Noul meu articol pe Linkedin “Evreii stau pe un butoi cu pulbere”

Există un sentiment de pace imaginară după încetarea focului Israel-Hamas, dar în străinătate fitilul antisemitismului este din nou aprins și arzând. Evreii, atât în Israel, cât și practic oriunde în lume, se află într-un război constant pentru viața lor, uitându-se în spate, urmărind împrejurimile, deoarece pericolul poate apărea în orice moment, atât din locuri evidente, cât și din altele neașteptate. Cu ce altceva trebuie să ne confruntăm pentru a înțelege că lumea are o problemă cu evreii? Atât Israelul, cât și poporul evreu sunt în principiu, singuri. Prin urmare, singurul loc pentru a găsi o soluție pentru ură este între noi, în disponibilitatea și capacitatea noastră de a ne uni.

De la începutul Operațiunii Gardian al Zidurilor, lansată de Israel pentru a-și apăra populația de mii de atacuri cu rachete din Gaza, a existat o creștere accentuată a incidentelor antisemite în întreaga lume, precum și condamnarea internațională a răspunsului militar israelian. Autorii acestor atacuri antisemite au ales în mod deliberat și au vizat sinagogile și instituțiile evreiești. Incidentele s-au produs în plină zi și au inclus agresiuni verbale și fizice împotriva evreilor din piețele, restaurantele și străzile marilor orașe din Statele Unite, Europa și America Latină, printre alte locații.

Evreii americani spun că se tem să se identifice public ca evrei. Unii și-au scos colierele Steaua lui David, unii s-au gândit să scoată Mezuzele din casele lor, iar unii chiar ezită să meargă la sinagogile lor.

Deci, cineva s-ar putea întreba de ce primesc evreii lovituri pentru acțiunile Israelului care au fost judecate ca fiind greșite și nejustificate de lume? Foarte simplu. Oamenii au o problemă cu evreii în general. Prin urmare, se aruncă împotriva Statului Israel, împotriva poporului evreu și vor fi fericiți să îi elimine complet.

Dușmanii noștri subliniază foarte precis că ceea ce trebuie să se schimbe este la noi, în cadrul comunității evreiești din întreaga lume. Trebuie să ne reconectăm și să ne consolidăm identitatea comună ca popor, a cărui existență este eternă pentru că ni s-a dat un rol special de îndeplinit în lume: să ne unim în iubire mai presus de toate diferențele și să îi ajutăm pe ceilalți să facă același lucru.

În cadrul acestei fuziuni unite, diferențele noastre vor rămâne, deoarece acestea fac parte integrantă din țesătura a ceea ce suntem, dar ridicarea deasupra lor este obligatorie. Putem, fie să anihilăm amenințările împotriva noastră stabilind legături de neîntrerupt deasupra a ceea ce ne separă, fie dușmanii noștri ne vor anihila fără milă.

Cel mai important cabalist Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) a scris despre tendința națiunii evreiești de a se apropia mai mult atunci când ameninţă pericolul: „Este suferința comună pe care fiecare dintre noi o îndurră pentru a fi membru al națiunii. Acest lucru a imprimat în noi o conștientizare națională și o proximitate, ca și în cazul colegilor care suferă. Aceasta este o cauză externă. Atât timp cât această cauză externă s-a alăturat și s-a amestecat cu conștiința noastră națională naturală, a apărut un fel ciudat de iubire națională care a stârnit acest amestec nenatural și de neînțeles”(Națiunea). Dar acum, vedem că nici în vremuri de necazuri nu ne adunăm!

Până când nu va exista nevoia unei legături între facțiunile pe care le-am construit în îndepărtata noastră comunitate evreiască și până când nu vom depăși conflictele și disputele care incită la ură între noi, războaiele externe nu se vor opri. Vor deveni doar mai intense.

Mulți evrei din diaspora încearcă să se disocieze de Israel și făcând acest lucru, cresc presiunea asupra noastră în interiorul Israelului și fac să ne dăm seama că suntem complet singuri. Fiecare comunitate va rămâne singură atunci, dacă asta își dorește. Pot să se unească și să aibă grijă de ei înșiși, de dragul lor. Și cei care trăiesc în Israel vor trebui să facă același lucru până când vom ajunge la integrarea critică necesară pentru a face față amenințărilor noastre existențiale.

Într-o analiză finală, ne rezumăm la acest lucru: cu cât ne răsfățăm cu indiferență față de singura noastră misiune – elaborarea unității, subconștient așteptate de la noi de către toate națiunile lumii – cu atât va fi mai ușor pentru inamicii noștri. Dușmanii noștri nici măcar nu vor trebui să lupte cu arme; nu vor avea nevoie de rachete sau bombe. De ce? Întrucât întreaga omenire este pregătită cu forțele, sistemele și fronturile sale să lupte împreună cu Hamas împotriva Israelului, toată omenirea – de la America și Rusia la China îndepărtată – toată lumea. În fiecare țară din lume, în fiecare guvern, există destui oameni care vor fi fericiți să abolească legitimitatea statului Israel și a oamenilor care trăiesc în el și să ne șteargă de pe fața pământului.

