Întrebare: Care este opinia Cabala privind sănătatea?

Răspuns: Toate tipurile de științe în sănătate precum psihologia, etica, morala și psihologia sunt esența sistemului echilibrat numită ființa umană. Toate aceste discipline sunt interconectate.

Pe baza experiențelor noastre asupra vieții, știm cum psihologia influențează fiziologia și invers. Dacă avem grijă de ”eul” nostru, cel mai înalt nivel de uman din noi, influențăm cel mai jos sistem al subsistemelor.

Prin urmare, Cabala ne spune că, în primul rând, sufletul trebuie să fie corectat. Acesta este echlibrul de sine necesar pentru a se echilibra cu restul lumii și a fi în armonie și homeostazie cu el. Astfel, sistemele fiziologice cele mai de jos se vor echilibra în funcție de influența sistemului superior și vor ajunge, treptat, să fie în ordine.

Acesta este remediul, conform Cabala. Același punct de vedere există în practicile de vindecare orientale. Ele afirmă că, ființa umană este o micro-lume și astfel, trebuie să fie în echilibru interior complet, la toate nivelurile, precum și în echilibru extern cu lumea.

Pentru a atinge acest echilibru, trebuie să avem o educație și societăți corecte, care sunt coaja în care existăm și cu care trebuie să interacționăm fiind pe deplin integrați. Asta va echilibra, în mod natural, interioritatea noastră.

De aceea, tratamentul unei persoane nu ar trebui să provină din eliminarea a tot soiul de simptome, ci doar plecând de la nivelurile superioare care, conform ierarhiei, vor aduce întregul sistem la echilibru de sus în jos.

Nu avem nevoie să cercetăm proprietățile fiziologice ale organismului; trebuie să punem sufletul în echilibru. Corpul se va conforma atunci și va regăsi sănătatea în mod total autonom.

Tratamentul organelor distincte ale corpului nu aduce nici un rezultat, deoarece nu avem vreo idee chiar privind modul în care ele sunt legate. Este ca și cum am fixa un lucru, dar rupând un altul. Fiecare medicament este o otravă și nu degeaba, dacă simbolul medicinei este un șarpe veninos.

Vedem că a lua medicamente nu duce la o vindecare completă și o persoană rămâne mereu bolnavă. Sufletul unei persoane trebuie să fie echilibrat pentru ca ea să fie sănătoasă. Cum spune proverbul:”minte sănătoasă în corp sănătos”.

Comentariu: La fel ca în medicina tradițională chineză, un medic va primi plata sa pentru o persoană fiind pe deplin sănătoasă, și nu doar pentru tratarea organelor separat.

Răspuns: Da, dar va fi un medic complet diferit. Nu va fi un medic-cabalist, ci va fi un instructor care va regla corect o persoană în homeostazie cu mediul.

Din kab.tv, ”Scurte povestiri”, 23.10.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

După ce a fost la poalele Muntelui Sinai, poporul Israel a început procesul de auto-corectare interioară numit patruzeci de ani de rătăcire în deșert.

Patruzeci de ani este o perioadă de timp (chiar dacă asta nu are nimic cu timpul real, ci indică un anumit număr de etape), ridicându-se complet deasupra egoismului și corectând părțile sale până la punctul de realizare al altruismului complet.

Totuși, asta nu înseamnă că erau uniți cu Creatorul. Ei au atins o stare în care erau doar în picioare în fața Lui, dar nu au fuzionat cu El. Chiar dacă proprietatea de dăruire reciprocă era deja în ei, ei nu se ridicaseră la gradul de iubire reciprocă.

În acest stadiu, au trebuit să pună în aplicare o altă tendință numită iubire reciprocă, adică, a trece de la o stare de ”nu face altuia ce ție nu-ți place să ți se facă” la ”a iubi aproapele lor ca pe ei înșiși”.

Primul criteriu a fost atins în deșert și asta înseamnă că nu ar fi avut niciodată o dorință sau un gând de a face rău altuia, indiferent de utilitatea aparentă. Totuși, nu este gradul care le-a permis să atingă nivelul ”iubește aproapele său ca pe sine”, care este o condiție prealabilă pentru a restaura marele universal egoism intern și de a-l redirecționa spre altruism și spre uniune cu ceilalți.

Acest nivel poate să fie atins în procesul de cucerire al pământului Israel, unde șapte națiuni (șapte calități egoiste gigant) au trebuit să fie depășite. Acest proces este numit războiul de eliberare. Cu alte cuvinte, cucerirea națiunilor care le face să părăsească țara sau sunt ucise, adică modificarea egoismului care este asociat ultimei etape de corectare în țara lui Israel.

Corectând interioritatea, israelienii ating starea numită Templul, adică, au atins dezvăluirea Creatorului între ei, în timp ce au fost uniți pentru aproximativ 800 de ani înainte de distrugerea Templului.

Această perioadă a fost plină de numeroase reveniri, ascensiuni rapide și căderi cruciale, războaiele cu Roma și Grecia, și diferite conflicte locale. Singurul motiv pentru aceste evenimente care s-au derulat a fost de a consolida legăturile dintre poporul lui Israel.

Oamenii au atins starea de corectare și uniune cu Creatorul. Ei cunoșteau scopul vieții lor și au realizat că existau în lumea eternă, perfectă, infinită.

Acțiunile lor fizice și realizarea spirituală erau inseparabile. Totuși, au început, puțin câte puțin, să alunece de la această înălțime, până ce au căzut complet.

Întrebarea este de ce această situație a fost creată dacă au atins starea de corecție completă? Ea le-a fost dată pentru a corecta babilonienii în întreaga lume, care au rămas într-un grad egoist din Babilonul antic, la un nivel egoist foarte scăzut. Babilonienii nu au cunoscut Egiptul, nici nu au făcut vițelul de aur.

Asta explică de ce poporul Israel, care s-a aflat deasupra egoismului, a căzut de la gradul său și a atins nivelul altor națiuni, menținând mereu un enorm potențial egoist.

Iată momentul în care a apărut antagonismul între poporul lui Israel și babilonieni (restul omenirii). Națiunile lumii nu asociază poporul lui Israel la această civilizație materială, acest popor nu  se simte ca și cum aparține acestei lumi. Este ceva ciudat, diferit de alte popoare.

Asta se poate resimți în numeroase mici detalii. Indiferent cât de mulți israelieni vor să fie ca alte națiuni care populează planeta noastră, ei nu pot să fie ca ele, deoarece ei nu vin din această lume, deoarece ei au căzut din spiritualitate în această lume.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 22.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→