Discuții despre Treptele Scării, Partea 258

Discuții despre Treptele Scării, Partea 258

Ce este frica de lumea viitoare?

Frica de lumea viitoare este frica de Creator. Frica este întotdeauna prezentă în noi și provine din golul vaselor noastre. Ne este teamă că nu vom putea umple vasele noastre goale sau ne facem griji că nu vom putea umple Creatorul cu vasele noastre. Dacă am dobândit un ecran care ne permite să nu ne gândim la noi înșine chiar și atunci când suntem goi, și desfătarea noastra sa fie în milă (Hafeţ Hesed) în ciuda golului nostru, să simțim plenitudine chiar și atunci când suntem goi și ne desfătăm în milă, ne putem gândi la cum să-L umplem pe Creator. Înainte de a fi dobândit un ecran, noi nu ne putem gândi deloc la asta.

Din aceasta putem înțelege că corectarea trebuie să fie treptată. La început, ne gândim doar la noi înșine. Ulterior, examinăm măsura în care ne gândim la noi înșine și ne întrebăm dacă acest lucru ne îndepărtează de spiritualitate. Chiar și în gândirea despre noi înșine există mai multe discernăminte, care includ întrebarea cu ce vrem să ne umplem în această lume, dacă vrem să ne umplem cu plăceri mici sau mari, dacă ne gândim doar la noi înșine și nu ne pasă de ceilalți într-o asemenea măsură încât i-am putea ucide sau chiar extorca ceva de la ei, sau dacă știm deja cum să-i luăm în considerare și așa mai departe. Există tot felul de stări și grade.

După aceea, începem să ne gândim: „Nu merită să ne bucurăm de această lume. Există o lume viitoare. Vrem să ne bucurăm de spiritualitate.” Când gândim așa? Atunci când există ceva de spiritualitate în noi, atunci când avem un punct în inimă. Când punctul din inimă începe să apară, în loc de plăcerile acestei lumi, vrem să primim plăcerile lumii viitoare. Atunci începe timpul de pregătire, timp în care începem, ca să spunem așa, să primim plăceri spirituale. Le dorim. Lumina înconjurătoare ne luminează faptul că există plăceri în spiritualitate, și de asemenea, înțelegem ceva din natura dăruitoare a Creatorului. Când lumina strălucește, ea oferă întotdeauna și ceva din natura sa dăruitoare. Prin urmare, în Lo Lişma („Lo Lişma” este atunci când ne dorim plăceri de la Creator, din spiritualitate) înțelegem ceva din iluminarea luminii înconjurătoare, ceva din Lişma. Lumina, fie ea interioară sau înconjurătoare, strălucește întotdeauna împreună cu plăcerea și oferă o simțire a naturii sale.

Din natura luminii pe care o înțelegem, din harul Kdușa, începem deja să simțim că există altceva și că ar fi bine dacă am putea rămâne în acest punct al harului de Kdușa fără toate celelalte plăceri ale acestei lumi. De ce ar fi bine asta? Pentru că lumina ne dă simțireaa că este cel mai bun lucru și că suntem detașați de nenumărate probleme și necazuri. Între timp, totul este încă în Lo Lişma, dar există deja harul Kdușa. Şi în această etapă există de aseenea multe stări, iar după aceea vine starea de Lişma.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: