Eu percep lumea noastră ca un fel de barieră impusă între mine și Creator; sensul acestei imagini îmi este ascuns – cine mi-o furnizează, de ce și cu ce scop. Prin urmare, trebuie să trecem cumva prin aceste ascunderi stratificate pentru a-L prinde și a începe să-L revelăm.

Însuși începutul acestei revelații constă în faptul că mai întâi încep să-mi imaginez că totul în jurul meu este o imagine pe care Creatorul o dezvoltă printr-un efort de voință. Această lume întreagă în imaginea ei tridimensională cu toți oamenii care acționează în ea, cu tot ceea ce se întâmplă este ceea ce Creatorul desenează în faţa mea.

În al doilea rând, faptul că exist cu calitățile, proprietățile, dorințele mele, viziunea mea despre această lume și toate datele mele inițiale – cu ajutorul cărora le văd și simt exact așa – este de asemenea, planificat și creat în mine de către Creator dinainte. Prin urmare, imaginea exterioară a lumii, tot ceea ce este în jurul meu și în interiorul meu și tot ceea ce se obține în conexiunea dintre calitățile mele interioare și influențele externe, numite „lumea” – totul este de la Creator.

Dar eu însumi, unde sunt? Eu însumi sunt doar un efort care mă străduiesc să mențin imaginea în așa fel încât tot ceea ce este desenat înaintea mea să provină de la Creator. Tot ceea ce este în mine, toate calitățile mele cu ajutorul cărora văd și analizez această lume, vin tot de la El.

Și eforturile mele, probabil vin de la El. Cine mă îndeamnă să caut sursa vieții, sensul vieții, esența existenței și de ce totul se întâmplă în jurul meu așa, este tot Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Munca în ascundere (Pregătire pentru Convenția din Moldova)

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →