Intrebare: In intelepciunea Cabala vorbesti despre egoul omului, despre unitate si despre nevoia noastra de a fi in echilibru cu natura. Dar ce legatura are asta cu conectarea cu Dumnezeu (Elohim)?

Raspuns: In intelepciunea Cabala vorbim despre natura. Conform Gematriei (valoarea numerica a literelor), “natura” si “Elohim” sunt acelasi lucru.Daca vorbim despre forta superioara a naturii, Dumnezeu sau Creator, oricum vrei sa Ii spui, totul in jurul nostru este doar o manifestare a acelei forte.

Daca vorbim despre forta superioara, atunci care este diferenta cand Il numim “Elohim” sau “natura”? Este o forta superioara (chiar cea mai superioara!) care da nastere si conduce peste tot, iar noi dorim sa stim cum sa ne conectam cu ea, cum sa o revelam, sa o intelegem.

Astfel, daca ies din mine, din egoul meu, si incep sa inteleg realitatea din afara mea, peste acest ego,asta se numeste intelegere, realizare, revelarea Creatorului. Evident toate se intampla in interiorul meu si au legatura doar cu mine.

Treptat imi organizez dorinta, structura mea spirituala, insemnand proprietatea de a darui si de iubire pentru ceilalti: Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gevurah, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod, Malchut. Conform acestei structuri, stiu conectarea dintre ele si astfel il revelez pe Creator.

Elohim se mai numeste si “Creator” (Boreh), de la ebraicul cuvant “vino” (Bo) si “vezi” (Reh) pentru ca trebuie sa Il “vezi” ca sa Il poti intelege, sa Il poti vedea pentru prima data. Suntem creati de El cu acest scop.
From the Lecture in Rome 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Oamenii in care punctul din inima s-a trezit merg mai departe, spre unificare. Cu siguranta, cand sunt la inceputul studiului nu se gandesc la conectare; nu au inca aceasta nevoie. Dar stiinta Cabala ne invata ca anume in conectarea dintre noi ne putem ridica spiritual si putem trece Machsomul, bariera spirituala, trezirea proprietatii de a darui din noi.

Intregul drum, din momentul in care venim in grup, incepem sa studiem si incercam sa ne conectam, este numita perioada de pregatire. Cabalistii spun ca aceasta perioada poate dura intre trei si cinci ani, dar poate fi mai lunga pentru ca pregatirea este extrem de importanta. Fara ea oamenii nu ar intelege inspre ce se indreapta.

Trebuie sa ne pregatim pentru senzatia lumii spirituale, sa creem mediul corespunzator, sa incepem sa il simtim si sa avansam impreuna cu el. Cu alte cuvinte trebuie sa intelegem nevoia de unitate cu ceilalti.

Trebuie sa ne unim din nou, sa ne intoarcem la stadiul in care eram in lumea Infinitului, in care eram uniti si umpluti de Lumina superioara. Dar ca sa putem implini asta, trebuie sa ne imblanzim dorinta egoista, dar asta nu este simplu si ar putea dura cativa ani….
From Lesson 2, Convention in Madrid, 6/3/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pe masura ce ne ridicam deasupra egoismului, in afara de orice altceva, facem o minunata descoperire: Incepem sa discernem ca intreaga lume exista in interiorul nostru, si nu in afara noastra. Iar asta e logic pentru ca eu chiar nu stiu ce este in afara.

Persoana percepe doar ce intra in simturile sale si care prin sistemul nervos care ajunge la creier proceseaza “imaginile” finale. In acest fel percepem lumea. Este destul sa sectionezi un nerv ca sa faci sa dispara o parte a realitatii din simturile noastre.

Asadar, pe masura ce o persoana se ridica deasupra sa, vede ca perceptia lui nu este deloc in afara, ci depinde complet de simturile sale, de dorinta, ganduri, senzatii si minte. Si cand stim cum sa schimbam acesti parametrii, ne putem extinde perceptia si ne putem ridica desupra limitelor celor cinci simturi.

De aici vine numele de “intelepciunea Cabala”, care literal inseamna intelepciunea de a primi. Persoana o foloseste pentru a iesi gradual din simturile fizice ale corpului animal si isi extinde senzatiile spre infinit. In timp ce traieste in lumea noastra, avanseaza la nivelul in care nu se mai asociaza cu corpul fizic, deoarece vede o realitate mult mai mare deasupra lui.

Acum nu isi mai conditioneaza viata de perceptia celor cinci simturi. Si chiar dupa ce corpul fizic moare, persoana ramane in realitatea pe care a atins-o deasupra sa. Nu simte moartea deoarece o noua dimensiune a intrat in perceptia sa inainte sa moara corpul fizic.

In acest fel persoana traieste pe doua nivele: corporal, ca noi toti, si cel “necorporal” care se ridica deasupra egoismului.
From the Lecture in Rome 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Îţi sunt familiare scrierile cabalistului Isaac cel Orb (Rabi Iţac Saggi Nehor, 1235-1600, Prvance Franţa)?

Răspuns: Noi studiem din trei surse de bază ale Înţelepciunii Cabalei: Cartea Zohar, scrierile lui Ari (în special cartea Pomul Vieţii) şi lucrările lui Baal HaSulam care ne transmit întreaga Înţelepciune a Cabalei în forma cea mai potrivită pentru publicare şi distribuirea către oricine din această lume.

Printre toţi marii Cabalişti, începând din Babilon şi până în zilele noastre, fiecare generaţie a produs mulţi alţi Cabalişti. Dar unii dintre ei se ascund pe ei înşişi iar alţii scriu foarte puţin, deoarece până de curând, cam treizeci de ani în urmă, pentru a dezvălui orice parte a Cabalei, el trebuia să aibă permisiunea de Sus. De aceea, Cabaliştii rar au scris, şi când au scris, a fost într-o formă secretă.

Şi numai în secolul 20, când a venit timpul dezvăluirii Cabalei oricui pentru a se putea corecta egoul colectiv, Baal HaSulam a scris ce era permis să distribuie. Iar noi oferim această parte specifică a Cabalei lumii.

Din Conferinţa din Roma 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu trebuie să ne bucurăm de veştile rele. De ce nu am veni la corecţia finală pozitiv? Tot ceea ce avem de făcut este să găsim „mărul stricat din coşul cu mere”, acel 1% rău în 99% bine – şi să începem să lucrăm. Totul depinde de înţelegerea noastră a răului şi de cât îl simţim. Şi acesta este scopul Înţelepciunii Cabalei, să dezvoltăm în noi simţul de înţelegere a răului.

Trebuie să descoperim răul la miligram, „sub microscop”, şi va fi de ajuns să vedem cât de enorm şi insuportabil este. Înţelepţii spun că cei drepţi văd înclinaţia rea ca pe un munte enorm. Cu alte cuvinte, ultima picătură de rău şi încă li se părea lor monstruoasă. În timp ce cei răi văd răul lor ca pe un fir de păr de subţire şi deci, „ce mai este aici de discutat”?

De aceea , totul depinde de cât de conştienţi sunteţi şi ce coeficient de mărire are „lentila” voastră. De aceea nu trebuie să simţiţi bine despre nelinişte, foame, şi alte probleme în care lumea continuă să se scufunde. Noi trebuie să cultivăm înţelegerea răului şi asta este ceea ce se presupune că trebuie să trezim noi în omenire prin diseminarea Cabalei.

Ce diseminăm noi? Autoritatea noastră? Nu. Autoritatea lui Baal HaSulam? Nu. Autoritatea Creatorului?. Nici măcar asta! Noi vrem ca oamenii să înveţe despre autoritatea înclinaţiei rele, despre egoul care este în desfăşurare şi ne arată că este cauza tuturor relelor. Şi dacă ei cheamă la răsturnarea guvernelor lor, trebuie cel puţin să încerce să înţeleagă că trebuie să scuturăm de putere pe acest „rege bătrân şi nebun” din noi înşine.

Asta este ceea ce trebuie noi să demonstrăm pentru ca omul să înţeleagă mai bine cine ţine controlul asupra lui şi pe cine trebuie să judece pentru toate necazurile şi problemele. Scăparea noastră de rău este determinată de cunoaşterea a ceea ce noi am devenit. Respingerea răului este forţa care conduce dezvoltarea noastră. Asta este tot ce ne trebuie.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/26/2011 Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: La conventia de astazi vom sarbatori ziua de Shavuot. Dar cand imi imaginez ce se va intampla acolo, nu vreau sa merg. Asta inseamna ca trebuie sa ma ridic deasupra ratiunii?

Raspuns: Oamenii vor dansa acolo, dar tie nu iti place sa dansezi. Va fi mancare delicioasa acolo, dar tie nu-ti va placea. Vor fi multi copii acolo, dar nu te incanta. Se pare ca nu prea ai motive sa te duci acolo.

Sau iti poti imagina situatia diferit: De ce sa-mi pese de mancarea, de miscarile pe care oamenii le fac cu corpurile lor, cantecele si tipetele copiilor, si de toti oamenii care se afla acolo? Toate acestea sunt forma externa a dorintei care a fost trezita de Creator. El aseaza impreuna oamenii care isi doresc sa vina mai aproape de El. Din întregul Malchut al lumii Infinitului, a adunat un grup de dorinte separate pe care sa ii uneasca in viitor. De aceea ne da acesta nevoie. Ei nici macar nu stiu de ce lucrurile sunt asa cum sunt. Fiecare persoana are motivul ei pentru care vine si fiecare persoana isi imagineaza in mod diferit. Dar am mers acolo pentru a ma alatura dorintei Creatorului, care este ascunsa in interiorul lor.

Poti sta tacut la colt si sa incerci sa ramai unit cu ei in dorinta. Nu ma intereseaza nevoile lor urgente, ci exact dorinta pentru care Creatorul i-a trezit. De asta am nevoie. De asta are nevoie sufletul meu. Pentru ca de fapt am doar punctul in inima si trebuie sa imi adaug aceasta dorinta, care imi va da volumul vasului spiritual. Apoi voi putea avansa.

Totusi, daca nu fac conectarea cu ei, atunci de unde voi obtine dorinta, unde imi voi gasi sufletul? In ce voi primi revelarea Creatorului? Singur nu pot si nu vreau sa am nimic in afara punctului initial. Deci nu ar trebui sa merg la conventie? Sa las sa treaca aceasta sansa?

Intrebare: Nu pot urmari la televizor transmisiunea si sa ma alatur dorintei in acest fel? Este nevoie sa fiu prezent fizic?

Raspuns: Asta depinde de de cum imi este mie mai usor sa absorb dorinta lor si cat de mult efort fac pentru asta. Poate ca daca urmaresc de acasa o sa primesc dorinta de la ei de 50 de lire, dar daca merg acolo, chiar daca stau intr-un colt voi exprimenta o mare repulsie care abia va acumula doar dorinta de 2 lire. Totusi, daca ma pregatesc mai departe din timp, si daca incep sa dansez cu ei chiar daca nu imi face placere sa fac asta,daca pastrez intentia interioara –pentru ce fac asta – imi va fi foarte benefic.

Toti muncim deasupra dorintei chiar daca nu vorbim de asta tot timpul. Toata munca spirituala  este facuta deasupra dorintei, deci mintea va conduce inima.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 6/6/11, Writings of Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Invatam in intelepciunea Kabbalah ca „nu exista nimeni in afara de El” si ca Creatorul este bun si perfect.” Dar daca o persoana este martor la o crima, ce ar trebui sa simta despre asta?

Raspuns: Cand vedem raul in lumea noastra, ne intrebam: „Cum se poate ca Creatorul sa fie bun si perfect, bunul care face bine?” Tot ceea ce spune intelepciunea Cabalei se refera la starile de la nivelul deasupra „Machsomului” (legatura dintre lumea fizica si cea spirituala). Bunatatea este doar la acele nivele. Obtinand proprietatea de a darui, incepi sa intelegi ca lumea este frumoasa si ca Creatorul este bun.

Sub aceasta granita, unul il mananca pe celalalt, literal si metaforic. Aici nu trebuie sa ne asteptam la fapte bune; dimpotriva, toti ne vom simti din ce in ce mai rau pentru ca suntem fortati sa scapam de egoul nostru.

Daca am fi fost mai buni, Creatorul ne-ar fi tratat cu blandete, si viata ar fi fost buna, am fi ramas mici egoisti, bucurandu-ne de lucrurile marunte. Doar nefericirea ne impinge spre dezvoltare.

Cand treci granita dintre lumile fizice si spirituale, te devolti mai departe prin propria vointa. Nu mai ai nevoie de probleme pe mai departe pentru ca tu singur generezi forta dezvoltarii tale.

From Lesson 1, Convention in Madrid, 6/3/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sărbătorim de Şavuot?

Răspuns: De Şavuot sărbătorim darea Torei. Este ziua în care tuturor celor care sunt numiţi „Israel” (Isra-El, adică direct la Creator) , le-a fost dată Tora, metoda auto-realizării prin alegere liberă, şi nu prin venirea stării pre-programate, sub impactul Luminii, care mă împinge spre umplere.

Din contră, ei sunt capabili să vadă ei înşişi întreaga realitate, chiar şi pe Creator. În loc ca El să facă asta, ei pot decide că au într-adevăr dorinţa de a atinge acest scop, ca şi cum nu ar fi fost El acela care le-a dat-o.

Sărbătorim faptul că suntem capabili să înţelegem, să simţim  şi să atingem forţa superioară care acţionează în interiorul nostru şi ne putem identifica noi înşine cu acţiunile ei. Evident, această forţă superioară, Creatorul, acţionează oricum. Dar noi înţelegem cum lucrează El, ne dorim ca El să acţioneze asupra noastră, iar chiar înainte de acţiunea Lui, noi deja îi ieşim în cale. Acesta este modul în care se măsoară dragostea Lui.

Întrebare: Deci numai prin darea Torei obţinem alegerea liberă, libertatea de a accepta metoda şi de a o realiza de bună voie fiindcă înainte, nu-i aşa, nu am avut o astfel de alegere liberă?

Răspuns: Corect. De aceea este privită ca eliberarea de îngerul morţii, „să fim o naţiune liberă în propria noastră ţară (propria dorinţă)”, să fim liberi. Ce presupune o astfel de libertate? Acum sunt capabil să exprim propria viziune a scopului creaţiei şi calea noastră.

Te poţi schimba către un alt ţel? Nu, nu poţi. Poţi să alegi o altă cale? Nu. Atunci ce este atât de unic în asta? Fiindcă eu iau parte la ea, eu iau o decizie, eu aleg dorinţa asta, eu sunt prezent în acest proces. Altfel, nu sunt. Creatorul ne-a dat şansa să participăm. Asta înseamnă că eu mă revendic pe mine însumi şi independenţa mea, iar asta se întâmplă în gradul în care eu mă identific cu Creatorul devenind similar cu El. Sunt doar animal sau sunt om.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 5/29/2011 Şamati 40

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: A se anula pe sine suna foarte ne-natural pentru  o persoana laica; intreaga noastra natura este impotriva. Ce poate forta umanitatea  sa stea pe bancile scolii si sa studieze Cabala?

Raspuns: Nu inteleg de ce auto-anularea  apare asa de ne-naturala pentru tine. Obisnuiam sa studiez la universitate, iar acolo era un profesor  pe care il consideram un mare expert in stiinta sa. Doream sa absorb toata cunoasterea lui si de aceea m-am anulat pe sine in fata lui. Aceasta se numeste de asemenea auto-anulare.

Daca citesc o carte sau un articol si vreau sa inteleg ce este scris in el, ma alipesc gandului si emotiei autorului. Este tot un fel de auto-anulare. Nu voi fi capabil sa fac nimic fara sa ma anulez pe sine! A se anula pe sine inseamna sa se deschida pentru receptia cunoasterii informatiei, a senzatiei din exterior.

Este o expresie: “Inteleptii au venit si au spus.” In acest mod vin si oamenii isteti – oameni de stiinta politici, psihologi, economisti, profesori – 10 procente din crèma societatii, cea mai inteligenta, isteata parte a umanitatii, se ingrijoreaza pentru viitorul nostru, si spun celorlalti, celor 90 de procente ramase: “ domnilor, infruntam o problema imensa!”

“Daca continuam in acest mod pentru inca zece ani, iar daca nu are loc un razboi mondial pana atunci, vom ramane fara resurse naturale. Nu vom mai fi capabili sa cultivam nimic. Avem nevoie de ceva ca sa mancam si de energie pentru incalzire si racire. Dar trebuie sa ne reducem consumul la un nivel rezonabil.”

Savanti si oameni inteligenti spun asta, asa ca de ce sa nu ii credem? Cand vad un doctor care se uita la radiografia mea si prescrie un tratament pentru mine, am incredere in el si accept terapia. Desi nu am nici o modalitate sa verific ce se petrece pe acea radiografie ( pana la urma e a mea? Poate fi radiografia altcuiva), trebuie sa cred in doctorul meu si in remediul lui; nu am nici o alegere.

