Discipolii au continuat muncă lui Avraam și au dezvoltat metoda lui. Dar, între timp, egoismul lor a crescut mai mult și mai mult, adică au devenit sclavii egoismului și s-au trezit în exilul din Egipt. Le-a fost revelat Faraonul cel rău care îi guvernează.

Asta nu înseamnă că s-au mutat din Egipt în mod fizic. Dar au simit că forța răului din ei a câștigat o așa putere asupra lor încât nu mai puteau să-i facă față.

Egoismul a devenit mult mai puternic decât forța binelui, care a mai rămas în ei din timpurile lui Avraam, Isaac și Iacob. Forță răului a erupt și era imposibil de ținut în frâu.

Copiii lui Israel doreau să se unească, să lucreze la unitatea lor, să atragă forța binelui, dar nu puteau. Acest lucru a adus o mulțime de chinuri asupra lor și a stărnit cearta fratricida. În cele din urmă au realizat că trebuie să se îndepărteze de această forță a răului. Alegoric este spus că au ieșit din Egipt copiii lui Israel, de sub domnia Faraonului.

Au reușit să se deconecteze de la forța răului, dar nimic mai mult. Nu știau încă cum să atragă forța binelui. Și doar atunci când s-au deconectat de forța răului au atins forța binelui și au început să reveleze prezența ei ascunsă printre ei. Forța răului a rămas, dar știau deja cum să se protejeze de ea, de ura mutuală.

Au realizat că stăteau în jurul muntelui Sinai, un munte al urii (Sina-ură în ebraică), iar cooperarea cu forța negativă era posibila doar prin revelarea forței pozitive.

Muntele Sinai este un munte al urii care este revelat în fiecare dintre noi. În fiecare persoană din acest grup există abilitatea de a ridica o forță specială, o dorință, o tânjire specială deasupra urii. Înseamnă că s-au conectat între ei și s-au ridicat precum Moise, adică Mashiach, cel care i-a scos (Moshech) din egoism și i-a urcat și a urcat pe munte.

Prin această forță comună, prin efortul lor comun, sunt capabili să se ridice deasupra urii. În acest mod au atins Forța Superioară pozitivă a naturii și au simțit că aceasta a creat totul și controlează totul. Și, de asemenea, a creat și înclinația rea din om, în mod  special ca prin ea, prin forță negativă care este opusă forței pozitive a Creatorului, omul să reveleze forța bună și să existe între aceste două forțe.

Și când s-au ridicat deasupra urii și au atins contactul cu Forța Superioară, care este numită Moise, au urcat muntele Sinai și au simțit asta datorită faptului că egoismul lor a crescut și mai mult. Reiese că în momentul în care una dintre forțele lor urcă în vârful muntelui, cealaltă forță construiește un vițel din aur la baza muntelui.

Cu toate acestea, cel mai important lucru este că au descoperit  forța bună a naturii, iar din acest moment este posibil să fie în contact cu ea.

Din emisiunea de pe Kab TV ”O viață nouă” din 02.06.2016

Filed under: Egoism, Evolutie, Israel, Istorie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poporul Israel este practic foarte egoist; fiecare om considerându-se centrul universului. Ne putem aștepta la schimbări radicale pozitive la o națiune unde fiecare se concentrează pe propria persoană?

Răspuns: Acesta este motivul pentru care se spune că evreii sunt un popor încăpățânat. Nu putem face nimic în privință asta. Am fost creați în acest fel în mod intenționat, în scopul de a conduce întreagă lume și pentru a dărui lumii.

Am dat lumii atât de multe, iar acum trebuie să dăm umanității metoda de conectare și unitate integrală, noi trebuie să fim cei care fac asta, cu toate că suntem atât de individualiști și atât de departe de ea.

Întrebare: Cine sunt “noi”? De fapt, există 300 000 de evrei care trăiesc în Israel şi sunt considerați de “importanţă secundară” pentru stat, cum ar fi cei pe “jumatate evrei” și familiile lor mixte.

Răspuns: Nu ne referim la un popor pe o bază genetică, ci pe oamenii întemeiați în baza unei idei vechi de 3500 de ani și introdusă pentru prima oară de Avraam în Babilonul antic.

Întrebare: Cine este considerat poporul Israel astăzi?

Răspuns: Nu există nici o națiune astăzi. Ce numim astăzi națiunea noastră sunt oameni care au reminiscențe (Reshimot) de la generațiile anterioare și care au susținut ideea de unitate de-a lungul istoriei umane

Există oameni în care întrebarea despre sensul vieții este încă în stare latentă, dar poate să apăra la persoanele care nu au au fost niciodată în legătură cu poporul evreu. Acest lucru înseamnă că, în conformitate cu înțelepciunea Cabalei, un evreu de astăzi este cineva care simte o dorință interioară de a descoperi sensul vieții.

Dacă ne unim în conformitate cu metodă de conectare și unitate integrală, nu doar în Israel ci în întreaga lume, nu vor mai există probleme.

Întrebare: Asta înseamnă că practic toţi vor deveni evrei?

Răspuns: Așa trebuie să fie aşa, atât timp cât nu este vorba de naționalitate. Un francez, de exemplu, poate fi evreu în ideologie.

Întrebare: Eu sunt pentru ideea de vedea toţi oamenii din lume caparte a poporului Israel, dar se pare că există în Israel oameni care fac totul pentru a le nega dreptul de a se numi evrei.

Răspuns: Trebuie să stabilim un sistem diferit de absorbție conform căruia să-i putem accepta pe toți cei care doresc să vina aici. Vom examină capacitatea lor de unitate, de conectare de la egal la egal cu toată lumea, și dacă sunt de acord cu asta, acesta este un semn că sunt evrei.

Întrebare: Dar nu ne putem fundamenta politică pe asta.

Răspuns: Nu văd nicio politică specială aici. Văd o masă de oameni care se numește o națiune care este total divizată. Aceasta îmi amintește de nucile dintr-un sac care nu vor să se conecteze, și sunt ținute și conectate împreună doar de sac.

Prin urmare nu este o națiune, un stat, ci așa cum spun arabii: “o entitate sionistă temporară”.

Dacă am fi ca celelalte națiuni, conectați intern de genele noastre naturale, am fi un stat, dar nu suntem conectați în acest moment nici de gene și nici de ideologie. Așa că nu există nicio naţiune.

Nu putem trăi împreună unii cu alții, și ne unim doar atunci când suntem presați din exterior cât să devenim un sac de nuci. Cu toate acestea, este imposibil de trăit sub presiuni externe pentru o perioda lungă de timp, deoarece această aduce doar suferințe și nimic mai mult. Ceea ce trebuie, este să atingem un echilibru al forțelor.

Din webinarul de pe zahav.ru din 13.01.2016

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Israel, Istorie, Munca spirituala, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Propunerea lui Balac a atins interesele personale ale lui Balaam, care nu doreste nimic altceva în lume, decat sa răneasca evreii. Balaam a fost nepotul lui Lavan și el credea calomnia fiilor lui Lavan, care au spus că Iacov l-a jefuit pe tatăl lor și a luat totul de la el.

Răspuns: Într-adevăr, Iacov a furat dreptul întâiului născut prin înșelăciune, drept pe care trebuia să il primească Esau. Până în prezent, acesta este motivul pentru ura tuturor națiunilor față de evrei.

Potrivit unor surse islamice, musulmanii nu au și nu au avut ură. Cu toate că Avraam a trimis-o pe Agar cuIsmael, au primit acest lucru ca pe un act al unui mare profet, deoarece Avraam era tatăl lor. În acest sens, nu au plângeri față de Israel.

Aici se vorbește despre ceea ce i-a făcut Iacov lui Esau, adică revendicarile îndreptate către linia de mijloc. Creștinii şi-au bazat pretențiile lor asupra Israelului, pentru a expune această problemă: „Aţi luat dreptul nostru de întâi născut.” Și când profetul lor Isus a sosit, atunci totul a părut a fi restaurat. Aceasta este o problemă foarte mare, care se bazează pe forțe spirituale.

Imaginați-vă că primiţi o moștenire și cineva vine şi o ia. Nepoți vă devin săraci, iar descendenții celui care v-a furat moștenirea sunt în continuă  înflorire și se bucură de o viață bună, în toate generațiile. Interesant, pe de o parte creștinii înțeleg asta, dar pe de altă parte, Creatorul i-a oprit, astfel încât acestia nu au ajuns la noi în timpul cruciadelor. Cum poate exista un astfel de lucru, daca ei simt ură față de noi pentru că le-am răstignit Dumnezeul, sau mai corect profetul lor?

