În starea în care omul se află deja dincolo de Machsom, există mai multe etape intermediare, semi-egoiste. După ce poporul a traversat Marea Roșie, condus de Moise, a rămas încă trei zile la Muntele Sinai. Cuvântul „munte” (Har) provine din „Hirurim” (îndoieli) care apar într-un om.

Omul se găsește cu toate aceste îndoieli și nu își poate imagina cum să se adapteze la ceea ce vede. De unde ar putea proveni astfel de stări, forțe, dorințe și presiuni interioare de a se uni cu Creatorul?

În cele din urmă, doar unul dintre punctele lor se ridică spre acest munte, deasupra tuturor acestor îndoieli, și deasupra tuturor dorințelor lor încă egoiste. Numai acolo, deasupra lor, iau contact cu Creatorul. În acest fel, omul începe treptat să-i ceară Creatorului să-i arate cum se raportează la oameni. Atitudinea Creatorului față de oameni sunt tocmai poruncile Creatorului; prin urmare, prin îndeplinirea lor, devenim asemenea cu El.

Poruncile sunt atitudinea corectă din egoismul propriu față de întreaga creație. Îl rog pe Creator ca și cum aș fi deja lângă El. Sunt un punct complet independent, ieșind deja din mine însumi. Înainte de Machsom, nu eram independent; eram cufundat în egoism și sub controlul acestuia. Acum, după ce am traversat Machsom-ul, sunt un punct independent, liber de influențe egoiste asupra mea. Prin urmare, încep să-l rog pe Creator: „Arată-mi cum Te raportezi la ei.”

„Ei” înseamnă întreaga umanitate, care constituie o masă complet omogenă, un Kli format din 620 de dorințe. Încerc să mă raportez la fiecare dintre aceste dorințe așa cum face Creatorul. Îndeplinirea poruncii constă în atitudinea mea corectă față de dorințele lor, adoptându-le pe fiecare ca fiind ale mele și dorind în mod altruist împlinirea ei.

În acest fel, îndeplinesc treptat cele 613 porunci. Încorporez fiecare dintre aceste dorințe în mine și le împlinesc, astfel încât să pot umple toate sufletele prin mine însumi.

Acest lucru îmi permite să mă conectez și să mă unesc cu ei și să formez enormul meu Kli, câștigat prin propriile mele eforturi, format din toate sufletele și numit Adam, uman. Astfel, în măsura în care încorporez aceste dorințe în mine și le îndeplinesc prin mine, devin similar Creatorului și mă unesc cu El. Această stare este Gmar Tikun (corectareaa finală) a mea personală.

Din Lecţia zilnică de Cabala la Sărbătoarea de Sukot,  29/09/26

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →