În aceste zile, comemorăm ziua memorială a lui ARI (Isaac Luria Ashkenazi) – o persoană unică, un mare cabalist. Adevărul este că Forța superioară, realitatea în care existăm, este revelată în lumea noastră treptat. A fost revelată mai întâi unei persoane pe nume Adam, care este, prin urmare, considerat primul om.

De la el, această revelație a fost transmisă de-a lungul unui lanț de cabaliști către Avraam, apoi către Isaac, Iacov, Moise, Aaron, Iosif, David și așa mai departe. Întreaga Tora este revelată etapă cu etapă, deoarece dezvoltarea noastră este egoistă. Din generație în generație, egoismul crește, umanitatea evoluează, și odată cu ea, se dezvoltă Cabala și cabaliștii.

Înainte de Avraam, existau doar grupuri mici de cabaliști. Dar Avraam a adunat un grup mare, care s-a dezvoltat și s-a numit „poporul lui Israel”, adică Yaşar-El (direct către Creator). Acest grup a trecut prin multe ascensiuni și coborâri pe calea spirituală, prin zdrobiri, și în cele din urmă, a intrat în exilul final, adică ultima coborâre spirituală.

Sufletul lui ARI simbolizează ieșirea din acest exil final și începutul răscumpărării, adică începutul revelației lumii spirituale, a Forței superioare, către întreaga umanitate. Din interiorul acestei lumi, putem acum începe să dezvăluim lumea infinitului, să conectăm cei doi poli opuși ai creației și să trecem de la această viață temporară, tranzitorie, la una eternă și perfectă.

ARI este unic prin faptul că ne-a revelat înțelepciunea Cabala în forma sa completă. În timpul său, perioada exilului final a luat sfârșit și astfel el s-a aflat în vârful revelației vastei dorințe egoiste. Corectând-o, a putut atinge întreaga creație și să descrie această înțelepciune în întregime.

El a înțeles cum sunt conectate toate părțile creației, în ce formă și prin ce legi și formule se dezvoltă și cum noi, ființele umane, sufletele umane, dezvăluim treptat toate acestea pe măsură ce progresăm spre revelația completă, corectarea noastră finală.

ARI a revelat și descris toate acestea într-un mod potrivit percepției omului modern, sufletelor generației noastre. De aceea, cabaliștii, care înțeleg cine a fost ARI, îl prețuiesc cel mai mult. Cu adevărat, este un suflet unic.

Baal HaSulam scrie că îi lipsesc cuvintele pentru a exprima măreția sufletului extraordinar al lui ARI și contribuția sa la dezvoltarea Cabalei. ARI ne-a lăsat tuturor cheile către atingerea lumii spirituale. Astăzi, încă nu suntem capabili, dar sperăm că într-o zi vom ajunge să-i înțelegem măreția.

Baal HaSulam scrie că i s-a acordat o includere cu sufletul lui ARI (Ibur Neşama) și că prin aceasta, a putut scrie Comentariul Sulam (Scara) la Cartea Zohar și Studiul celor Zece Sfirot – comentariul său la Pomul Vieții (Etz Chaim). Toate acestea au fost posibile prin includerea sufletului lui ARI în el, acest suflet special, această dorință unică, corectată de marele cabalist.

Bineînțeles, trebuie să încercăm măcar puțin să aderăm la acest suflet înâlţat. În măsura în care suntem capabili să ne conectăm, să ne legăm și să ne anulăm în fața lui, în aceeași măsură, și noi vom putea să ne bucurăm de o parte din lumina lui și poate să obținem ceva din revelațiile sale.

Limbajul lui ARI este cu totul unic: curgător, frumos, blând și aproape de noi. El descrie fiecare detaliu pe care alege să-l explice cu maximă precizie. Și toate explicațiile sale au ca scop principal atragerea luminii înconjurătoare, astfel încât, prin acest studiu, să putem atinge percepția spirituală.

Așa începe cartea lui ARI, Etz Chaim (Pomul Vieții):

Află că, înainte să fi fost îndeplinită Crearea și emanate Creaturile,

era doar Lumina Superioară Simplă umplând toată realitatea.

Și nu era niciun loc liber în ce privește aerul gol și spațiul,

ci totul era plin de lumina aceea simplă a infinitului.

Și nu avea definit nici începutul, nici sfârșitul,

ci totul era lumină unică, simplă echivalență într-o egalitate,

iar ea se numește Lumina Infinitului – Or Ein Sof.

Și în momentul în care a decis simplu să emane lumile și să creeze creaturile,

să scoată la lumină perfecțiunea înfăptuirilor, a denumirilor și a Numelor Lui,

care a fost însăși cauza creării lumilor,

iată, atunci se restrânse Infinitul în punctul din mijloc,

care se află chiar în centrul său propriu,

și restrânse acea lumină,

și se îndepărtă spre împrejurul laturilor punctului mijlociu.

Și atunci a rămas loc liber, aer și spațiu vid,

chiar de la punctul cel din mijloc.

Și iată, această restrângere era în echivalență unică

împrejurul acelui punct vid din mijloc.

Astfel încât acel spațiu vid era rotund

în echivalență absolută

din toate punctele conturului său.

Și iată, după restrângere, atunci când a rămas locul spațiului și aerului liber

Din Lecția zilnică de Cabala 05/08/16 pe tema „Ziua Memorială pentru ARI”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →