Sentimentul importanţei scopului vine de la Lumina care Reformează. Nu depinde deloc de om. El ar trebui doar să lase Lumina să fie revelată în el şi tot ceea ce se întâmplă cu el va fi făcut de Lumină.

Toate acestea ţi se vor întâmpla şi tu te vei simţii minunat, numai dacă deschizi un loc în tine pentru Lumină. Nu trebuie să ne gândim ca asta se întâmplă datorită unor abilităţi speciale pe care le are omul. Ar trebui să apreciem şi să respectăm învăţătorul nu ca figura actuală ci ca informaţiile pe care le deţine, pentru că prin el primiţi Lumina. În plus, trebuie să apreciem grupul, pentru că fără el nu veţi putea fi capabili să percepeţi Lumina, să o simţiţi, înţelegeţi şi să o folosiţi. Nu veţi avea unde să o lasaţi să intre.

Întrebare: Ce înseamnă să „creăm o deschidere pentru Lumină?”

Răspuns: Cu cât eşti mai în adeziune cu Lumina, cu sursa, şi vrei să te anulezi, cu atât eşti mai inclus cu Galgata ve Eynaim proprii în AHP ale celui superior.

AHP ale celui superior, plin de Lumina Hochma, este vasul lui de primire. Poţi să fi acolo dacă te anulezi. Apoi înoţi acolo în apele Bina şi creşti. Ai totul, toată lumea, „de la un capăt la altul”; totul depinde de cât de mult te anulezi.

Dar eşti deja născut cu vasele tale independente. Trebuie să te minimizezi în relaţie cu starea în care eşti în lumea Ein Sof (Infinitate). Şi asta pentru că superiorul este Infinit comparat cu tine. De aceea, ar trebui să te diminuezi la propria măsură, care ar trebuie să fie în afară ca un embrion.

Tranziţia este foarte aproape, acestea sunt durerile naşterii în care primeşti propriile „veştminte”, în loc de a sta în cel superior fără nicio formă proprie şi numai anulându-te primeşti o nouă formă. Nu vedem asta în această lume pentru că un embrion are deja o formă chiar şi când este în pântecul mamei. Dar în spiritualitate nu este aşa.

Din Convenţia Internă, Lecţia 2 din 3.3.2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Poţi descrie unei persoane normale imaginea ideală a cât de bine se va simţi daca începe să studieze cursul de educţie integrală?

Răspuns: Mai întâi, principalul nostru curs include explicaţii despre evoluţia omului: unde ne îndreptăm, de ce este nevoie acum de a elibera omul de munca care nu este necesară şi de ce nu putem continua dezvoltarea egoistă în care cu toţii eşuăm. Ne-am dezvoltat pe o curbă în sus, iar în secolul 20 a fost un salt abrupt: am simţit deodată o supra-saturare, iar acum nu mai vrem nimic şi nu mai ştim ce să facem.

Acum suntem în faţa a două opţiuni: o cădere bruscă şi coalps sau o scădere graduală a consumului şi scăparea de lux şi surplus, până când vom obţine nivelul consumului rezonabil, dar nu mai mic decât cel al necesităţilor de bază. Când explici toate aceste probleme, inclusiv problemele cu mediul, resursele naturale, omul începe să înţeleagă totul: vede că nu există o altă şansă. Astăzi, când citeşte sau aude despre problemele din Europa sau America, simte că nu mai este nicio ieşire.

Astăzi toate lumile moderne – America, Europa, China – aceste trei mari ţări şi continente, sunt într-o asemenea criză încât nu mai au ieşire. Nicăieri în lume nu există cineva care să fie mândru de a fi într-o stare opusă de dezvoltare. Asta înseamnă că vedem că nu mai există altă cale. Trebuie să arătăm omului nevoia pentru o metodă diferită de dezvoltare. Ieşirea din criză se poate face numai prin integralitate, în asemănarea cu natura.

Întrebare: Dar totuşi, atunci când vorbim de integralitate, ar trebuie îndulcită explicaţia, să îi dăm omului o „bomboană”…

Răspuns: Tot ceea ce este mai plăcut, sănătos, întreg, bun şi sigur, apare din echilibrul cu natura. Astăzi, natura ne oferă o singură imagine, imaginea unei  conexiuni totale, reciproce şi integrale dintre noi şi cu ea. Un eşec în a îndeplini aceste condiţii pe care natura ni le prezintă, va avea numai rezultate negative, incluzând războaie, distrugeri, plăgi, etc. De aceea, nu avem altă şansă. Toate acestea pot fi arătate şi explicate oamenilor.

Problema este că umanitatea nu mai are de ales. Procesul diseminării înţelepciunii Cabala, metoda stabilirii integralităţii omului, este unul lung. Trebuie să îl facem cu răbdare pe toate continentele, iar apoi umanitatea va vedea asta. Asta se va întâmpla împreună cu loviturile necesare; altfel, oamenii nu vor observa ceea ce le oferim.

Dar nu trebuie să aşteptăm loviturile. Trebuie să prezentăm şi să aducem remediul mai aproape de oameni. Dacă continuă să îl ignore, atunci mici lovituri vor veni şi ei vor începe să îi dea atenţie. Apoi, nu vor mai fi necesare lovituri mai grele.

Din discuţie asupra educaţiei integrale nr. 14

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Introducere la Studiul TES, articolul 121: De aceea, el spune că dacă un individ îndeplineşte o poruncă, adică după mântuire din frică, atunci i se scade o poruncă şi „este fericit pentru că s-a pus el şi munca sa pe o scală de merit”. Astfel, nu numai că este recompensat, prin mântuire din iubire, cu punerea sa pe o scală de merit, aşa cum spune versul, dar este chiar recompensat cu întreaga lume a scalei de merit. …

Chiar după ce cineva a pus întreaga lume pe o scală de merit, tot nu trebuie să creadă în el însuşi până în ziua morţii. Dacă ar eşua fie şi într-un singur păcat, ar pierde imediat toată minunată realizare, aşa cum este scris, Un păcătos a distrus mult bine.”

Priviţi asta sistematic. În măsura în care omul ia asupra lui faptul de a fi parte în dăruire şi în dorinţa de a fi similar Creatorului, se ridică pe treptele scării spirituale şi, astfel, devine o parte activă, efectivă şi determinantă a sistemului.

Conform cu dorinţa lui de a fi echivalent cu Creatorul, conform cu Kelim-urile lui, descoperă că a devenit o parte importantă din sistem, că a devenit reprezentantul Creatorului, aşa cum este scris, „o împărăţie de preoţi şi o naţiune sfântă,” în ceea ce priveşte Israelul. Toată lumea depinde de el şi este sub el.

Fiecare simte realizarea şi nu există nicio contradicţie pentru că vorbim despre un sistem în care fiecare suflet are propriile Keter (coroană), Malchut (împărăţie) şi Sefirot, care sunt localizate între dăruire şi primire. Astfel, atunci când omul obţine importanţa sistemului în care el dăruie întregului mediu, pentru a îl delecta pe Creator, atunci, clipă după clipă, el se „pune pe o scală de merit”.

Face asta în ascundere şi etape, acţionând în solitudine şi dăruire. Apoi, începe să simtă sistemul integral şi operează în el într-o manieră generală, comprehensivă. Aşa se desfăşoară lucrurile.

Cu fiecare oportunitate, nu se pune doar pe el pe o scală de merit ci întrega lume. Invers, în cazul unei căderi, pierde toate „intrările” în sistem, toată dăruirea activă din sistem şi „pierde în favoare celor mulţi.”

Baal HaSulam descrie asta prin exemplul palatului Regelui. Se află pe un munte care trebuie escaladat, dar, dacă cădem printr-o nouă dorinţă egoistă, una necorectată care numai acum a devenit revelată, atunci cădem la poalele muntelui şi pierdem tot ceea ce am relizat.

Anterior, această dorinţă a fost „ok”, dar acum răul care era ascuns în ea se revelează ca fiind mult mai mare decât am ştiut înainte şi mult mai mult decât binele pe care l-am obţinut lucrând asupra noastră. Această dorinţă mare, rea, ne aruncă jos pentru a pregăti materialul pentru ascensiunea la următorul nou nivel.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/27/12, “Introducere la studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: O persoană normală care trăieşte în lumea de azi, are grijă doar de lucrurile corporale. Ce o va face să se alăture cursurilor de educaţie integrală dacă le va găsi dificil de studiat? De fapt, trebuie să obţină multe cunoştinţe diferite. Ce putem face ca să trezim interesul persoanei?

Răspuns: Nu cred că o să fie dificil, pentru că învăţăm o persoană despre ea însăşi, viaţa ei şi societatea în care trăieşte. Îi prezentăm o metodă practică de a învăţa ceea ce vede şi unde există. Nu o învăţăm nimic teoretic.

În educaţie apare o problemă atunci când înveţi o persoană în mod teoretic despre legi şi acţiuni pe care nu le-a văzut sau cu care nu are nimic de a face. Sau chiar dacă vede un anumit aparat, atunci când îl araţi şi îi explici cum funcţionează tot nu înţelege.

În cazul nostru, îi araţi totul în mod simplu, ca unui copil: Asta este mama, acesta este tata, copilul, bunica, magazinul, munca, etc. Îi araţi interacţiunile din întregul sistem, cât de corupt este şi cum natura cere de la noi integralitate şi globalizare. O înveţi despre corp: cum operează corpul, unde se află problemele, când iese corpul din echilibru (cauzele bolilor) şi cum îl aducem înapoi la echilibru cu ajutorul anumitor chimicale pentru că, de fapt, suntem un simplu „sac de electroni.”

Îi explici unei persoane unde există şi ce este ea. Orice persoană poate înţelege asta şi de aceea nu cred că cineva va întâmpina dificultăţi la cursurile de educaţie integrală.

Chiar şi copiii noştri sunt capabil să perceapă această cunoaştere ca ceva natural şi să o înţeleagă repede.

Aici vorbim de sufletul persoanei. Îi este lucrul cel mai apropiat şi cel mai sacru. Dacă îi arătăm imaginea naturii proprii în mod corect, omul simte şi înţelege asta.

Înţelege că ceva important este descris, că este vorba de el. Mai mult, i se explică cum să scape de toate senzaţiile negative şi de probleme şi să atingă ceva care nu poate fi obţinut cu bani sau efort, ci numai prin conexiune la educaţia integrală.

Educaţia înseamnă să se parcurgă materialul de studiu într-un discurs deschis, cu întrebări şi răspunsuri reciproce. Acestea au loc într-un mediu relaxat, în discuţii deschise.

Mă îndoiesc că există cineva în lume care nu este capabil să înveţe ceva despre propria persoană prin acest tip de educaţie. De asemenea, pregătim o mulţime de diferite informaţii pentru aceste cursuri, cum ar fi muzică, poezie, cărţi, nuvele, filme şi video clipuri, care poarte explicaţii scurte verbale şi scrise.

Nu am văzut niciun exemplu în care o persoană nu este capabilă să le perceapă. Din contra, în contrast cu alte tehnici şi stiinţe, această informţie va fi percepută de oameni ca ceva care îi priveşte pe ei personal.

Din discuţie asupra educaţiei integrale nr. 14

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Principalul articol al metodei Cabala este Nu există nimeni în afară de EL. Acest articol este acordul fin al punctului nostru din inimă, aspiraţia noastră de a descoperi natura, armonia ei înaltă şi eternă, integralitatea, globalitatea în care totul este interconectat şi reprezintă o imagine generală întreagă.

În mod obişnuit, în lumea noastră, nu putem aduna totul în egoismul nostru individual. Am spart natura in arii vaste ale a ştiinţei (sunt 184 de ştiinţe). Acestea nu există în natură. Pur şi simplu nu putem învăţa totul dintr-odată. Am împărţit natura în multe „felii” şi studiem biologia, zoologia, geologia, astronomia, etc.

Individualitatea noastră, egoismul nostru, este foarte îngust, aşa încât poate absorbi numai ceva concret, dar nu poate percepe natura ca un întreg, holistic. De aceea nu putem simţii această imagine generală şi forţa integrală în mod egoist, prin simţurile noastre corporale. Nu o simţim; nu intră în organele noastre de simţ.

Pentru a face asta avem nevoie de un nou organ de simţ care va include, desigur, pe toate celelalte, dar va avea şi abilitatea de a experimenta absolut totul dintr-o dată şi împreună, ca un singur întreg. Aşa trebuie să ne acordăm. Asta este, în loc de a ne uita în stânga, în dreapta, jos, sus, conform unor coordonate precise, direcţionându-ne egoismul la un fenomen specific, noi, din contra, îndepărtăm întreaga atenţie, întregul egoism, şi încercăm să vedem natura aşa cum este. Asta este esenţa.

Există pentru asata un grup şi o metodă specială. Acordându-ne în acest fel, începem deodată să simţim că prin îndepărtarea atenţiei egoiste de la lume, începem să o vedem simplu, deschis, nu dorind să luăm totul de la ea. Nu ne limităm la corpurile noastre, cele cinci simţuri, înţelegerea şi abilităţile limitate ale percepţie a tot ceea ce există în natură. Apoi, începem să simţim că, într-adevăr, suntem înconjuraţi de o mare forţă – generală, eternă şi perfectă, care se numeşte natură, sau Creator.

Nu are nimic de a face cu religia, credinţele sau misticismul. Este numai o metodă care ajută o persoană să se ridice deasupra atitudinii sale înguste faţă de lume şi să o priveasă fără limitări de timp, spaţiu şi mişcare, asta este, îi arată cum să treacă de zona naturii noastre.

Pentru a obţine asta, încercăm să ne organizăm în grupuri, unde ajutorul reciproc dintre prieteni ne dă oportunitatea de a ieşi din noi înşine şi a începe să simţim ceva în afara corpului, ca şi cum nu aş fi în corp.

Din Lecţia 3 de la  Congresul Vilnius 3/24/12, Lesson 3

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→