Discuţii despre Treptele Scării, Partea a 29-a

Când este omul de acord să lase societatea să îl influențeze?

Suntem de acord să lăsăm grupul să ne influențeze din necessitate, atunci când ne pierdem speranța în propriile noastre forțe. Baal HaSulam scrie în ‘’Scrisoarea nr. 57” că ‘’nu există nicio situație mai fericită în lumea omului decât atunci când se găsește disperat de lipsa propriilor forțe, adică a muncit deja și a făcut tot ce și-ar putea imagina că ar putea face, dar nu a găsit remediu.” Abia atunci suntem eligibili pentru rugăciunea adevărată, din adâncul inimii noastre.

Inițial, ne opunem influenței externe, deoarece natura noastră nu este de acord ca alții să aibă control asupra noastră. Ne îndreptăm spre grup de nevoie, ca omul grav bolnav, care merge la spital, se culcă și îi lasă pe medici să-l trateze, să facă tot ce este necesar, să-l sedeze, să-i deschidă corpul și să facă ce vor.

Numai recunoașterea incapacității noastre aduce acordul. Înainte de asta vom rezista pentru că ‘’sinele” nostru a fost creat ca independent, simțindu-se unic în lume. Și dacă suntem într-adevăr singurii din lumea noastră, cu nimeni altceva, cum ne-am putea preda altora?

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este măsura deplină a muncii în depășirea obstacolelor, astfel încât întoarcerea la Creator să fie din iubire?

Răspuns: Pentru a realiza acest lucru, justific tot ce face Creatorul, cu mine în toate stările. De fiecare dată sunt din ce în ce mai mult de acord cu acțiunile Lui și le adaug la contul general.

Întrebare: Se dovedește că revenirea la o stare corectată trebuie să fie doar din iubire, ceea ce înseamnă instantaneu. Cum poate omul să învețe să corecteze instantaneu dorința de a dărui?

Răspuns: Acest lucru este făcut de Creator. Omul poate doar să-L urmeze.

Din Lecția zilnică de Cabala 26/11/24, Scrierile lui Rabaş – Art.359-‘’Isaac a semănat în țara aceea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Defectele pe care le vedem în realitate sunt create de Creator, astfel încât să le putem corecta prin unitate în grupul de zece și cu grupul mondial. Cum se poate face acest lucru?

Răspuns: Încercăm să ne unim unul cu celălalt, în ciuda faptului că suntem rezervați și chiar opuși unul față de celălalt, deoarece cel mai important lucru este să menținem conexiunea unul cu celălalt.

În acest fel, măsurăm înălțimea ascensiunii noastre în funcție de conexiunea noastră, deasupra problemelor date nouă de Creator.

Întrebare: Cum pot vedea grupul mondial prin grupul de zece și să particip la el din grupul de zece?

Răspuns: Aceasta este o provocare. Pentru aceasta, trebuie să avansăm mai departe.

Din Lecţia zilnică de Cabala6/12/24, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere la Prefață la Înțelepciunea Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De ce se poate bucura omul în timpul lecţiei? Omul se poate bucura de faptul că astăzi este mult mai aproape de prietenii săi decât a fost ieri.

Pentru a obține o conexiune mai profundă cu Creatorul și pentru a-I dărui, trebuie să vă deschideți mai mult unul față de celălalt.

Apoi se va forma un Kli (vas) mai mare și vă veți simți unul pe celălalt mai profund.

În grupul de zece, nu este nevoie să dezvălui nimic în afară de inimă — ceea ce îți dorești în viața ta!

Întrebare: Dar în munca noastră, vorbim rar despre asta. Scriem rugăciuni și citim articole. Cum vorbim corect despre ceea ce ne dorim în viața noastră?

Răspuns: Deschideți-vă inima și citiţi ce este scris în ea.

Din prima parte a Lecţia zilnică de Cabala 27/11/24, Scrierile lui Baal HaSulam, ‘’Discurs la finalizarea Zoharului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este atingerea comună a gândurilor Creatorului în grupul de zece?

Răspuns: A atinge Creatorul înseamnă a atinge Forța superioară a naturii. Atingerea comună a gândurilor Creatorului în grupul de zece este alinierea comună a gândurilor tuturor participanților unul față de celălalt și din centrul lor către Creator.

Întrebare: Am citit adesea că toată lumea poate indica Creatorul în centrul grupului de zece. Cum se poate face acest lucru din simţirile noastre colective când ne adunăm împreună?

Răspuns: Este bine că aveți o astfel de întrebare. Încercaţi. Poate că nu imediat, dar treptat îți vei putea îndrepta inima sau degetul arătător către Creator. Acesta este centrul grupului tău – nimic mai mult, nimic mai puțin.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 30/11/24, Scrierile lui Baal HaSulam, ‘’Discurs la finalizarea Zoharului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când desfășurăm un atelier în grupul nostru de zece, pentru că ne cunoaștem, simțim calitățile celuilalt și ceea ce el poate adăuga la cerc. Se simte ca o muncă foarte internă și intimă. Cum putem lucra când auzim răspunsuri de la prietenii celorlalte grupuri de zece?

Răspuns: Trebuie să încercăm să îi acceptăm ca pe calitățile noastre interne și să îi simțim așa. Iar ei te vor simți în ei înșiși în același mod. Trebuie să accepți ceea ce spune prietenul tău și ceea ce simte, ca și cum ar veni de la tine.

Întrebare: Să presupunem că sunt la un atelier cu un prieten: el spune ceva și eu încerc să simt asta. Cum îl accept ca fiind al meu?

Răspuns: Cât de aproape posibil, de parcă s-ar întâmpla în interiorul tău. Așa ar trebui să tratezi fiecare prieten din grupul de zece și pe toți împreună, pentru că zece este sufletul tău. Numai deocamdată îl simți ca pe ceva în afara ta.

Când începi să simți asta ca pe ceva în tine, atunci prin aceasta vei ajunge la o conexiune cu Creatorul. El Se va dezvălui în conexiunea voastră ca fiind Cel care o creează și o umple.

Din partea a 2-a, Lecţia zilnică de Cabala 6/11/24, Condițiile pentru a studia cu prietenii

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înţelepciunea Cabala nu este ca yoga sau alte metode sau religii care spun că trebuie să eradicăm ego–ul. Cabala diferă de toate celelalte sisteme în acest punct. Nu eradicăm egoismul, ci îl folosim pentru a crea o conexiune și mai mare între noi, în ciuda lui și deasupra lui. Atunci această conexiune va fi mult mai mare decât cea care a fost între noi înainte de sfărâmarea lui Adam.

Se spune: „Oricine are mai mult egoism este mai mare decât alții”. Prin urmare, nu fi jignit de egoismul tău, nu-l blestema, nu încerca să-l nivelezi, să-l distrugi sau să-l anulezi. Nu este nevoie. Trebuie să ne gândim în mod constant la cum să creăm conexiunile potrivite între noi deasupra acestuia. Această abordare este pur cabalistă, nu există nimic asemănător în altă parte.

În Cabala, rămâi același egoist care ai fost, și cu fiecare grad, devii un egoist și mai mare. Aceasta se numește creștere de-a lungul liniei din stânga, iar în linia dreaptă trebuie să te corectezi. Și așa, unul deasupra celuilalt. De aceea se spune că toate nelegiuirile sunt acoperite de iubire. Nu poate exista iubire fără încălcări.

Așa că nu vă faceți griji pentru faptul că sunteți egoiști, că sunteți cei mai dezgustători oameni de pe pământ, și uneori sunteți jigniți de faptul că sunteți așa. Toate acestea sunt făcute de Creator. După cum se spune: „Întoarceți-vă la Creatorul care a creat aceasta, El va corecta totul”. Mai mult decât atât, apelul nostru către El pentru ca El să poată corecta ceea ce a creat Îi aduce mulțumire și ne oferă ocazia să ne ridicăm deasupra egoismului nostru.

Și așa, ne ridicăm tot timpul. Piciorul stâng — egoismul se ridică, piciorul drept — ne ridicăm deasupra stângului în calitatea dăruirii. Primire — dăruire, primire — dăruire, sunt două linii, iar noi suntem pe linia de mijloc. Linia de mijloc se numește „Adam”, asemănătoare Creatorului, și constă din alb și negru.

Din Lecția zilnică de Cabala 2/9/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot explica starea când nu există întrebări? Sunt în armonie cu mine însumi și nu am dorințe sau întrebări.

Răspuns: Oamenii tind să pună tot felul de întrebări, de la mici la mari. Vorbim despre cei care au întrebări profunde despre sensul universului, sensul suferinței, sensul vieţii, în special despre ceea ce s-a întâmplat, se întâmplă și mi se va întâmpla, cum îmi pot schimba destinul și aşa mai departe. Sunt multe întrebări.

Dar uneori ele dispar, iar omul devine ca o plantă, chiar mai puțin ca ea. Întrebările lui chiar dispar, și fără ele, fără dorința de a învăța, de a cunoaște, de a înțelege și de a găsi, existăm la un nivel mineral. La urma urmei, întreaga noastră dezvoltare se bazează pe faptul că simțim întrebări, le rezolvăm, aducem soluția lor mai aproape de noi și astfel ne dezvoltăm.

Prin urmare, cu cât omul are mai multe întrebări, cu atât potenţialul său de dezvoltare este mai mare. Acest lucru vine din dorințele lui. Poate că nu a fost încă dezvoltat, poate că nu și-a răspuns încă întrebărilor, dar este foarte posibil să le răspundă.

Dispariția întrebărilor are loc din două motive. În primul rând, Creatorul (lumina) s-a îndepărtat de tine, nu există nicio simţire a Creatorului în tine, nici măcar nu te străduiești pentru cunoașterea acestei lumi, pentru nimic. Nu ai nevoie de nimic: totul este calm, este bine.

Aceasta este ascunderea Creatorului, deoarece abordarea Lui provoacă oamenilor din lumea noastră tot felul de întrebări despre viață.

În al doilea rând, sunt oameni lângă tine sau doar un om care poate răspunde la toate întrebările și te simți dintr-o dată liniștit, pentru că parcă te conectezi cu el, încă nu realizezi răspunsurile, dar înțelegi că ele sunt acolo.

Prezența unei astfel de persoane lângă tine neutralizează, calmează, întrebările și dorințele tale dispar. Dar asta trece, egoismul își ia taxa, are nevoie de dezvoltare ulterioară, și mergi înainte.

Din Lecția zilnică de Cabala 2/9/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Oamenii de știință au întrebat adesea pe oamenii care știu că sunt pe cale să moară: „Ce ai schimba în viața ta?” Reflectând asupra vieții lor, oamenii sunt gata să schimbe totul: relații, acțiuni, chiar gânduri.

Merită să ajungi la capăt pentru a-ţi mărturisi propriile greșeli?

Răspuns: Pe de o parte, chiar și în ultimele minute, reevaluarea și reflecția asupra drumului parcurs are sens. Dar pe de altă parte, ce ne împiedică să efectuăm periodic astfel de autoevaluări?

Astfel de exerciții ne-ar ajuta și ne-ar schimba în bine. La urma urmei, omul ar avea timp să „lucreze la greșeli”.

Trebuie să tragem concluzii dinainte, la începutul vieții și nu la sfârșit, când nu putem decât să regretăm. Aceasta este ceea ce ne invită știința Cabala să facem.

Din KabTV ‘’Știri cu Dr. Michael Laitman” 27/3/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→