Există sfințenie în atributele lumii materiale?
Toată munca noastră este interioară. Cum o putem manifesta? Doar în exterior. Firește, organizarea muncii noastre interioare necesită anumite acțiuni externe. La urma urmei, adunarea unui grup mare necesită efort în această lume.
Căutăm în mod deliberat oportunități de a petrece mai mult timp împreună, de a ne uni mai mult, de a descoperi activități comune și de a exprima în exterior ceea ce fiecare dintre noi are în interior. Avem nevoie de o formă, de o fundație, de un material pentru comunicarea unii cu alții.
De aceea avem nevoie de acest cort (Suka) cu toate caracteristicile sale simbolice: un acoperiș care simbolizează ecranul (Masach), deasupra căruia se află lumina superioară care intră prin crăpături. Tot acest simbolism corespunde lumii superioare. Dar în principiu, același lucru ar exista fără o Suka.
Folosim diverse atribute externe pentru a ne conecta unii cu alții. Deoarece facem acest lucru împreună, investind eforturi comune, creăm astfel fundația pe care construim Kli-ul comun. Facem acest lucru exclusiv pentru a crea unitate, adeziune și conexiune între noi, începând de la cel mai de jos nivel, animalic, și continuând în sus.
Dacă există ceva sfânt sau sublim aici, ceva îndreptat către Creator, este pentru că ne-am investit dorințele în el. Facem acest lucru nu pentru a construi o Suka frumoasă, ci pentru a genera efortul colectiv necesar și a-l infuza cu propriile noastre dorințe și aspirații.
Vrem ca aspirația noastră către Cel superior să fie revelată în cele din urmă și să trezească o lumină înconjurătoare puternică. Altfel, nu există sfințenie în el.
Chiar și Templul din Ierusalim a fost distrus imediat ce discipolii lui Rabi Akiva au început să se urască unii pe alții. Rabi Akiva a spus: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”; aceasta este o lege fundamentală. Dar dintr-o dată, egoismul a izbucnit în ei.
Adevărul este că ajunseseră la o etapă istorică specific, în care egoismul trebuia să crească. A crescut atât de brusc la toți cei douăzeci și patru de mii de discipoli ai lui Rabi Akiva încât, în loc să se iubească, au început imediat să relaționeze unii cu alții în mod egoist, ceea ce a însemnat că au ajuns să se urască unii pe alții.
Și Templul a fost distrus imediat. Altfel, ce ar fi rămas din acele cărămizi? Un fel de palat? Ar fi făcut oamenii tururi plătite acolo? Ce altceva ar fi existat? Nimic.
Cu alte cuvinte, fără o atitudine interioară, toată această exterioritate nu are niciun sens. Prin urmare, dispare din lumea noastră, este distrusă și se estompează, pentru că rădăcina sa spirituală dispare. Din acest motiv, nu există nimic sfânt în această mică colibă (Suka) dacă gândurile tale nu sunt îndreptate spre spiritualitate.
Legea este lege. Nimeni nu te întreabă despre intențiile tale. Omul poate spune: „Aș vrea; aș dori; am astfel de intenții”. Lumea nu este judecată după intențiile noastre, ci după gradul de corectare interioară.
Din Lecţia zilnică de Cabala 24/09/26, Congresul din Sitrin, Sukot 2003
RSS Feeder Subscription
E-mail Subscription
Discuții | Share Feedback | Ask a question