Pregătirea de a te ridica peste material, de a te împăca cu el, este o premisă pentru a intra în Lumea Spirituală, în prima stare spirituală numită concepție /procreare(Ibur). Desigur, fiecare stare spirituală începe din întunericul corporal, din pierderea completă a stării anterioare și din supunerea față de ea.

Grupul va trebui să ajute la depășirea acestei perturbări, fiindcă grupul este într-o stare spirituală, el a anulat starea anterioară corporală care apare ca fiind întuneric, negru. Este ajutor de Sus faptul că vedem în acest fel și suntem forțați să ne conectăm cu prietenii, să facem eforturi la un nivel mai înalt, spiritual. În acest fel, obținem prima conexiune dintre noi și, în aceeași măsură, contactul cu Forța Superioară.

Dacă încercăm să ne unim într-o singură inimă, atunci ne unim cu Creatorul într-un întreg. Primul contact cu Creatorul, este numit concepție (Ibur), începutul vieții spirituale. (Minutul 0:20)

Concepția spirituală (Ibur) este construită, de asemenea, pe o supunere încă și mai rigidă, în care mă anulez în fața Celui Superior în totul, fără a lua în considerare sentimentele și opiniile mele. Simpla supunere nu cere de la mine solidaritatea cu Guvernanța Superioară, ci numai aplecarea în fața Ei.

În starea de embrion (Ubar), eu însumi vreau ca Cel Superior să ia controlul asupra mea și sunt gata să accept orice conducere a Lui. Vreau inima și mintea Celui Superior, înțelegerea Lui, conștientizarea și atitudinea față de viață, să intre în mine, să-mi umple dorințele și să mă reformeze din nou. Mi-am pierdut toate setările anterioare; ceea ce a rămas din mine este numai materialul, iar tot programul meu vine de la Cel de Sus. Aceasta nu este doar supunere, este următoarea ei fază. (Minutul 13:35)

Concepția spirituală (Ibur) este supunerea la un nivel mai înalt, este devotamentul complet al sufletului. Mă trec Celui de Sus și sunt onorat să încep să mă dezvolt în El ca embrion (Ubar). (Minutul 37:30)

Embrionul spiritual este complet auto-anulat față de Cel Superior, în fața forței de dăruire, Bina, și gata să accepte totul ceea ce El îi va face, orice s-ar întâmpla.

Supunerea este acceptarea stării care a fost deja cunoscută și pentru care calculele pot fi făcute cu simțiri deja cunoscute mie. Embrionul (Ubar) este complet auto-anulat, când mă anulez înainte și sunt de acord cu necunoscutul, cu tot ce se va întâmpla în viitor, asta e, avansez cu credință. Puterea lui Bina mă ajută să mă anulez în acest fel în fața Celui Superior. (Minutul 45:59)

Munca Creatorului începe cu faptul că eu mă anulez complet și cer Celui Superior să înceapă să lucreze asupra mea. Datorită acestei auto-anulări, a supunerii mele, a umilinței în fața proprietății de dăruire, schimbările încep să apară în mine, dorințele de dăruire sunt formate, adică un strop din sămânța spirituală începe să se dezvolte.

Pregătirea preliminară pentru o astfel de stare este deja construită în noi, deoarece ea exista înainte de ”Spargere” și a lăsat o consemnare (Reșimo/genă spirituală). Nu este aici nicio coincidență, fiindcă toate fazele sunt strict determinate pas cu pas și fiecare se va întoarce la rădăcina lui.

Numai în viața corporală ne putem simți pierduți. În Spiritualitate, toate stările sunt setate până la cel din urmă detaliu și se schimbă prin legile absolute, în funcție de informația înregistrată și lăsată în timpul coborârii sufletului de Sus în jos. Trebuie să mergem înapoi la rădăcină prin aceiași pași.

