi, atunci asta se va vedea in lumea intreaga, si intreaga lume va incepe sa asculte si sa prefere internul externului. Atunci vom putea sa ridicam lucrurile care ne-au adus mai aproape de Creator si mai mult, sa le unim si sa obtinem corectia intregii lumi.

Cred ca suntem aproape de asta si ca avansam bine. Haideti sa conectam cel mai inalt punct, care este Bnei Baruch, cu cel mai jos punct, care este Marea Moarta !

Din lectura “Kabbalah L’Am” Hall on 2/22/11

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Daca nu cultivam in noi insine o sensibilitate pentru bine si rau, nu vom stii cum sa le folosim in mod corect. Totul depinde de subtilitatea perceptiei.

Mai mult, este important sa determinam ce este bine si ce este rau, deoarece, de obicei, ceea ce este bun pentru egoismul unei persoane ea considera ca este bine, in timp ce orice o raneste este rau. Deci, care este punctul de referinta prin care sa definim bine si rau? Este in legatura cu mine, cu societatea, cu Creatorul? Ce sunt de fapt “bine” si “rau”?

Astazi ne confruntam cu o problema. Conform intreagii noastre istorii, trebuie sa facem ce este bine pentru noi, sa ne luam libertatea de a distribui petrol si gaze, sa poluam habitatul, sa nu ne facem griji pentru nimic pana cand avem sansa sa vedem cu oroare ce am facut. Dar nu exista cale de intoarcere. Oamenii de stiinta spun ca soarta globala este decisa: am trecut de punctul in care mai era intoarcere, nu se mai poate restabili, bunastarea este distrusa.

Deci, ceea ce obisnuiam sa vedem ca si bun s-a transformast in rau. Daca am fi fost mai sensibili in trecut si daca am fi putut vedea lucrurile corect, nu am fi facut ceea ce am facut. In acest punct, abilitatea noastra de a lua decizii depinde in mare parte de sentimentele noastre. De fapt, dorinta este forta primara, iar mintea dupa aceea pentru a realiza ceea ce dorinta vrea. Inteligenta creste doar pentru a ajuta la implinirea dorintei.

Ma gandesc la ceea ce as vrea sa obtin, si cu cat imi doresc mai mult, cu atat mai mult ma gandesc la asta. Conform acesteia, mintea se dezvolta in incercarile de a obtine ceea ce doresc. De aceea, langa o dorinta mare este intotdeauna o minte mare, in vreme ce langa o dorinta mica se afla o minte mica. Asa suntem facuti. Aceasta dezvoltare de asemenea are loc in celulele vii la fel ca si in intreaga persoana.

De aceea, pe masura ce dezvoltam o mai mare sensibilitate fata de bine si rau, mintea noastra va creste impreuna cu ea in acelasi grad, si devenim mai intelepti. Singura intrebare este ce criteriu folosim atunci cand decidem ce este bine si ce este rau?
Din partea a 4 a  Lectia zilnica de Cabala  2/18/2011, „Libertatea”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum este posibil sa nu ne ingrijoram de vietile noastre materiale, incluzand munca si familia? Ce ar trebui sa facem daca nevoile de baza ne forteaza sa acordam mai multa atentie acestora, decat grupului? Cum sa ne concentram intreaga atentie doar pe punctul liberului arbitru?

Raspuns:  Existam in aceasta lume, unde o persoana trebuie sa se casatoreasca, sa munceasca si sa fie un  cetatean deplin. Noi percepem conditiile exterioare ca legitime pentru ca  aceasta lume nu a fost creata astfel din intamplare, fiind  detasata de procesul pe care trebuie sa il parcurgem. Totul a coborat din lumea spirituala si ne inconjoara in afara necesitatilor.

Iar toate cotiturile si intoarcerile prin care umanitatea trece, ca un intreg si fiecare persoana individual, trebuie sa aiba un loc precis in aceast fel, indiferent de forma in care ele sunt exprimate. Nu exista intamplare. Din acest motiv o persoana trebuie sa duca o viata obisnuita si sa aiba grija de toate nevoile, asa cum sunt acceptate in societate de comun accord.

Ce inseamna acceptate de comun accord? O persoana  trebuie sa se ingrijeasca de toate lucrurile care sunt vital-necesare si sa isi asigure o existenta normala pentru sine. Ea trebuie sa aiba o familie, o casa, un copil, un fond de pensie, sa mearga in vacanta  si asa mai departe. Orele matinale ar trebui alocate pentru studierea Cabalei, desi le rapim din portia de odihna sau de somn. Ca un adaos, trebuie sa dedicam o ora sau o ora si jumatate Cablei inainte de a merge la culcare, doar cu conditia ca persoana are posibilitatea sa faca intocmai.

In acest mod este construita lumea noastra. Prin natura lui un barbat petrece mai putin timp avand grija de treburile casnice decat o femeie, de aceeea el trebuie sa compenseze prin studierea Cabalei. In acealsi mod procedau si cabalistii trecutului. Rabash muncea ca un simplu muncitor platit cu ora lucrand la drumuri sau facand munca  in constructii, dar totusi se trezea 2 sau 3 ore inaintea tuturor pentru a studia.Seara dupa lucru,cand toata lumea se odihnea,el deasemenea se aseza si studia.

De aceea nu ar trebui sa dam la spate toate grijile noastre materiale. Trebuie doar sa dam sensul potrivit oricarui lucru. Unii oamenii dispretuiesc aceasta viata si vor sa zboare in inaltimi, deasupra vietii, precum micii ingeri, gandind : “ Singurul lucru de care imi pasa acum e sufletul meu”.Hmm, aceasta este o abordare incorecta pentru ca sufletul tau este dorinta pentru placere, care a fost corectata de Intentia daruirii catre aproape. Dar pana atunci tu nu posezi un suflet. Aceasta trebuie sa fie clar inteleasa.

In primul rand constientizeaza dorinta ta corupt-egoista si straduieste-te sa indrepti macar o parte din ea. Apoi vei dobandi un suflet. Acest lucru poate fi facut doar cu ajutorul mediului, cat se poate de normal, participand de comun acord in toate preocuparile unei vieti obisnuite.

Stiinta Cabala vorbeste despre corectia lumii, corectia tuturor oamenilor, pentru ca are o atitudine cat se poate de reala despre fiecare persoana si viata ei si despre societatea  umana ca un intreg   –  intr-un cuvant, catre orice. Cabala priveste lumea aceasta ca un rezultat al lumii spirituale. Este exact situatia in care gasim aici, ca trebuie sa trecem prin corectie.

Noi nu trebuie sa ne inchidem catre viata catusi de putin, calea este facuta prin alte metode. A parasi  lumea, plecand la o manastire, intr-o camera, sau stand in pozitia Lotusului intr-un munte indepartat   – nimic din acestea nu sunt in acord cu metoda noastra pentru ca o persoana trebuie sa fie implicata intr-o viata umana obisnuita.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala 2/24/11, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Nu numai că avem oportunitatea de a câştiga liberul arbitru, ci pur şi simplu trebuie să facem asta. Nimeni nu va fi în stare să o evite, deoarece toate forţele naturi ne împing şi ne trag către asta. Voi, toţi ceilalţi, fiecare persoană din lume, toată lumea va trebui să îşi realizeze într-un fel liberul arbitru.

Două căi se află în faţa noastră: calea Luminii (calea Cabala) şi calea suferinţei. Alegeri trebuie făcute în fiecare moment. Să nu credeţi că dacă odată ce vă aflaţi la o intersecţie alegeţi să o luaţi la dreapta sau stânga, veţi continua acel drum.

Am mers un metru înainte pe un anumit drum şi, acum, sunt pus din nou în faţa altei alegeri, stând la intersecţie din nou. Fac alegerea, fac un pas pe drumul ales şi mă găsesc din nou în faţa unei intersecţii unde fac iar o alegere. La fiecare pas îmi este dată libertatea de a face o alegere şi aceleaşi două căi se deschid înaintea mea.

Trebuie să aleg tot timpul între ele, în fiecare moment, de la o stare la alta, în fiecare nou punct de-a lungul căruia avansez, construind din ele o linie, un drum spre corecţia finală, Gmar Tikkun.

În fiecare nou punct, trebuie să decid în ce direcţie voi merge şi, deoarece un punct este un cer, aleg din toate cele 360 de grade. Totuşi, în principal, toate aceste direcţii se unifică în două căi posibile: calea Luminii şi calea suferinţei.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 2/18/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara - Niciun comentariu→