Ne este greu să auzim că sursa problemei ne aparține; este dificil să ne dăm seama de enormitatea rolului nostru și de responsabilitatea care ne-a fost atribuită, motivul pentru toată această ură îndreptată spre noi. Tinde să ne intre pe-o ureche și să iasă pe cealaltă. Dar trebuie să ascultăm și să acționăm cu toată graba. Inima națiunii evreiești este foarte frântă, sfărâmată și întemeiată pe egoism, dar nu există altă opțiune decât să ne străduim în fiecare moment să ajungem la legătura dintre noi până când inima noastră colectivă începe să se trezească și să bată. Odată ce ne vom realiza misiunea și ne vom uni în iubire, vom descoperi că destinul nostru nu trebuie să fie așezarea pe un butoi cu pulbere. În schimb, unitatea noastră iubitoare va crea o grădină liniștită în jurul nostru, unde putem sta liniştiţi.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Cu viteză maximă în direcția greșită ”

Uralele victorioase ale palestinienilor și suspinul de ușurare ezitant pe care israelienii l-au scos la începutul încetării focului, ambele sunt autentice. Israelul a câștigat bătălia, dar a pierdut războiul, iar palestinienii o știu. Cu fiecare campanie, controlul nostru asupra pământului slăbește, în timp ce a lor crește. S-ar putea să câștigăm și viitoarele bătălii, dar lumea este alături de palestinieni. Dacă vom continua să luptăm împotriva lor doar la nivel fizic, vom pierde în cele din urmă războiul și pământul pe care trăim.

Singura modalitate prin care putem câștiga este la nivel ideologic. Dacă înțelegem de ce suntem aici și ce beneficii aduce prezența noastră aici pentru întreaga umanitate, vom câștiga sprijinul lumii. În caz contrar, națiunile nu au nevoie de o țară ai cărei oameni se urăsc atât de profund, încât cei 120 de membri parlamentari ai lor sunt împărțiți în zeci de partide. Simțul urii reciproce emanate de această mică țară este atât de caustic încât întreaga lume este tulburată de ceea ce se întâmplă pe această mică bucată de pământ, care este aproximativ de mărimea Connecticutului. Depunem eforturi mari pentru a ne întări și a ne fortifica, dar mergem cu viteză maximă în direcția greșită.

Trebuie să ne reamintim mereu că puterea noastră stă în unitate și numai în unitatea noastră. Nimic altceva nu va rezista mult timp. Sistemele de apărare precum Domul de Fier sunt bune doar atât de mult timp cât durează, dar protecția permanentă pentru poporul Israel vine atunci când ne gândim unii la alții în loc să ne gândim la noi înșine.

Strămoșii noștri au fondat națiunea pe baza responsabilității reciproce și a iubirii de ceilalți. Am conceput porunca: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” și am făcut din aceasta principiul nostru cel mai important. Fără să îl trăim, nu suntem fideli moștenirii noastre, bazei poporului nostru, deci nu suntem cu adevărat Israel. Și întrucât nu suntem cu adevărat Israel, nu ar trebui să avem nicio pretenție asupra țării lui Israel. Asta simt arabii, la fel ca lumea întreagă.

Pentru ca pretenția noastră asupra pământului să fie valabilă, trebuie să fim fideli vocației noastre: să fim „o lumină pentru națiuni”. Atât timp cât suntem divizați, ei simt că nu le aducem decât întuneric. Ei simt că suntem cauza a tot ce nu este în regulă cu lumea și tocmai din cauza urii noastre unul față de celălalt. Prin urmare, dacă ne ridicăm peste ură și ne unim, lumea va fi alături de noi, inclusiv palestinienii. Dacă cedăm diviziunii, lumea ne va scoate de aici.

Cartea Zohar (Aharei Mot) a scris despre semnificația unității noastre, în urmă cu multe secole. În cuvintele rabinului Shimon, „‘Iată cât de bine și cât de plăcut este și pentru frați să stea împreună’. Aceștia sunt prietenii, așa cum stau împreună și nu sunt separați unul de altul. La început, par a fi oameni în război, care doresc să se omoare unii pe alții … apoi se întorc să fie în iubire frățească … și prin meritul tău, va fi pace în lume”. Fie ca noi să urmăm sfaturile înțelepților noștri și să evităm pedepsele ignoranței noastre.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→