Category Archives: Criza, globalizare

Virusul separării

Problema coronavirusului nu se limitează la o singură țară, deoarece trăim în ultima generație, când Creatorul extinde aceeași atitudine asupra întregii umanități, fără excepție, la toate nivelurile, la toate gradele și în toate statele.

Chiar și pe o insulă mică pierdută în Oceanul Pacific, apare brusc coronavirusul. Ne întrebăm, cum a reușit să ajungă acolo dacă oamenii trăiesc izolat de restul lumii? Cu toate acestea, virusul este transmis și acolo.

Astăzi, medicii și cercetătorii încep să spună că virusul este transmis prin aer. Asta înseamnă că virusul se răspândește mii de kilometri în toate direcțiile? Apare pur și simplu din natură, din interiorul ei.

Apare datorită faptului că nu există nicio legătură între noi într-un moment în care eram deja obligați să ne unim, datorită acestei lipse de legătură între natura minerală, vegetală și animală, apare coronavirusul. Vom descoperi în continuare manifestările sale la plante, animale și chiar în materia neînsuflețită.

În primul rând, vom descoperi că virusul a ajuns în cele mai îndepărtate părți ale globului, fără niciun factor uman și chiar afectează animale și plante. De unde vine? Din absența conexiunii care trebuie să existe între toate părțile realității. Oamenii sunt responsabili pentru asta! Prin urmare, ar trebui să învățăm și să ne gândim la asta.

Tot ce ni se cere este conștientizarea garanției reciproce, sentimentul că suntem în ultima generație. În afară de aceasta, nu mai este nevoie de nimic. Dacă înțelegem că suntem dependenți unii de alții și că gătim în aceeași oală, acest lucru va fi suficient pentru a începe treptat să ieșim din criză. Vom începe deja să vedem unde este vindecarea.

Cu ajutorul garanției reciproce, ne putem salva de coronavirus. Totul depinde de legătura corectă dintre noi. Coronavirusul este o consecință a lipsei de unitate dintre noi. Numai din acest motiv, se manifestă.

Toate problemele și toate tipurile de viruși apar deoarece nu există o corespondență între părțile naturii și, prin urmare, nu se pot conecta între ele începând de la nivelul atomilor, moleculelor și până la particule mai mari și mai complexe. Părți ale naturii nu se pot uni într-un singur sistem și acest lucru dă naștere la toate problemele – cum ar fi o tumoare canceroasă, o formațiune malignă care nu are legăturile corecte cu celelalte țesuturi.

Prin urmare, lupta împotriva coronavirusului poate fi doar la nivel uman, dacă gândim bine unul despre celălalt. La urma urmei, prin unitatea noastră, vom atrage forța binelui care va uni pe toată lumea. Această forță este mai mare și mai puternică decât toate adversitățile noastre și va vindeca totul pentru noi.

Asocierea noastră este un remediu pentru toate problemele, fizice și mentale, personale și sociale. Când ea trece prin toate straturile conexiunilor dintre oameni, animale, plante și mineral, atunci întreaga lume va deveni una și va fi conectată cu o singură forță, în garanție reciprocă.

Din lecția zilnică de Cabala 24.09.2020, „Credința deasupra rațiunii”

De pe înălțimile Olimpului

Întrebare: Un leader ar trebui să-și arătate slăbiciunile deoarece el este de asemenea un om și nu o super mașină?

Răspuns: Nu, nu i se cere asta unui leader. Leader-ul trebui să arate care sunt țelurile superioare.

Și managerul, leaderul, orice sef, trebuie să arate că știe cum să controleze o situație, că știe cum să facă sarcini specifice și în același timp trebuie să aibă grijă să furnizeze performerilor remunerație pentru munca făcută.

Întrebare: Oamenii ar trebui să urmeze exemplul leader-lui? Sau ar trebui să rămână la depărtare.

Răspuns: În general el trebuie să rămână de neatins, să inspire oamenii de departe, de pe înălțimea Olimpului său. Desigur, el nu are nevoie deloc de asta, dar el trebuie să fie în special pe Olimp pentru a-i inspira pe aceia de sub el.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Ghid pentru masă rotundă, partea 10

Masa rotundă: nevoia de o bază educațională

Observație: Cu cât mergem mai departe, cu atât înțeleg mai mult că metoda meselor rotunde, care este utilizată în multe industrii, necesită multă pregătire.

Înainte de a pune oamenii în cercuri, trebuie să le oferi un fel de curs educațional. Astăzi, putem ține o masă rotundă doar pentru a consolida conexiunile, dar nu pentru a rezolva conflicte grave la nivel național.

Comentariul meu: Nu poți pune laolaltă, la o masă rotundă, membri ai Parlamentului. În primul rând, trebuie să treacă printr-o perioadă lungă de formare și reeducare. Abia atunci pot fi așezați la o masă rotundă. Abia atunci vor putea dezvolta decizii de stat cu adevărat rezonabile.

Întrebare: Cercurile pot fi folosite doar pentru a întări conexiunile?

Răspuns: Ce înseamnă „a întări conexiunile”? Dacă se termină corect și dacă termină cu găsirea unor neînțelegeri, a unor rezerve, atunci de ce?

Observație: Dar am ținut deja mese rotunde în masă și oamenii s-au simțit destul de implicați reciproc și au fost fericiți.

Comentariul meu: Poate că s-au bucurat că și-au exprimat punctul de vedere. Dar întrebarea este dacă i-au ascultat și pe alții în același timp. În orice caz, este de dorit ca aceștia să aibă o bază educațională puternică.

Din KabTV „Abilitățile de management”, 09.07.2020

Totul este îndreptat spre conexiune

Întrebare: Rezultatul muncii umane este un produs, un serviciu sau informație. Înainte ca un produs să ajungă la consumator el trece prin zeci, dacă nu milioane de mâini. De exemplu, ca eu să beau o ceașcă de cafea, probabil milioane de oameni au investit eforturile lor în colectarea și producerea ei. Poate asta cumva să ne conecteze între noi?

Răspuns: Dacă înțelegem cât de mult suntem conectați unii cu alții în determinarea unei existențe mai mult sau mai puțin normale, tolerabile sau chiar bune pentru toată lumea, ne vom aprecia unii pe alții. Asta ar trebui să fie demonstrat tuturor.

Întrebare: Înainte oamenii aveau ferme organice și mâncau ce creșteau în gradina lor. Nu aveau mult contact cu alții.

Astăzi, dacă te uiți la lucrurile gospodăriei, eu cred că întreaga lume a luat ceva parte la producerea lor. Este vreun fel de însemnătate profundă în asta?

Răspuns: Din acest exemplu, putem să vedem că ne este mai bine comunicând între noi să ne furnizăm nouă înșine mai ușor. Până la urmă, în unele locuri ale lumii este bine să producem, în altele să extragem, în altele să procesăm și așa mai departe. Adică totul depinde de condițiile naturale.

Așa cum este scris în Tora: “Mergeți și câștigați unii de la alții”.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

“Naţiunile Unite? Nu, popoarele unite” (Medium)


Medium a publicat noul meu articol “Naţiunile Unite? Nu, popoarele unite

Este o lume nouă. O pandemie globală a evidențiat punctele slabe ale tuturor sistemelor create de omenire. Provocările enorme economice și de sănătate, problemele sociale profunde și societățile polarizate sunt la ordinea zilei la nivel internațional. Este posibil ca bătrânele Națiuni Unite să dețină soluțiile pentru aceste rele? În timp ce organizația sărbătorește 75 de ani, este clar că ceea ce nu a reușit să realizeze până acum nu se poate aștepta să se concretizeze brusc. Omenirea trebuie să-și dea seama că soluțiile pentru crizele actuale nu vor proveni de la niciun corp geopolitic, ci doar de la corectarea individuală a relațiilor noastre umane: de la egoism la altruism.

Apelul la acțiune pentru ONU ar trebui să aducă oamenii împreună printr-un program de educație cuprinzător, de conexiunea socială, ca o condiție pentru societățile în care fiecare este mai aproape unul de celălalt. La sfârșitul zilei, unitatea popoarelor este cea care face națiunile unite cu adevărat.

„Într-o lume interconectată, este timpul să recunoaștem un adevăr simplu: solidaritatea este interesul propriu. Dacă nu reușim să înțelegem acest fapt, toată lumea pierde”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul Adunării Generale care a sărbătorit virtual 75 ani de existenţă, pentru prima dată în istorie, în timp ce COVID-19 arată cine conduce într-adevăr spectacolul care se desfășoară în lume și cine-i stabilește condițiile.

Și dacă impactul celei mai cuprinzătoare pandemii pe care l-am experimentat nu a fost suficient de dureros pentru atât de mulți oameni, avem alte crize care așteaptă în scenariul nostru covârșitor internațional: tensiuni geopolitice în creștere, sărăcie crescândă, foamete, sisteme de educație sărace și depășite, ură, fanatism și antisemitism.

Se revelează în viața noastră de zi cu zi, într-o manieră fără precedent, cât de interdependenți suntem la nivel global. Un principiu de bază al interdependenței este că, în cazul în care o piesă eșuează, întregul mecanism se oprește sau șchiopătează. Astfel, am ajuns să ne dăm seama cât de mult conexiunea noastră lină este indispensabilă, pentru a permite oamenilor și națiunilor să prospere. Dimpotrivă, dacă nu reușim să ajungem la o schimbare profundă către relații reciproce pozitive între noi toți, atunci ne putem aștepta să experimentăm presiuni și crize crescânde, într-o cădere constantă, așa cum a fost cazul de-a lungul anilor.

După 75 de ani de existență a ONU, nu pot fi atribuite organizației prea multe realizări. Prin ochii unui cetățean obișnuit, dintr-o țară îndepărtată, se poate pune întrebarea: „Ce a făcut această organizație pentru mine?” În loc de cooperare globală în fața provocărilor amenințătoare, asistăm în schimb la un club de reprezentanți ai guvernului, care își aruncă acuzații reciproc, emisari ai unor înalți lideri mondiali care trag focuri în opoziție și fac cheltuieli extravagante.

M-am întâlnit mai demult cu reprezentanți superiori ai ONU și UNESCO, așa că înțeleg că ei funcționează conform unei politici prestabilite. Prin urmare, știu mai bine că nu pot să mă aștept ca brusc, politica ONU să se comporte diferit mâine dimineață. În situația noastră actuală, ei nu au nicio șansă de succes. Ei primesc linii ideologice clare de la șefii lor de stat respectivi și se comportă conform scenariului, fără să se abată la dreapta sau la stânga. Este clar că sunt vizibil politicieni și nimic mai mult.

Cu toate acestea, o cerere pentru abolirea ONU nu este o alternativă. Este încă, un spațiu diplomatic important pentru a ne întâlni și a discuta, în loc să ne angajăm în războaie și lupte. Cu toate acestea, pentru ca ONU să funcționeze benefic pentru omenire, ar fi necesară întoarcerea ei de la un capăt la altul pentru a stabili un obiectiv mai înalt, a raționaliza organizația și a o îmbunătăți și actualiza. Chipul ONU este chipul comunității internaționale care descrie chipul și starea fiecărei țări și persoane din lume. Și întrucât fiecare persoană este egoistă prin natură, tendința sa este să se îngrijească numai de sine. Cu alte cuvinte, nu ne putem aștepta la nimic mai mult decât același lucru de la o organizație care seamănă cu starea lumii și o reflectă.

Următorul pas pe care umanitatea îl dorește de la o organizație globală este să acționeze ca o arenă și o platformă pentru unitate în loc de diviziune. În loc să treacă în revistă și să estompeze crizele cu care se confruntă omenirea, cu cuvinte frumoase care sună bine, sper că ONU va da mâna cu alte organizații internaționale pentru a pune interesele și binele tuturor cetățenilor lumii în centrul atenției. Pentru ONU, apelul la acțiune ar trebui să fie să aducă oamenii împreună printr-un program cuprinzător de educație pentru conexiune socială, ca o condiție pentru societățile în care fiecare este mai aproape unul de celălalt. La sfârșitul acţiunii, unitatea popoarelor este cea care face națiunile cu adevărat unite.

“Dependenţa de nedorit” (Medium)


Medium a publicat noul meu articol “Dependenţa de nedorit

Dintr-o dată nu putem scăpa de dependența noastră de ceilalți. Nu vrem să fim dependenți de ceilalți, dar dacă ei nu sunt atenți, m-ar putea infecta și, dacă nu sunt atent, eu i-aș putea infecta.

Cum mă pot proteja de ei? Ce se întâmplă dacă sunt iresponsabili? Dar și eu sunt adesea iresponsabil, așa că, pot avea încredere în ceilalți că sunt responsabili? Chiar am dreptul să mă aștept la asta din partea lor?

Deci, Covid a apărut cu un mesaj în fazele sale acute: fiți amabili unul cu altul. Cu o forță de necrezut a restabilit echilibrul sistemic al Pământului. Ne-a trimis acasă și ne-a ținut acolo, pentru ca natura să se poată recupera. Și odată ce a făcut-o, virusul ne-a lăsat să ieşim, dar ne-a spus să nu ne purtăm iarăşi rău.

Covid-19 ne-a obligat să recunoaștem și să abordăm interdependența noastră. Nu am vrut; am vrut să continuăm să ducem o viață lipsită de griji, ca și cum am putea continua să facem tot ceea ce ne dorim, fără responsabilitatea acțiunilor noastre. Dar natura ne-a aruncat o minge cu efect. De nicăieri, ne-a aruncat un virus în față și ne-a forțat să regândim tot ceea ce am știut despre noi înșine, societate și despre lumea în care trăim.

Până să avem Covid printre noi, am exploatat și manipulat pe toată lumea și totul, iar toți ceilalți au făcut la fel. Câștigătorul jocului înșelător a fost cel care a exploatat și a înșelat cel mai mult, și a scăpat de asta. Am creat o societate de oameni nefericiţi, trataţi cu un nivel ridicat de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, fără speranță sigură și trecȃnd prin vieți fără scop și pline de durere. Și nici față de natură – sol, plante și animale – nu am arătat milă.

Deci, Covid a apărut cu un mesaj în fazele sale acute: fiți amabili unul cu altul. Cu o forță de necrezut a restabilit echilibrul sistemic al Pământului. Ne-a trimis acasă și ne-a ținut acolo, pentru ca natura să se poată recupera. Și odată ce a făcut-o, virusul ne-a lăsat să ieşim, dar ne-a spus să nu ne purtăm iarăşi rău.

Nu am ascultat, așa că acum s-a întors, mai puternic decât înainte. Nu este o pedeapsă; este mai mult un frâu pe care natura îl folosește pentru a ne îndrepta acolo unde doreşte. Astăzi, vrea ca noi să mergem către responsabilitatea reciprocă. Ne-a făcut deja reciproc responsabili unul faţă de celălalt la nivel fizic, prin responsabilitatea noastră pentru sănătatea celuilalt. Acum vrea să fim responsabili unul faţă de celălalt la nivel emoțional, spiritual, așa încȃt să ne simțim reciproc nevoile și să nu avem nevoie de restricțiile fizice pe care ni le impune astăzi.

Coronavirusul ne învață să gândim bine unii despre alții mai degrabă, decât negativ, să tindem la sănătatea celuilalt, chiar dacă nu vrem, deoarece sănătatea fiecaruia depinde de a tuturor celorlalți. Dar virusul aspiră la mai mult. Dacă ne gândim unii la alții din proprie voință, virusul nu va trebui să ne forțeze. Și acesta este scopul său: să ne facă să ne gândim unii la alții, să ne îngrijim de ceilalţi și să construim o umanitate unită, precum natura însăși.

Când vom deveni ca natura, vom înțelege de ce ne-a trimis virusul. Vom vedea integralitatea sistemului care ne-a generat și a tot ceea ce ne înconjoară. Vom înțelege ciclurile vieții și scopul ei și vom forma o societate umană unită, ai cărei oameni înțeleg de ce sunt aici și se bucură de fiecare moment al vieții lor.

“Dacă Israelul ar fi fost America” (Times Of Israel)

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Dacă Israelul ar fi fost America

De luni de zile, urmăresc cu o îngrijorare crescândă nonșalanța inconştientă a israelienilor față de Covid-19. Mi-e teamă că acum este prea târziu pentru a anula daunele. În ultima săptămână, numărul mediu de morți a fost de 31 de persoane, iar rata crește rapid, deoarece multe spitale au depășit capacitatea maximă iar personalul medical este epuizat. În mod proporțional, 31 de decese sunt echivalente cu o rată de decese zilnice de 1130 de persoane în SUA. Și crește repede. Și în ceea ce privește cazurile noi, nimeni nici măcar nu se apropie de Israel. Pe 3 septembrie, numărul de cazuri noi confirmate a fost de 2.990 numai în acea zi. O săptămână mai târziu, pe 10, numărul zilnic era de 4.400. Șase zile mai târziu, pe 16 septembrie, 6.600 de teste au fost pozitive, iar o săptămână mai târziu, pe 23 septembrie, nu mai puțin de 11.300 de persoane au fost testate pozitiv la coronavirus în acea zi. Dacă Israelul ar fi America, această rată ar însemna 419.000 de cazuri noi confirmate într-o singură zi!

Și în tot acest timp, secțiuni întregi ale națiunii ignoră în mod sfidător ordinele de carantină ale guvernului. Ei spun că nu se vor conforma până când alte sectoare nu se vor conforma. Ei protestează împotriva modului de gestionare de către guvern a crizei Covid-19, şi refuză să poarte măști, sau să păstreze distanța socială. În primul val al pandemiei, am fost umăr la umăr și aproape am eliminat virusul. În al doilea val, am devenit un exemplu de țară paralizată de certurile interne.

În lupta împotriva virusului, se pare că am comis toate erorile posibile. Dar când nici măcar nu suntem de acord să încercăm un parcurs al acțiunii și, dacă nu reușește, să încercăm altul, nu rezultă niciun fel de acțiune, iar rezultatele oribile încep acum să se arate. În scurt timp, numărul proporțional al deceselor din Israel va depăși cu o marjă imensă pe cel al tuturor țărilor. Deoarece lumea examinează întotdeauna Israelul cu o privire mai atentă, vom deveni o dovadă că dezbinarea cauzează distrugerea.

Închiderea care a fost declarată acum va produce probabil rezultate slabe, nu pentru că este o idee proastă, ci pentru că nu suntem uniți și nu ne supunem. Încă facem tot ce vrem, în ciuda ordinelor guvernamentale și a încercărilor poliției de a le pune în aplicare. Rezultatul va fi că oamenii vor cădea pe străzile Israelului, la propriu.

Coronavirusul ar fi putut fi o oportunitate de a servi ca model pozitiv. Când lumea este în întuneric, frică și dezbinare, am putea fi un exemplu de unitate. Am putea arăta cum ne ridicăm peste diferențele și antipatiile noastre (profunde) și să ne unim, pentru a învinge un inamic, de altfel invincibil. Dar eșuăm si cei de stânga și cei de dreapta, ne gândim doar la noi înșine, și ne vedem doar propriile interese.

Tocmai am sărbătorit Yom Kippur, Ziua Ispășirii, când ar fi trebuit să ne ispășim păcatele. Dar Yom Kippur nu ne ispășește de păcatele împotriva semenilor noștri și chiar în aceste zile sfinte ale evreilor, am comis nenumărate păcate împotriva vecinilor noștri, nerespectând regulile simple, care ar fi putut tăia lanțurile de infectare.

Nivelul actual al urii interne și al diviziunii din societatea israeliană a devenit un risc existențial. Slăbim rândurile și capacitatea de a rezista agresivității. Mai mult, suntem pe punctul de a erupe cu acte interne de violență și agresiune.

De mai multe ori, înainte, am fost consumați de războaie civile. În ultimul, ne-am pierdut suveranitatea și ne-au trebuit aproape două milenii să o recâștigăm. Acum vedem că relele care ne-au cauzat distrugerea atunci, sunt încă la fel de active și amenință să aducă iarăși peste noi osânda, dacă nu punem frână ego-urile noastre.

Nu putem și nu ne vom convinge reciproc să o facem. Trebuie doar să ne amintim că a fi Israel înseamnă să menținem unitatea, în ciuda diferențelor dintre noi, deasupra lor. Pe lângă faptul că, făcând acest lucru, vom da un exemplu pe care alții vor dori să-l urmeze, realizarea acestui lucru ne va salva națiunea de un alt război civil și un alt exil.

Bogați și săraci

Întrebare: După ce ți-am citit cărțile, am realizat faptul că nu ești socialist și nu vrei să-i deposedezi pe cei bogați de posesiunile lor. De ce ar dori cei bogați să plătească taxe de școlarizare pentru 80% din populația lumii?

Răspuns: Desigur că un asemenea gest nu poate fi făcut, la început, în mod voluntar de cei bogați. Dar, la fel ca într-o revoluție, aceste lucruri sunt impuse de necesitate. O persoană nu poate deține un milliard, în timp ce alta nu are suficienți bani pentru a-și acoperi necesarul de hrană al familiei. Este un dezechilibru clar. Prin urmare, va trebui să echilibrăm aceste relații.

La început este necesar să ne organizăm relațiile într-o structură complet diferită – ce înseamnă „bani – marfă – bani”?

Drept rezultat, trebuie să fie adoptată o lege conform căreia fiecare om va primi suma de bani necesară pentru a trăi decent. Acest lucru va fi însoțit de angajamentul de a munci pentru comunitate în concordanță cu capacitatea individului și, în același timp, de a primi educație în scopul de a deveni un părinte responsabil.

Din emisiunea KabTV “Era post-coronavirus” 6/4/20

 

Cine poate azi să devină conducător?

Întrebare: În trecut, un lider era ales în funcție de cât de veridice veneau promisiunile sale, de carisma sa, de curajul și determinarea în luarea deciziilor și numai după asta de modul în care va conduce afacerile de stat, cum se va ocupa de șomaj, de veniturile oamenilor curând.

Psihologii de afaceri au ridicat întrebarea: ce se va întâmpla în perioada post-coronavirus? Vederea noastră despre talentul de lider se va maturiza pentru a se baza pe preocuparea pentru bunăstarea oamenilor? Cum crezi că vor fi viitorii lideri?

Răspuns: Liderul viitorului va fi o persoană care înțelege cum să adune oamenii împreună. Asta e tot. Nimic altceva. Dar avem nevoie de o mică notă aici: nu este ca Mao, Lenin sau Troțki care s-ar ridica pe un camion blindat și ar inspira oamenii. Au existat atât de mari personalități inspiraționale.

Cert este că avem nevoie de o persoană care nu își propune să învingă pe cineva pe cheltuiala altuia, ci să unească absolut pe toată lumea. Aceasta este o problemă, deoarece întotdeauna concurăm împotriva cuiva.

Acest lucru nu se poate întâmpla aici. Suntem cu toții împreună împotriva felului nostru, a esenței noastre, a egoismului nostru iubit. Un lider trebuie să cunoască firea autentică a lumii și cum putem face față acestei firi. Sau, mai bine zis, cum să nu avem de-a face cu ea. În caz contrar, cum poate fi lider dacă nu înțelege cu ce are de-a face?

El trebuie să înțeleagă și să simtă pe deplin Natura, altruismul acesteia, natura finită auto-închisă și valoarea acesteia. El ar trebui să înțeleagă că omul trebuie să ajungă să obțină o asemănare completă cu Natura prin unitatea unul cu celălalt, ceea ce se numește aderență la Ea, cum să realizeze acest lucru, ce fel de forțe, legătura sa cu Natura ar trebui să-l ajute în acest sens.

Firea noastră este egoistă, dar mediul este altruist. Deci, trebuie să mă schimb de la egoist la altruist față de alți oameni. Deci, atunci când ne refacem cu toții în acest fel, vom deveni ca natura generală a lumii – altruistă. Aceasta este ceea ce trebuie să realizăm.

Acesta nu este un obstacol ridicat; aceasta este Natura care stabilește această barieră pentru noi. Cu siguranță se va întâmpla! Veți vedea în câteva luni cum va începe lumea să se îndrepte spre acest lucru.

Liderul va trebui să ofere lumii o metodă de unire a întregii umanități. El trebuie să se străduiască în acest sens. Nu poate exista altă cale.

Din KabTv „Știri cu Michael Laitman” 13/07/20

Când profesorul devine dezirabil

Observație: Astăzi respectul pentru profesori scade rapid. În liceu elevii sunt violenți față de profesori. Se raportează o rată ridicată de amenințări care vin din partea elevilor către profesori. Mulți dintre ei chiar trec la acțiuni. Toată lumea caută un exemplu de profesor pe care o persoană îl poate respecta și urma dar nu îl găsește.

Comentariul meu: Copiii îl văd pe profesor ca pe un țap ispășitor: „Ce ne înveți? Ce fel de lume ne oferi? Ce vrei de la noi? ” și așa mai departe. Adică, există multă furie în ei față de această lume.

Nu pot primi împlinire, saturație și satisfacție din partea lumii și, prin urmare, se pare că o aruncă asupra profesorilor ca reprezentanți ai acestei lumi, care sunt în fața lor în fiecare zi timp de multe ore. Iar profesorii îi pun să facă niște exerciții, să rezolve probleme și să susțină examene inutile.

Întrebare: Copiii înțeleg că nu vor folosi niciodată în viață acest lucru?

Răspuns: Desigur. Astăzi, profesorul reprezintă cea mai urâtă ființă din lume pentru copil, care îi forțează și restricționează. Acesta este un temnicer legal.

Observație: Inutil să spun că este teribil. Îmi amintesc de profesorii mei, nu aveam un astfel de sentiment. Se părea că va fi util într-o zi. Acum totul se revarsă brusc cu o mare forță.

Comentariul meu: Oamenii nu au nevoie de nimic din ceea ce se întâmplă la școală, din ceea ce învață la școală. Nu au nevoie de nimic dintre acestea și nu vor folosi nimic.

Întrebare: De ce anume are nevoie o persoană de la un profesor? Ce înțelepciune?

Răspuns: Conexiunea cu ceilalți. O conexiune bună, corectă între ei. Doar acest lucru ar trebui predat la școală. Și „doi plus doi rezultă patru” se adaugă pentru dezvoltarea creierului. Așadar, nu putem face nimic în acest sens, va trebui să refacem toate acestea.

Este necesar să se predea, desigur. Totuși, în primul rând pentru a învăța ce are nevoie o persoană în viață. Și asta este doar conexiunea corectă între oameni.

Întrebare: Putem continua să oferim educație pe baza acestei conexiuni?

Răspuns: Oferă educație, dă orice vrei. Dar principalul lucru este educația corectă. În caz contrar, educația cu aceste științe exacte îi va determina pe oameni să construiască arme și orice altceva care să ducă la mijloacele de rănire reciprocă.

Observație: Cu alte cuvinte, dă-i fizică, va face o bombă nucleară. Dă-i chimie, va crea arme chimice.

Comentariul meu: Bineînțeles. Ce vrei de la ei? Tu i-ai învățat asta. Nu ați rezistat faptului că natura crește întotdeauna egoismul în ei. Ținând cont de faptul că egoismul se dezvoltă constant în ei, le-ați dat cunoștințe pentru a putea folosi acest egoism în detrimentul propriu. În mod involuntar, profesorul devine o sursă a răului.

Întrebare: Dacă mesajul profesorului este: Vă învăț să vă conectați cu oamenii, să vă conectați cu natura, această ură va dispărea?

Răspuns: Profesorul ar trebui să explice că suntem cu toții un singur sistem, că ar trebui să fim conectați unul cu celălalt în sensuri bune, și nu în cele rele. Indiferent de ce suntem conectați. Cu toate acestea, sarcina noastră este de a transforma o conexiune rea într-una bună. Apoi vom începe să simțim o lume complet diferită în această conexiune bună dintre noi.

Întrebare: Vor simți copiii asta?

Răspuns: Trebuie să facem acest lucru pentru ca cei care sunt deja în școală să simtă asta. Atunci profesorul va fi dorit, singurul.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 03.08.2020