De aceea, putem să fim siguri că aici nu poate fi nicio eroare sau accident și că noi vom trece cu siguranță toate fazele spirituale, faza de concepție (Ibur), de micime (Yenica) și de maturitate (Mohin).

Totul este deja planificat, tot ceea ce ni se cere să facem este numai să ajutăm fiecare acțiune cu dorința noastră preliminară, cu cererea noastră.

Noi nu facem nimic de unii singuri – totul este făcut de Lumină, aceasta este munca Creatorului. Noi trebuie doar să înțelegem cum să investim „jumătatea noastră de șekel (ban)” astfel încât Creatorul să completeze restul de muncă. Eu fac ceea ce depinde de mine și Creatorul completează, de fiecare dată, în același fel, pas cu pas. De aceea, este imposibil să fii complet pierdut, totul depinde de cât de curat și de credincioși încercăm să mergem. (Minutul 41:30)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 13/03/19, Ibur (concepție/procreare)

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dr. Michael Laitman în discuție cu Oren Levi și Nițah Mazoz

Rezumat

Primul guvern în istorie a fost fondat de Moise în deșert. Ce calități caracterizează un lider și cum poate societatea israeliană să devină o singură familie în spiritul conducerii lui Moise?

Un rege israelian este ales în funcție de capacitatea sa de a-i conduce pe alții spre iubire, conexiune și participare. Fiecare lider este preocupat de modul în care tribul său își poate îndeplini rolul în sistemul general. El pune întrebarea: „Cum putem să-i ajutăm pe toți?” Reprezentanții îi ajută pe „oamenii puterii”, care se „tem de Dumnezeu”, să construiască un sistem educațional transparent, integral. Trebuie format un cap sănătos, care să funcționeze în conformitate cu legile naturii. Conducătorul știe care este următorul pas pentru a crea o conexiune mai puternică.

Din KabTv „Viață nouă” nr. 181 – Conducere, Part 2, 16/05/13

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum găsește un cabalist soluția când trăiește contradicția dintre dorințele inimii și argumentele minții?

Răspuns: În lumea noastră, aceste contradicții sunt bazate pe ignoranța omului. El nu știe unde este, cu cine are de-a face, ce controlează el și ce trbuie să echilibreze. Nu are absolut niciun fundament.

În Lumea Spirituală, el ia ca fundament pe Creator, care este baza echilibrului acestor două Forțe, fiindcă El este Forța pozitivă. El generează Forța negativă astfel ca noi să putem exista în ea, ca și creaturi opuse Lui.

De aceea, echilibrul dintre aceste două Forțe este întreținut de Creator la nivelurile mineral, vegetal și animal, însă, la nivelul spiritual, ca să menținem acest echilibru între cele două calități de dăruire și de primire, prin intervenția noastră, cerem Creatorului să ne ajute, atât cât este nevoie.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 16/12/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este stabilitatea și armonia din punct de vedere al Cabalei?

Răspuns: Armonia este un echilibru între forțele de primire și de dăruire, care se echilibrează reciproc, una pe alta, se accentuează, se extind, cresc și, în același timp, conduc la stabilitate.

Întrebare: Atunci, de ce a fost necesar să se creeze o contradicție? Nu era posibil să se creeze imediat armonie și stabilitate?

Răspuns: Nu. Atunci nu am fi putut să le simțim. Am fi fost ca insectele care există într-o armonie relativă. Vedem că existența, în special în lumea noastră, constă tocmai în lupta dintre cele două principii. De aceea, nu este aici nicio armonie, ci numai alternări, o luptă fluctuantă care conduce la o stare de și mai mare lipsă de echilibru între cele două forțe opuse.

Numai Înțelepciunea Cabala explică cum este posibil să ajungem la un astfel de balans, în care amândouă forțele se vor complementa reciproc, una pe cealaltă.

În lumea corporală aceste forțe se exclud reciproc, una pe cealaltă, încercând să se distrugă și să se anuleze una pe alta. „Cabala” înseamnă în ebraică „primire”, „Înțelepciunea Primirii” și explică cum să construiești corect o combinație reciprocă a celor două contradicții, astfel încât existența spirituală să fie posibilă între ele.

Viața pământească este fondată pe principii simple: pe un echilibru relativ între entități minerale, vegetale și animale, care există un anume timp și apoi mor. Adică, echilibrul corporal nu rezistă la testul timpului.

Spiritual, din contră, se dezvoltă constant până când se obține echilibrul absolut în toate manifestările, echilibru numit Gmar Ticun (sfârșitul corectării).

Întrebare: Asta înseamnă că acest concept de fericire poate exista numai dacă există contradicții?

Răspuns: Fericirea este posibilă numai când există o luptă și este simțită exact în acele momente în care această luptă ajunge la echilibru. Nu poate fi nicio satisfacție, nicio fericire sau plăcere, dacă nu simți în prealabil lipsa. De aceea, trebuie să fie o luptă pentru a simți rezultatul ei pozitiv. Aceasta este calea în toate!

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 16/12/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că este creierul cel care controlează sentimentele noastre. Însă, conform Cabalei, Creatorul ne controlează pe noi și gândurile noastre. Deci creierul este doar un adaptor între Creator și ființa creată?

Răspuns: Nu. Sistemul interconexiunii noastre comune este cea mai înaltă stare a noastră. Cât de mult pot să ies din mine însumi în prieteni, definește potențialul meu spiritual.

În câmpul de forțe (culoarea verde din desen), pe care îl construiesc din mine, însumi, eu simt Creatorul. Asta este lumea mea superioară.

Și ea se va extinde până când cuprind întregul sistem. Prin stăpânirea lui, eu încep să îl atrag spre mine însumi, dăruindu-i. Acestea vor fi toate lumile mele: Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut și Adam Kadmon. În această secvență eu încep să ies din „mine”, iar atunci când termin acest proces, lumea infinitului va locui în mine.

Din lecția de Cabala în limba rusă, 11/18/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce pot și ar trebui să învăț considerând că este o conexiune directă de la Creator la mine? Cum recomandă Cabala studiul acțiunilor Creatorului asupra sinelui?

Răspuns: Cabala învață un om să se ridice deasupra lui prin credința deasupra rațiunii. Adică să nu acționeze conform egoismului său, ci să primească forțe spirituale de Sus, pentru a lucra în dăruire – în afara lui însuși, din el însuși.

Însă asta se poate îndeplini numai prin muncă practică într-un grup și se aplică atât la bărbați, cât și la femei. La femei se aplică într-o măsură mai mică decât la bărbați, însă în principiu ambele genuri ar trebui să facă munca asta.

Asta este singura oportunitate de a intra în lumea superioară.

Din lecția de Cabala în limba rusă 11/25/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol „De ce Purim este important astăzi?”

Sărbătoarea Purim este relevantă în mod special în lumea de astăzi. În teatrul realității noastre prezente, cortina se ridică și spectacolul începe cu intrarea întregii distribuții de caractere, eroi și personaje negative, iar scenariul intrig se desfășoară. La fel ca scenariul poveștii de Purim din Shushan, poporul evreu întâmpină astăzi vremuri speciale atunci când mari forțe de separare lucrează pentru a ne destrăma. Evenimentele descrise în Scrolul Esther indică spre corecțiile prin care trebuie să trecem ca popor, pentru a depăși amenințările care plutesc asupra noastră. Propria noastră supraviețuire depinde de realizarea acestor corecții.

Haideți să ne uităm la caracterele din spatele costumelor:

Haman este reprezentat de reînvierea nazismului, de ura față de evrei și Israel și vocile extreme din ambele părți ale spectrumului politic care strigă după distrugerea noastră.

Mordechai este reprezentantul bun al poveștii. Cu toate acestea, încearcă, așa cum poate, să fie forța pozitivă, el fiind lipsit de putere să o facă singur. Are nevoie ca întâi să adune și să unească evreii îndepărtați și, făcând astfel, Mordechai anulează decretul lui Haman cel rău, de a extermina toți evreii. Și asta, deoarece „Este un anumit popor, împrăștiat și dispersat”, așa cum spune Haman Regelui Ahasveros, afirmând că evreii au eșuat să țină legile regelui, ceea ce a discreditat scopul existenței lor în ochii regelui.

În acest moment se ridică o întrebare: De ce a conectat Haman dispersarea evreilor cu încălcarea legilor regelui? Haman a înțeles că principiul după care a luat ființă națiunea evreiască, a fost unitatea. O asemenea stare de unitate a fost obținută prin corectarea egoismului – exploatarea altora pentru propriul beneficiu – spre o stare de iubire și dăruire. Iar Purim simbolizează sfârșitul acestui proces de corecție.

Evreii au fost acceptați ca o națiune atunci când au fost de acord să se unească „precum un om cu o singură inimă”. Iar dispersarea lor este echivalentul lipsei unității lor, ceea ce a însemnat că au eșuat să trăiască după ceea ce s-a stabilit să fie o națiune de la bun început. Iar asta este ceea ce i-a subliniat Haman Regelui Ahasveros.

Câtă vreme erau „dispersați”, Regina Ester nu a putut să le fie de ajutor evreilor, deoarece încălcau legea regelui. Însă, când s-au unit, ei s-au restabilit ca națiune, exact așa cum poruncise Regele Ahasveros, făcând susținerea lui Haman să dea greș. Din acest motiv, Ester i-a răspuns lui Mordechai: „Vrei să mă duc la rege și să cerșesc pentru viețile voastre? Nu sta, pur și simplu, la poarta regelui și du-te și adună evreii!”

Purim ne furnizează exemplul finalului fericit, unde poporul evreu înțelege rolul și scopul lui și își asumă responsabilitatea pentru a realiza legea regelui: să se unească deasupra diferențelor și, prin urmare, să-și asigure supraviețuirea. Sfârșitul opus a fost clar exemplificat de evenimentele tragice de la jumătatea secolului trecut, care au revelat spre ceea ce poate duce la o escaladare a urii față de evrei, cuplată cu negarea evreilor față de acea ură și eșecul de a face ceva în privința acesteia.

Unitatea la care, noi, evreii trebuie să ajungem acum, nu înseamnă că trebuie să ne adunăm fizic în Israel sau în altă parte, la fel cum evreii din povestea de Purim nu au trebuit să părăsească cele 127 de provincii în care trăiau, ca să se unească în Shushan.

Să ne unim înseamnă că noi trebuie ca, mental și emoțional, să ne sprijinim între noi, în căutarea unui acord comun, pentru a fi acolo unul pentru celălalt, „ca un singur om cu o singură inimă”, deasupra oricăror diferențe dintre noi. Mai mult de atât, să ne unim înseamnă, de asemenea, că prin eforturile noastre de a găsi punctul nostru comun de unificare, noi să devenim ”conducte” de unitate față de restul umanității, așa cum este scris, să devenim „o lumină asupra națiunilor”.

Cu alte cuvinte, dispersarea și dezbinarea dintre inimile noastre răspândește dispersare și dezbinare în lume, iar unificarea noastră răspândește unificare. Unitatea este așteptarea neîmplinită pe care umanitatea o are în prezent față de evrei. În timp ce este dificil, atât pentru non evrei, cât și pentru evrei, ca să arate sau să verbalizeze acest sentiment, el stă la pândă în spatele sentimentului anti-semit.

De la îndoială și frica din fața distrugerii totale, la exaltarea și euforia după ce, într-un final, totul se rezolvă, povestea și însemnătatea Purimului cuprinde cea mai mare rezoluție de stări opuse vreodată.