Pentru a lua medicamentul, trebuie sa cred la acest nivel pe cel care mi-l administreaza, ca este ceva bun si ma va vindeca.Aceasta se numeste deasemenea auto-anulare. Asta se intampla peste tot: Cand vin la un profesor, la un doctor, in orice loc unde vreau sa primesc ceva. Trebuie sa fiu pregatit sa platesc pentru aceasta ( Leshalem in ebraica), aceasta este, ca sa ( Leashlim in ebraica)ma completeze pe mine.

Cand toata presa, o gramada de oameni importanti, savanti, profesori, politicieni, economisti vorbesc despre asta ei vor fi capabili sa convinga oamenii. Asta e mai buna decat un razboi mondial, cand nu vei stii ce s-ar putea intampla cu tine la un moment dat.

Nu avem nici o alegere. Nu poti dicta conditiile tale naturii, daca se impun asemenea conditii. Chiar daca vrei sa nu, trebuie sa fi de acord. Fie opresti criza asta prin participarea ta interna fie dispari.Asta nu e asa cum e cu mama ta cand poti sa fi capricios pentru o vreme si sa faci cum doresti tu. Acestea sunt legile naturii.

Aceste legi iti sunt explicate de oameni seriosi si respectabili care le inteleg. Sa nu iti imaginezi ca ei beneficiaza din asta: Ei sunt in aceasi situatie ca si tine. Aceasta este problema noastra comuna.

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala 5/29/2011, Shamati Nr.40

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii pot înţelege nevoia de a face concesiuni unul altuia, dar cum poţi tu să-i explici unei persoane obişnuite despre Lumina de Corecţie?

Răspuns: Lumina este calitatea dăruirii, forţa superioară prezentă în natura, care ne face să avansăm, ne dă viaţă, ne corectează şi ne duce mai departe. De-a lungul mileniilor de existenţă umană pe pământ (fără a considera milioanele de ani de dezvoltare ale regnelor mineral, vegetal şi animal), noi ne-am dezvoltat coercitiv, prin acţiunea forţei ascunse în interiorul naturii. Există un program clar în interiorul ei, un motor care acţionează după program, stabilind toată mişcarea creaţiei şi cauzându-i dezvoltarea.

Oamenii de ştiinţă dezvăluie că, în urmă cu 15 miliarde de ani, universul nostru a început să se dezvolte ca rezultat al Big Bang. Asta înseamnă că universul conţine o forţă de dezvoltare. Acum, această forţă continuă să ne dezvolte mai departe prin ceea ce se numeşte „cursul natural al istoriei”, numit de noi Beito.

Dar, noi avem posibilitatea de dezvoltare „mai rapidă ca timpul”, pe drumul Ahishena, nu prin acţiunea dură a naturii, care ne împinge spre dezvoltare cu „o mână forte”, prin „judecată şi restricţie”, ci prin trezirea „milei” asupra noastră, după cum e scris: „aşa cum El este milostiv, şi tu trebuie să devii milostiv”.

Asta înseamnă că eu trezesc în natură forţele binelui. Dacă sunt de acord cu dezvoltarea şi o doresc şi aspir eu însumi către acelaşi scop, trezind dorinţa în interiorul meu mai înainte ca natura să înceapă să facă presiune asupra mea, atunci am să mă simt bine şi comfortabil! Voi merita înţelegerea şi voi scurta drumul. În esenţă, asta avem de făcut!

Trebuie să alergăm înainte noi înşine, ca un şoarece care fuge de pisică. Când omul devine mai înţelept, el înţelege că presiunea dezvoltării îl pune în mişcare. Pe de altă parte, sunt oameni care încă nu au observat sau nu au simţit această presiune care îi aleargă. Adică nu s-a apropiat îndeajuns de ei şi nu le trezeşte mari suferinţe.

Imaginează-ţi că alergi pe o şosea şi un buldozer uriaş te urmăreşte, gata să te strivească. Nu ai unde să te fereşti. De o parte şi de alta sunt clădiri care se întind pe mulţi kilometri, şi tu alergi pe drumul dintre ele în timp ce buldozerul se roteşte mai departe în spatele tau. Este o imagine uimitoare… Nu vrei ca să te strivească de asfalt, nu?

Mulţi oameni deja simt că sunt în această stare, în timp ce alţii nu simt încă. Poate că tu te simţi bine acum, ca omul care cade de la etajul zece şi la etajul opt îi spune vecinului de la fereastră, „până acum totul e în regulă”. Tot atât de „în regulă” e şi lumea astăzi, dar încă nu înţelege.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/30/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→