Întrebare: Tora ne spune că, pe drumul către țara promisă, poporul Israel a luptat cu mai multe națiuni și au fost instruiți să-l distrugă pe Amalec, chiar să șteargă amintirea lui.

Tora mai spune că, atunci când cele șapte națiuni au cucerit țara lui Israel, bărbații trebuiau să fie uciși, iar femeile luate captive. În plus, este descris faptul că evreii au luptat cu mulțimea mixtă (Erev Rav), dar nicăieri nu spune că ar trebui să fie uciși.

Avem dorințe diferite și trebuie să ne ocupăm de ele în moduri diferite. De ce?

Răspuns: Așa este, acestea sunt toate dorințele noastre diferite. Nu ar trebui să ne luptăm cu nimeni în exterior. Tora descrie corecțiile interioare ale unei persoane, în sine însuși. Prin urmare, Amalec și cele șapte națiuni care au locuit în țara lui Israel până când au venit evreii acolo și toți oamenii din jurul nostru împotriva cărora trebuia să luptăm, sunt atributele noastre interioare împotriva cărora trebuie să luptăm și să trecem de la egoism la altruism. Aceasta, în general, este esența tuturor războaielor.

Comentariu: Totuși, s-au întâmplat ca evenimente istorice.

Răspunsul meu: Da, pentru că fiecare forță spirituală își are propriul efect în lumea noastră. Forța superioară însăși se numește rădăcină, iar efectul ei se numește ramură. Prin urmare, trebuie să îndeplinim aceste condiții și în lumea materială, pe care o simțim în proprietățile noastre egoiste, pentru a distruge și așa mai departe, dacă nu o putem face la nivelul lumii spirituale. Dar, în principiu, Tora ne cheamă să facem corectări în spiritualitate.

KabTV „Stări spirituale”  14.05.2021

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ai răspunde dacă ai fi întrebat, care este gândul pe care ți-ai dori ca omenirea să și-l amintească?

Răspuns: Că există într-adevăr doar Creatorul și nimic în afară de El.

Creatorul este natura, forța superioară a naturii, inteligența superioară a naturii, doar El există și nimic în afară de El.

Întrebare: Sunt oamenii totul? Noi?

Răspuns: Nu există nimic din toate acestea.

Întrebare: Ce este cu acest gând?

Răspuns: Acesta este gândul și planul central, global al întregii naturi.

Întrebare: De ce este necesar ca o persoană să ajungă la acest gând?

Răspuns: Ca să-l audă, să înceapă să-l exploreze cumva și să ajungă la asta el însuși. Acest lucru este foarte valoros.

Întrebare: Eu exist? Cel care crede că există un Creator?

Răspuns: Nu. Nu este nimeni altcineva în afară de El.

Întrebare: Nimeni altcineva în afară de Creator? Este aceasta o lege a naturii?

Răspuns: Da.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” , 29.03.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Pri Hacham, Scrisori, Scrisoarea 1: În ceea ce privește răspunsul pe care îl cere cu fermitate, voi răspunde că toată lumea crede în Providența privată, dar nu aderă deloc la aceasta.

Motivul este că un gând străin și necurat … Nu poate fi atribuit Creatorului, care este simbolul „binelui care face bine”.

Toată lumea crede că suntem într-un fel de natură, în conformitate cu o forță superioară, dar cum ne conectăm la ea, nimeni nu înțelege în mod clar.

Creatorul ne-a creat și ne umple cu tot felul de gânduri, dorințe și diferite impulsuri, și ne împinge spre ceva. Mai mult decât atât, de regulă, impulsurile noastre nu sunt atât de bune și nu putem avea altele.

Dacă da, cum ne putem raporta la poruncile Creatorului și ce ni se va întâmpla cu bunătatea Sa, cu existența Sa absolută? La urma urmei, tot ceea ce este revelat în noi este rezultatul influenței Sale.

Dar numai adevărații slujitori ai Creatorului, care doresc cu adevărat să înțeleagă Providența Sa, care tânjesc să fie într-un dialog cu Creatorul, să ajungă la nivelul înțelegerii reciproce, să dezvăluie modul în care El îi influențează și cum îl pot influența – ” … numai adevăratilor slujitori ai Creatorului li se deschide cunoașterea Providenței private, că El a cauzat toate motivele care au precedat-o, atât bune, cât și rele ”.

Tot ce mi s-a întâmplat până acum s-a întâmplat, deoarece Creatorul a planificat totul în avans și l-a împlinit în mine și în cei din jurul meu. Deci tot ce am trecut în viața mea nu s-a întâmplat fără știința Lui, dincolo de puterile Lui, dincolo de planul Lui. Acesta este de fapt primul lucru pe care îl atinge o persoană înainte de a intra în lumea superioară.

Înainte ca un nou nivel de realizare să apară într-o persoană, el simte mai întâi că tot ceea ce i s-a întâmplat a fost deoarece Creatorul și numai Creatorul a pregătit pentru el.

Deși a experimentat mari suferințe, confuzii și probleme, nu a știut ce să facă și a simțit că ar fi mai bine dacă ar fi murit în loc să trăiască o astfel de viață, începe să înțeleagă cât de fericit este că Creatorul s-a raportat la el în acest fel, pentru că tot ce simte acum este rezultatul stărilor teribile prin care a trecut când s-a simțit pierdut, când s-a simțit furios, dezamăgit și înfricoșat.

„Apoi, ei sunt aderați la Providența privată, pentru că toți cei care sunt conectați la pur sunt puri.” Omul începe să înțeleagă și să simtă că toate acestea provin de la Creator, că toate acestea se raportează la Creator și că, prin urmare, este absolut adevărat, pur și sfânt.

„Întrucât Păzitorul este unit cu păzitul Său”, ceea ce înseamnă Creatorul și acțiunile Sale, „nu există o diviziune aparentă între rău și bine. Toți sunt iubiți și sunt cu toții curați, pentru că toți sunt purtători ai vaselor Creatorului, gata să slăvească revelația unicității Sale ”.

Nu contează modul în care oamenii au apărut în starea necorectată în care mă aflam când am văzut că acesta era un hoț, acela un asasin, altul mincinos și altul invidios.

Acum, fiindcă înțeleg că toate acestea au fost aranjate pentru mine de către Creator, astfel încât să le percep așa, simt iubire absolută pentru ei, simt că sunt la fel ca mine, participanți devotați la un mare efort, progresul sufletului. Și toți am primit influența Creatorului numai pentru a-i dezvălui unicitatea.

KabTV  „Fundamentele Cabalei” 17.03.2019

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Industria cinematografică a învățat cum să aducă la viață actorii de la Hollywood. Muzicienii decedați urcă pe scenă sub formă de holograme. Microsoft are un brevet pentru crearea unui program de discuţii interactiv care conduce un dialog în numele oricărei persoane, chiar și a persoanei decedate. Această tehnologie se numește „reîncarnare digitală”.

Ideea nemuririi digitale este că adevăratul „eu” nu este corpul meu, ci date, informații care pot fi separate de corp și stocate într-o altă formă.

Se pare că s-au apropiat de acest sentiment, de starea de nemurire?

Răspuns: Nu. Acesta este un domeniu complet diferit – starea nemuririi. Au luat o persoană, i-au copiat mișcările și caracteristicile și acum o pot manipula.

A fost înregistrat, procesat, deconstruit în tot felul de biți, pătrăţele, bucăți, iar acum pot alcătui orice imagine din ele. Ei pot lua o Thumbelina și pot face din ea un Baba Yaga. Suntem cu toții în aceste holograme.

Adică lumea este cu adevărat iluzorie.

Comentariu: Lumea vrea cu adevărat să ajungă la o stare de nemurire.

Răspunsul meu: De ce este asta? În ce fel trăim în zilele noastre? Dimpotrivă, aș proiecta din toate aceste holograme o astfel de imagine încât toată lumea să vrea să adoarmă. Si asta e! E atât de bine, calm! Ar fi o planetă foarte plăcuță. Se spune: „Somnul păcătoșilor este spre folosul lor”.

Întrebare: Spuneţi-mi vă rog, ce este nemurirea pentru dvs.?

Răspuns: Aceasta este o ascensiune peste nivelul morții, peste nivelul vieții noastre, care este considerată chiar mai rea decât moartea. Cabala evaluează viața noastră ca fiind starea cea mai joasă, o existență care nu este demnă nici de dispreț.

Întrebare: Aceasta este lumea noastră?

Răspuns: Da. Trebuie să începem să ne ridicăm de la ea și să facem un film real al nostru. Astfel încât fiecare dintre noi începe să joace persoana corectă, imaginea cea mai înaltă, supremă și pozitivă, care îmbrățișează întreaga lume!

Întrebare: Chiar să joace?

Răspuns: Să joace, desigur! Noi nu suntem așa!

Trebuie să joc rolul pe care chiar vreau să-l văd în mine, în care vreau să mă văd! Și m-aș obișnui cu acest rol, m-aș obișnui cu el și aș demonstra acest rol în fața tuturor. Și asta o vor demonstra şi ei în relație cu mine și cu ceilalți. Și așa, am transforma această lume dintr-un joc într-o lume reală.

La urma urmei, dacă toată lumea joacă, atunci acest joc se transformă în adevăr.

Întrebare: Deci încep să văd acest lucru ca fiind adevărul?

Răspuns: Desigur! Sunt perceput și îi percep pe ceilalți și atunci nu există nicio separare între noi, acesta este adevărul, sau cel puţin asta pretindem. Ne jucăm, ne jucăm tot timpul. Și în acest fel, atragem asupra noastră lumina superioară, o energie specială, globală, cosmică, care ar face de fapt astfel de oameni din noi!

Comentariu: Rolul nostru actual este mai mult sau mai puțin clar: suntem ceea ce suntem. Vedem ce suntem.

Răspunsul meu: Și nici noi nu suntem adevărați! Şi acest lucru ne este impus. Trebuie să descoperim că ne jucăm, că egoismul nostru ne controlează. Toată această vanitate și așa mai departe, nu suntem noi cu adevărat.

Întrebare: Deci, ceea ce am în mine, mândria, vanitatea, superioritatea față de ceilalți, nu sunt eu?

Răspuns: Tu nici măcar nu știi cine ești.

Întrebare: Pe cine ar trebui să joc?

Răspuns: Pe tine însuți, ca o persoană dreaptă. Cel neprihănit este cel care îi justifică pe toți. Absolut pe toată lumea. Adică, să simt că orice altceva în afară de mine este absolut bun. Și apoi ajungi într-o situație foarte interesantă!

Întrebare: Dar cum pot justifica un violator, pe cineva care urăşte?

Răspuns: Nu, nu, nici nu se pune problema! Trebuie doar făcut. Și veți vedea că nu există violență și nimic similar cu ea, absolut nimic. Acum vedem totul în calitățile noastre distorsionate.

Întrebare: Este ego-ul meu care răstoarnă totul în jurul meu?

Răspuns: Da. Deci, totul este foarte interesant.

Întrebare: Toată omenirea ar trebui să înceapă să joace acest film? Sau începem cu un grup mic?

Răspuns: Bineînțeles, dintr-un grup mic, ca de obicei. Dar, în principiu, ar trebui să se răspândească.

Trebuie să înțelegem că, dacă nu căutăm să ne schimbăm, se va termina prost. Vor exista astfel de schimbări ireversibile cu umanitatea, care o vor trezi din nou, poate, peste multe mii de ani.

Întrebare: Dacă noi înșine nu ne străduim să jucăm rolul celor drepți?

Răspuns: Da.

KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”10.05.2021

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Din păcate, trebuie să ne iubim unul pe altul”

S-ar putea să nu ne placă ideea, pentru că nu ne plăcem unul pe celălalt, dar trebuie să ajungem să ne iubim, altfel suntem în război civil. Aici se află astăzi statul Israel. „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” a fost deviza poporului evreu încă de la începuturile sale. Am fost o colecție de străini care au venit să preţuiască ideea iubirii de ceilalți, iar strămoșii noștri au practicat-o între ei până au jurat să fie „ca un singur om cu o inimă”.

Cu toate acestea, dacă ne privim astăzi, suntem foarte, foarte departe de asta și ne îndepărtăm și mai mult. Nimeni nu a luat mănușa și nu a încercat de fapt să pună în aplicare acest principiu de bază al iudaismului. Am transformat educația, care inițial însemna creșterea copiilor pentru a deveni ființe umane cărora le pasă de ceilalți, în transmiterea de informații, fie laice, fie religioase, dar niciuna care să îi facă pe oameni să știe să relaționeze cu ceilalți cu bunătate și iubire. Drept urmare, societatea noastră a ajuns în pragul colapsului. Există atât de multă ură printre fracțiunile din țară încât ne-am putea prăbuși într-un război civil așa cum am mai făcut înainte, dacă nu inversăm rapid acest parcurs.

Spun acest lucru nu pentru că sunt un pesimist, ci pentru că vreau să previn ceea ce este deja în desfăşurare. Națiunea noastră a ajuns deja într-o astfel de stare și ne-a făcut să ne pierdem țara și libertatea, ca să nu mai vorbim de cumplita pierdere de vieți pe care ne-am provocat-o, în principal într-un război civil sângeros. Și astăzi avem dușmani care ne înconjoară, dar și astăzi noi suntem cei mai răi dușmani ai noștri.

Prin urmare, trebuie să recunoaștem că unitatea deasupra tuturor diferențelor este singura noastră opțiune în viitor. Nu vom fi de acord cu privire la politică, educație, apărare, politică externă, separarea religiei de stat sau la oricare dintre subiectele care ne despart în prezent. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem că, dacă încercăm să ne distrugem opozanții, ne vom distruge pe noi înșine. Prin urmare, dacă vrem să avem un viitor, nu avem altă opțiune decât să găsim o modalitate de a ne uni mai presus de toate diferențele, care vor rămâne.

Poate că acest lucru nu pare posibil, dar un război civil se află de cealaltă parte a unității. Dacă ținem cont de asta, poate vom găsi o cale. Și primul pas către găsirea acestui drum este realizarea tipului de pericol care se ascunde după colț. Următorul pas este să stăm împreună și să discutăm, cu mințile deschise, din moment ce nu avem inimi deschise, despre cum putem trăi totuși împreună, astfel încât să nu ajungem să ne ucidem unii pe alții, cu dușmanii noștri ucigându-i pe cei care ar rămâne.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care credeți că este cauza rasismului modern?“

Egoul uman este la baza tuturor înclinaţiilor și caracteristicile noastre. Funcționează într-o manieră absorbantă, primind de la ceilalți și de la natură, pentru binele personal. De-a lungul istoriei, ego-ul suferă o dezvoltare și ne conduce la o tranziție fatidică, în care își schimbă direcția spre opus: de la primire la dăruire. Putem ajuta o astfel de transformare, pentru a o face mai rapidă și mai plăcută, dacă învățăm cum operează ego-ul asupra noastră și ce putem face pentru a realiza transformarea în mod conștient.

Când percepția noastră se mută către o direcție care ţinteşte de la noi în exterior, spre beneficiul altora, descoperim o paradigmă de sentimente și înțelegeri total diferite. Când ne orientăm spre noi înșine, calculăm întotdeauna dacă ceva este bun sau rău pentru noi. Înseamnă că alegem automat ceea ce percepem ca fiind bun pentru ego și aruncăm deoparte ceea ce vedem că este rău pentru el. Când există un fenomen care nici nu aduce beneficii, nici nu dăunează ego-ului, atunci nu avem nicio simțire a acestui fenomen. Așa percepem realitatea.

Când ne schimbăm pe noi înșine, schimbându-ne concentrarea egoistă constantă dinspre propriul beneficiu către o concentrare altruistă pentru beneficiul altora, începem apoi să percepem partea de realitate care ne înconjoară, asupra căreia nu am avut o percepție anterioară, pentru că am perceput totul prin impulsurile noastre egoiste.

Apoi începem să percepem totul printr-un obiectiv altruist complet opus. În loc de vedere, auz, miros, gust și atingere, dezvoltăm cinci noi simțuri altruiste numite „Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin și Malchut”. Atunci percepem o lume nouă, numită „lumea superioară” sau „lume spirituală”, prin noua natură altruistă pe care o atingem.

Când ajungem la o astfel de realizare, percepția noastră egoistă asupra realității încă rămâne. Continuăm să trăim și să simțim lumea prin aceleași cinci simțuri înnăscute, totuși concentrarea noastră se transformă complet pentru a percepe partea altruistă a realității care este ascunsă din percepția noastră egoistă. Începem apoi să simțim viața în două lumi. Prin această nouă percepție și simțire, începem să luăm decizii cu privire la modul în care ne orientăm fiecare mișcare. Cu toții suntem destinați să ajungem la această stare.

Între timp, percepția noastră egoistă acordă prioritate oricărui lucru pe care îl percepe ca fiind un beneficiu mai mare pentru noi înșine, în timp ce tot ceea ce nu ne avantajează, este respins sau nu este perceput deloc. În general, alegem automat ceea ce ne place și găsim util obiectivelor noastre și respingem orice altceva.

Rasismul este o stare în care, pe lângă faptul că simțurile noastre sunt îndreptate exclusiv spre propriul beneficiu, ne bucurăm și atunci când alții sunt mai răi. Omenirea în general are această problemă. O parte integrantă a dezvoltării noastre egoiste de-a lungul generațiilor este că egoul atinge o stare de creștere excesivă, în care trăim și lucrăm nu numai pentru a ne servi propriile interese, ci și pentru a provoca daune celorlalți. Acest lucru provine din dorințe sociale excesive (bogăție, onoare, control și cunoaștere) în care ne comparăm constant cu ceilalți și cu cât sunt mai mari ego-urile noastre, cu atât mai mult ne dorim să fim deasupra celorlalţi. Atunci, cu cât este mai rău pentru ei, cu atât este mai bine pentru noi.

Invidia, ura și, în general, dorința de a aduna plăcerea din rănirea altora, sunt inexistente la animale. Această comparație constantă cu ceilalți din societate stabilește astfel scena pentru rasism. Începem să dăm vina pe alții pentru tot felul de probleme și nenorociri din viața noastră atunci când credem că ne provoacă necazurile sau când vedem că sunt mai norocoși și mai de succes decât noi. De asemenea, vrem să arătăm bine în ochii societății și cu cât îi vedem pe alții arătând mai bine decât noi, cu atât mai mult vrem să îi doborâm pentru a ne ridica propriul statut. Astfel de trăsături există doar la oameni, deoarece suntem compuși din calități animale și umane. Partea animală din noi are nevoie de hrană, sex și familie, iar partea umană cere bani, onoare, control și cunoaștere. Când dorința noastră egoistă crește și dorim să ne împlinim din ce în ce mai mult cu sursele acestor emoții, întâlnim apoi invidie și ură.

Rezultă că ne simțim mai bine atunci când îi vedem pe ceilalți ca fiind mai răi, deoarece este un aspect esențial al ego-ului nostru înnăscut. Dacă ego-urile noastre sunt mici, asemănătoare animalelor, atunci nu întâlnim astfel de emoții negative. Cu toate acestea, dacă ego-urile noastre sunt foarte dezvoltate, atunci simțim mari neliniști datorită faptului că ne comparăm în permanență cu ceilalți și că vedem că sunt mai reușiți și mai norocoși. Această neliniște acționează astfel asupra noastră pentru a ne face să dorim să fim deasupra lor, fie prin depășirea lor, fie prin supunerea lor.

Rasismul apare astfel din ce în ce mai mult cu cât ego-urile noastre cresc mai mult. Ne trezim subliniind diferențele și diviziunile noastre din ce în ce mai mult, fără nicio înclinație de a ne ridica deasupra lor, ceea ce ajunge să creeze din ce în ce mai multe cazuri de rasism, ură și diviziune.

Ne găsim astfel, în mișcare către o stare de ură și diviziune imense pe de o parte, dar pe de altă parte, ne găsim din ce în ce mai interdependenți. Într-un moment atât de fatidic, avem nevoie de un nou tip de educație care să sublinieze modul în care ne putem conecta pozitiv deasupra înclinațiilor noastre spre diviziune – o înțelepciune care recunoaște în special cauzele înclinațiilor noastre spre separare și care nu ne ghidează pentru a le diminua sau anula, ci pentru a ne ridica deasupra lor într-o conexiune pozitivă – și procedând astfel, vom ajunge la un nou echilibru armonios între aceste două tendințe opuse.

Bazat pe o conferință video cu Cabalistul dr. Michael Laitman pe 7 iunie 2015.

Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman. Fotografie de Josh Calabrese pe Unsplash.

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă „nivelul conexiunii dintre noi” dacă suntem cu toții un singur sistem?

Răspuns: Unde vedeți că suntem un singur sistem?

Întrebare: Dacă nu o văd, înseamnă că nu suntem un singur sistem?

Răspuns: Bineînțeles că nu. Creatorul vede în noi un singur sistem. Iar atitudinea noastră față de el provine din fiecare dintre noi ca egoiști individuali. Aceasta este o problemă, deoarece în situația în care ne aflăm acum, nu suntem conectați la sistemul Providenței Supreme.

Providența Supremă tratează întreaga umanitate ca pe un singur sistem, ca pe un întreg.

Există un singur suflet, unde suntem cu toții împreună.

Acesta este modul în care Creatorul dorește să ne trateze. Dar pentru că nu ne poziționăm în acest fel, ne opunem constant.

Întrebare: În principiu, ar trebui ca punctul nostru de vedere să fie în concordanță cu punctul de vedere al Creatorului?

Răspuns: Da. Atunci totul va fi bine!

KabTV  „Bazele Cabala” 17.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→