Noi evreii deținem cheia pentru ambele rezultate posibile: alegerea de a rămâne dezbinați, care are consecințe devastatoare sau alegerea de a ne uni, care generează starea exaltată de Purim, pe care o simbolizează.

De fiecare dată când noi evreii am fost amenințați cu exterminarea, angajamentul nostru față de unitate este cel care ne-a permis să reușim și să supraviețuim. Astăzi, evreii trebuie să-și amintească de această istorie și să arate un exemplu pozitiv pentru toată lumea. Asta este chiar acțiunea care va duce poporul nostru și întreaga lume mai aproape de pace, echilibru și bucurie nelimitată.

Purim fericit tuturor!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce cabaliștii ascund Cabala pentru mulț timp?

Răspuns: Uita-te la tine. Studiezi deja Cabala de ani de zile. Cum ar fi posibil să-ți fie dezvăluit tot ceea ce studiezi dintr-o dată? Chiar și atunci când începi să studiezi orice știință, aceasta iți este dezvăluită treptat, deoarece trebuie să strângi informații, să le depozitezi, să te adaptezi la ele și să le asimilezi în interiorul tău.

Și Cabala este o știință care include simultan sentimentele din interiorul tău. Adică, tu trebuie să te schimbi și să te adaptezi senzitiv la materialul cu care lucrezi. Treptat te obișnuiești cu el și te schimbi în funcție de el; îl vei simți și absorbi în mod diferit. Acestea sunt etape foarte serioase, lungi, de încorporare a unei persoane în înțelepciunea Cabalei și a Cabalei într-o persoană.

Aceasta nu este o știință obișnuită pe care oamenii o deduc din concluziile lor. Sub îndrumarea cabaliștilor descoperi o lume, pe tine și sentimentele tale și începi să îți aplici cunoștințele la lumea care există în jurul tău. O aduci din ce în ce mai aproape de tine și o simți.

Deci, se pare că este nevoie de timp, nu este posibil să o primești imediat. De exemplu, nu poți lua un copil mic la un balet clasic, la teatru sau la un experiment științific, el nu va înțelege. Îl poți lua cu tine, dar nu va primi nimic de la el. Dimpotrivă, el va fi speriat sau va înțelege totul în mod incorect.

Prin urmare, problema nu este că nu vor să dezvăluie cabaliștii imediat totul. Ei, ca adevărați metodologi, înțeleg că este necesară o cale foarte lungă de creștere interioară a unei persoane. Aceasta este problema!

O astfel de maturizare ar putea dura 20 sau 30 de ani. La urma urmei, te adaptezi pe tine însuți la sistemul care funcționează în conformitate cu legi diferite față de corpul animal, lumea noastră primitivă inferioară.

Ești ca un copil mic care iese din cămaruța lui, în care întreaga sa lume a fost încapsulată, în lumea cea mare. Există interacțiuni complet diferite în ea, există străini și alte legi.

Prin urmare, trebuie să te adaptezi. Așa cum în lumea noastră avem părinți și profesori care ne ghidează și creează sisteme speciale de maturizare și încorporare în această lume, la fel este și în înțelepciunea Cabalei.

Cu toate acestea, este mult mai dificil în spiritualitate, deoarece în lumea corporală avem dorințe naturale și organe de simț, dar în Cabala trebuie să le dezvoltăm. Aceasta înseamnă că trebuie să fim uniți în grupuri de zece, prin care vom putea începe să simțim lumea superioară și să ne adaptăm ei.

Doar acum începem acest proces, ieșind treptat din mica noastră „cameră”, nici măcar în lumea cea mare, ci în „curte”. Exact acest lucru începem să-l facem acum!

Din lecția de Cabala în limba rusă 5/2/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă vreau să mă conectez cu un prieten, am nevoie de ajutorul Creatorului. Cu cât îi cer mai mult ajutorul Creatorului, cu atât simt mai mult dependența de El. Pe măsură ce Creatorul întărește conexiunea mea cu prietenii, stabilesc conexiunea mea cu Creatorul. Încep să-L înțeleg și să-L simt. Toate acestea sunt revelate în interiorul conexiunii mele cu prietenii, în interiorul relațiilor inter-umane, nu într-o simțire abstractă a Creatorului.

Simt Creatorul, mă adresez Lui, fiindcă am nevoie de El ca de un mediator, care stă între mine și prietenul meu. Mi se dezvăluie în diferite tipuri de conexiune cu prietenul și atribui totul Creatorului. Între mine și prietenul meu există o diferență de potențial, pe care Lumina Superioară, Creatorul, o umple, ca un curent care curge între doi poli.

Astfel, îl obțin pe Creator, adică nu pe El, însuși, ci acțiunile Lui, după cum este scris: „Prin acțiunile Tale Te vom cunoaște”. Creatorul construiește și distruge relațiile dintre noi, adică le ”sfărâmă”, trecându-ne prin tot felul de stări posibile, prin întuneric și rău, facându-mă să plâng și să-L blestem. Dar, apoi, vine înăuntrul meu simțirea, adică Lumina și înțeleg astfel că omul nu poate să existe fără celălalt, deoarece „…avantajul Luminii din interiorul întunericului” este revelat. Ca rezultat, al tuturor acestor stări, încep să-L obțin pe Creator. Deși El se ascunde, încep să-I disting prezența, judecând prin diferența dintre stări. (Minutul 47:55)

A 613-a Poruncă este iubirea pentru Creator. Putem îndeplini 612 Porunci, dar nu și pe cea de-a 613-a. Ultima Poruncă vine de Sus.

Cele 612 Porunci sunt corectarea conexiunii dintre părțile sufletului ”spart”. 612 Lumini lipesc și fixează fragmentele sparte ale Vasului (Kli). A 613-a Poruncă este adaos la întreg, la Kli-ul întreg – Lumina de Yehida – venită de la Creatorul însuși. Noi, înșine, nu suntem capabili de nicio acțiune referitoare la această Poruncă.

Porunca Spirituală este iubirea pentru aproape ca pentru tine însuți. Dacă o îndeplinim, atunci ajungem la iubirea pentru Creator. Nu desconsider Poruncile fizice, dar cel mai important lucru de știut este ce vrem să obținem cu asta. De exemplu: ”spălatul mâinilor” înseamnă eliberarea de primire, după care toată viața noastră va fi plină numai de dăruire. (Minutul 54:07).

Creatorul este între toți prietenii. Mai mult, este în sentimentul de gol, de distanță dintre noi – aceasta este simțirea Creatorului. Mă uit la prieten și văd cât de diferit este el față de mine, ce discrepanță este între noi, ce lipsuri, iar asta însemnă că, „Creatorul este între noi”. Și dacă muncim corect, vedem cum Creatorul începe și ne unește între noi, după cum este scris: „Bărbat și femeie, dacă sunt răsplătiți, Șhina (Divinitatea) este între voi!”. (Minutul 59:40)

În Adam HaRișon, înainte de Spargere, nu exista nicio incluziune reciprocă a dorințelor, una într-alta. Dar, după Spargerea Sufletului Comun, toate părțile lui au fost amestecate și au penetrat una în alta, într-un număr infinit de variații, care permit omului să-L înțeleagă profund și să-L simtă pe Creator.

Înainte de asta, simțirea de către Adam a Creatorului a fost „circumcisă”, ca la un copil mic. El nu a avut ustensilele pentru a pătrunde adânc în Creator. Și, datorită Spargerii și interpenetrării tuturor părților, ceea ce implică o muncă la corectarea lor și cererea de ajutor de la Creator, omul devine familiarizat cu lumea interioară a Creatorului și pătrunde adânc în El.

Înainte de Spargere, Adam a primit Lumină numai în corpul de Parțuf, la nivelul de Nefeș – Ruah. Dar, datorită Spargerii, putem ridica Lumina Reflectată de la Ecran către Cap (Pe de Roș/gura de la cap) în Sus, ca și cum am intra în interiorul Creatorului. Și, atunci, Lumina se împrăștie de Sus în jos, la această înălțime a Luminii Reflectate, la înălțimea obținerii Creatorului și Îl obținem în noi. Aceasta determină măsura incluziunii noastre reciproce, fuzionând cu Creatorul și, în măsura în care atingem Creatorul în cap, în aceeași măsură ne unim cu El, prin corpul Parțuf-ului Spiritual.

Și toate acestea încep și se termină în conexiunea între prieteni. Acesta este scopul nostru, altfel nu va fi Scopul Creației, ci un fel de surogat. Aceasta determină atitudinea noastră față de Creație și arată dacă avem dreptul să fim numiți „ultima generație”. (Minutul 1:11:00)

Soluția este numai în conectarea în ”grupul de zece”. Altfel, nu putem depăși separarea dintre noi, respingerea reciprocă. Vrem să primim toate răspunsurile de la conexiunea noastră în grupul de zece șoi, orice se întâmplă în lume, eu mă uit în grupul de zece și, de acolo, primesc răspunsuri. Mă aranjez în acest fel și, dintr-o dată, simt că acolo este, cu adevărat, un sistem care poate răspunde la toate întrebările mele.

Tot ceea ce se întâmplă în lume și cu mine personal, este consecința la ceea ce se întâmplă în grupul de zece. Aceasta este o cauză internă care cauzează apoi toate consecințele în familia mea, la muncă și în întreaga lume. Trebuie numai să privești în interiorul grupului de zece și, anume, în ce măsură suntem uniți sau ne lipsește unitatea, iar tot ceea ce se întâmplă în toate colțurile lumii depinde de asta, ca o ramură ”ieșită din rădăcină”. (Minutul 1:45:40)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala din 6/03/19 – BaalHaSulam – Introducere la studiul celor zece Sfirot

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, articolul 187, ” Munca aleasa”:  Un proces inseamna ca o persoana nu se poate hotari in nicio directie, si este atunci cand nu poate determina dorinta Creatorului si a invatatorului sau.

Desi cineva poate lucra devotat, nu poate determina in ce masura aceasta munca devotata este potrivita sau nu, daca aceasta munca grea ar putea fi impotriva punctului de vedere al invatatorului, si al Creatorului.

Intrebare: Este posibil sa vad cumva daca lucrez corect?

Raspuns: Nu, pentru ca aceasta ar fi recompensa ta egoista. Daca cu adevarat esti angajat in daruire, atunci este fara importanta pentru tine ce consecinta au actiunile tale. Vrei doar sa stii daca le faci corect.

Nu este nimic de facut in legatura cu asta. Acesta este un sistem serios. Daca vrei sa fii in daruire, atunci trebuie sa te ridici deasupra ta si sa iesi din tine insuti.

Poti invata pur si simplu Kabbalah. Acesta este o sursa de cunoastere, este o metoda care explica istoria, geografia, si interactiunea oamenilor in lume, prezentul, si chiar viitorul.

Mi-as dori ca toti oamenii din lume sa dobandeasca cunoasterea care poate fi invatata din intelepciunea Kabbalei, chiar si fara a se angaja in imbunatatirea sa spirituala, dar pur si simplu studiind-o ca pe orice alta stiinta.

Intrebare: O persoana nu stie daca avanseaza corect. Atunci de ce ar trebui sa se tina.

Raspuns: De nimic. De aer, de Creator.

Numai intr-un grup, atunci cand te unesti cu prietenii, lucrezi pentru ei, si ei pentru tine, primesti ceea ce se chema Arvut (garantia reciproca), si te poti sprijini de ea.

Din lectia de Kabbalah in limba rusa din 25.11.18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→