În toate generațiile se vede clar mâna lui Dumnezeu: atunci când de sus este dat un ordin pentru pogromuri, le executa în timpul și in locul ales. Atunci când nu există nici un ordin, ei nu fac nimic. La urma urmei, în mod logic ar fi trebuit să ne anihileze, dacă nu pentru rolul nostru istoric, atunci pentru a revela înțelepciunea Cabalei și a o răspândi în lume. Adică, până în prezent suntem la baza necazurile lor, sursa suferințelor lor, și totul vine de acolo.

Prin urmare, este nevoie să-l înțelegem pe Balaam, care este la nivelul lui Moise. În comparație cu națiunea lui Israel, uita-te la starea acestor națiuni, la ce onorează ele; el este gardianul lor, îi conectează cu Creatorul. Și ce face el acum? În loc să blesteme, el binecuvântează!

Dacă oprim toate aceste lucruri opuse, vom vedea ca nu există nici o tragedie mai mare in istoria omenirii, care sa atinga atât de multe civilizații in mii de ani! Acesta nu este un lucru simplu.

Atunci când înțelepciunea Cabalei va începe să fie descoperită de națiunile lumii, atunci totul va fi dezvăluit. Pe de o parte, ei, ca să spunem așa, vor avea pretenții contra evreilor. Dar, pe de altă parte, tocmai aceste cereri ii vor ajuta să înțeleagă tot ce s-a întâmplat. De ce a fost istoria desfasurata de sus exact în acest fel,care este motivul ascuns pentru aceasta, și de ce a trebuit să se întâmple prin minciuna vânzarea dreptului de întâi născut?

Toata aceasta întrepătrundere în timpul generațiile și pretinsele acțiuni false ale evreilor împotriva creștinilor trebuie să fie descoperite în decursul timpului.

Toate aceste trucuri sunt nimic mai mult decât amagirile ego-ului, care ne înşeală; nu este nimic altceva aici. Este imposibil să acţionăm direct împotriva ego-ul; este posibil să-l înșeli.

Este o forță față de care nimic nu poate fi făcut. Vom vedea cum toate popoarele lumii-musulmani și creștini – se vor ridica împotriva lui Israel. Ei ne vor șterge de pe întreaga harta a lumii. În Europa de Est unele țări deja nu indică Israel în atlasele lor; Acesta este modul în care egoul lor se revolta. Cum vei merge direct împotriva ego-ului, dacă toată lumea este împotriva ta? Ce poti face? În mod logic, o bombă nucleară va cădea aici, astfel încât nu va mai rămane din noi nimic.

Întrebare: Ce oprește lumea de la a face acest lucru?

Răspuns: Desemnarea noastră superioară și conducerea superioară a Creatorului, deși popoarele lumii nu simt asta, subconstient ei simt că nu isi pot permite să ne atace. Dacă există un astfel de ordin ca în timpul cruciadelor, exilului, Evului Mediu, și Hitler, atunci este o altă problemă. Dar dacă nu există nici un ordin de genul asta, adică poporul Israel este în mișcare pentru corectare, atunci mâinile lor sunt legate.

Dar astăzi vom strica imaginea de ansamblu și, prin urmare trebuie să ajungem la o stare in care întreaga lume va fi complet împotriva noastră! Aceasta este războiul lui Gog și Magog.

Pentru prima dată în istoria omenirii, este în mod clar manifestă misiunea noastră spirituală, atunci când, ca rezultat al acestei probleme între linia dreaptă și linia stânga, Creatorul va fi revelat ca linia de mijloc. Iar acest lucru va fi punctul critic, pentru că lupta dintre liniile stânga și dreapta este confruntarea dintre cele două forțe, Balaam și Moise.

Din KabTV „Secretele din Cartea Eterna” 6/24/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Israel, Istorie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ne puteti da ceva date istorice pentru o mai buna orientare in istoria Cabalei?

Raspuns: Adam: 5772 ani in urma, sau 5772 – 2012= 3760 Î.H – data revelatiei sale a lumii superioare. Cronologia ebraica incepe din acest punct.

Va dura 6000 de ani pentru toti oamenii ca sa reveleze lumea superioara; adica intreaga umanitate va descoperi Lumea superioara in diferenta ramasa  6000 –  5772= 228 ani.

Date aditionale:

1392 – 1272 Î.H: Moshe ( Moise )

1312 Î.H: Muntele Sinai – Revelarea Creatorului

1354 – 1244 Î.H: Joshua

1244 – 889 Î.H: Cei Batrani

889 – 352 I.H: Profetii

352 – 312 I.H: Membrii Marii Adunari

1-2 d.H: Rabbi Akiva

Sec. 2: Rabbi Shimon Bar Yochai, autorul Zohar

312 I.H – 218 d.H: autorii Talmud-ului

636 – 1140 d.H: Gaon.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Istorie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Astăzi se împlinesc 20 de ani din ziua în care s-a stins Profesorul meu. Baruh Şalom Halevi Aşlag a fost ultimul mare cabalist din linia înţelepţilor începând cu Adam şi până în zilele noastre: Adam – Avraam – Moise – Raşbi – Ari – Baal HaSulam – Rabaş, şi alţi mii între ei.

Rabaş a arătat un mare curaj prin transmiterea Metodei Cabalei nouă, astfel ca în această generaţie noi să o putem aduce întregii lumi. Fără munca lui noi nu am fi avut această oportunitate. Am văzut cât de ferm şi-a respectat principiul lui – revelarea Ştiinţei Cabala lumii este mai presus de orice calcul.

În timpul orelor de predare am urcat la Ierusalim şi am vizitat mormântul. Bineînţeles că acest loc pentru noi nu este mai mult decât un simbol, sau un obicei, fiindcă conexiunea cu Profesorul nostru este vie şi constantă. Noi toţi sperăm să devenim fiii lui vrednici, motiv pentru care am numit grupul nostru „Bnei Baruh” – fiii lui Baruh Aşlag

Din programul Tv „Conversaţii”, „Ziua comemorării lui Rabaş”

Filed under: Istorie - Niciun comentariu→

Până acum, umanintatea nu şi-a scris singură istoria ci s-a încadrat în ea. Totuşi, azi, în noul nostru stadiu de dezvoltare, noi vom fi aceia care vom completa istoria noastră. Această oportunitatene este dată pentru prima dată după mii de ani de pruncie.

De-a lungul întregului curs al istoriei, omul s-a dezvoltat sub conducerea egosmului, creşterea constantă care ne-a obligat automat să căutăm căile şi mijloacele pentru a ne satisface dorinţele. În acest fel, natura ne-a direcţionat mişcarea privându-ne, de fapt, de libertatea de a alege. Omul nu s-a schimbat în mod conştient; dinpotrivă, natura l-a schimbat conform programului ei.

Din punctul nostru de vedere, a apărut ca şi cum ne-am schimbat mediul conform cerinţei noastre de câte ori a fost nevoie, dar acum a venit timpul ca omul să se schimbe şi să corespundă cu natura.

În general, ce este natura pe care am încercat degeaba să o cucerim de atâta timp?

Când o mamă părăseşte creşa lăsându-şi copilul să se joace cu jucăriile sale, se simte copilul liber? Da. El cu adevărat se bucură de timpul său singur şi nu înţelege că ea îl priveşte cu ochii ei atenţi şi iubitori. El simte că este liber.

Astfel “natura,” sitemul de guvernare în care existăm, este ascuns si el faţă de noi. Ne dă senzaţia de libertate, deşi în realitate libertatea pur şi simplu ne există. Această iluzie a fost plănuită intenţionat de evoluţie în aşa fel încât să ne dezvoltăm liberi în egoismul nostru, folosindu-ne şi urmându-ne dorinţele noastre atâta cât ne-ar permite natura, calităţile şi posibilităţile noastre.

Şi noi am crezut că asta a fost bine, că putem şi că trebuie să ne dezvoltăm în acest fel. Relaţiile sociale şi tehnologiile s-au schimbat; noi am schimbat constant lucrurile, ne-am grăbit spre ceva, urmându-ne comenzile esenţei noastre, a dorinţei noastre egoiste crescânde. În acelaşi timp, am vrut o putere şi mai mare asupra naturii. Omul nu s-a gândit la ceea ce face, pur şi simplu a acţionat la dorinţa sa.

Când natura ne-a dat anumite dorinţe, putem lucra numai în interiorul graniţelor lor. Nu putem merge dincolo de ele. Hrană, sex, familie, cunoaştere, faimă, bani şi putere, fiecare persoană are propia combinaţie a acestor dorinţe şi le realizează în consecinţă. Natura ne mişcă treptat din interior, “din spate.” Impulsurile care se trezesc în noi în combinaţie cu mediul înconjurător determină totul.

În esenţă, eu reprezint un mecanism administrativ. Dorinţele se trezesc în interiorul meu, anumite circumstanţe se întâmplă, dar sunt limitat de morala mea, de abilităţile mele fizice şi mentale, precum si de normele mediului, şi de legile globale ale naturii. Într-un final, de abia încerc să îmi realizez dorinţele cât de mult posibil în condiţiile care nu au fost arajnate de mine. Aşadar, reiese că nu sunt mai mult decât un mecanism administrativ. Dorinţele şi condiţiile sunt predeterminate, şi toate acestea mă împing spre propria reaalizare.

Aceasta este calea noastră: greşelile omului, acţiunile lui bune sau rele, toate acestea au fost necesare şi nedisponibile în stadiile de dezvoltare precedente până în timpul actual. Împotriva voinţei lui, omul primeşte propietăţi înnăscute şi se găseşte într-un anumit mediu fără să aibă de ales.

Şi totuşi, nu a crezut că toate acestea sunt predeterminate. Precum un copil, pur şi simplu se juca şi se simţea liber datorită absenţei mamei lui, în timp ce ea pur şi simplu a ieşit din câmpul său vizual.

Din discuţia despre Noua Carte 7/18/2011

Filed under: Evolutie, Istorie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Noi nu avem nici cea mai mică idee despre ordinea mondială viitoare, deoarece am intrat într-un sistem de forţe care nu s-a mai manifestat înainte în lumea noastră. Cand natura, Creatorul, se apropie, ne devine mai subliniat şi mai clar. Astfel, trebuie să începem să dezvăluim lumea superioara, însemnand sistemul de guvernare al forţei superioare, Lumina.

Cand această forţă externă se apropie de noi, cand straluceste asupra noastra, in societatea noastră şi in lume, mai perceptibil, mai intens, simtim opozitia noastra la această forţă. Noi nu simtim forţa în sine, ci incapacitatea noastră de a o stabili in noi, macar un pic.

Lumea a devenit imprevizibilă. Oamenii sunt angajati în ghicit şi chiar cred în miracole. Cum se poate întâmpla aceasta în epoca noastră luminată? Cum putem începe brusc să credem în asa ceva, după secolul 20? În fiecare an şi, uneori, de câteva ori pe an, avem tot felul de zile in care se anunta sfarsitul lumii sau alte evenimente apocaliptice.

În plus, ne aflăm în îmbrăţişarea rigida a naturii care generează în mod neaşteptat crize prin tsunami, uragane, erupţii vulcanice, incendii, inundaţii, şi aşa mai departe. Treptat, totul se petrece in afara echilibrului, in afara acelui echilibru delicat, în care am fost. Asta pentru ca trecem printr-un punct de cotitură. Am traversat acest punct de cotitură candva înainte, pe o scară socială mai mică, în Babilonul antic. Omenirea intreaga a fost concentrata acolo, şi chiar şi atunci, s-a descoperit că era o societate mică, închisă.

Astăzi, chiar dacă suntem şapte miliarde, suntem o societate închisă. Am devenit brusc „scurt-circuitati” împreună; ne-am trezit dependenţi unul de celălalt. Pe de altă parte, suntem precum soţii înainte de un divorţ. Ne uram unii pe alţii, deşi ne aflăm încă într-un apartament impreuna. Ar trebui să ne mutam, nu putem fi impreuna, dar legăturile comune ne ţin împreună. Acesta este „apartamentul comun” in care ne gasim astazi pe Pamant.

Candva, acest lucru a devenit evident într-un teritoriu mic, in Mesopotamia, cu 3700 de ani în urmă. Apoi, pentru prima dată, oamenii au început să caute ceea ce ei ar putea face. Pe de o parte, acestia au fost în acelaşi loc şi în interdependenţă completă, totală. Pe de altă parte, se urau reciproc şi s-au străduit să fie cât mai departe posibil unul de altul. Două forţe opuse, două dintre cele mai grele tendinţe au dus la separarea societăţii. Apoi, în fapt, două metode au fost propuse.

Prima metodă a fost corecţia naturii lor. „Să ne corectam egoismul care ne separă,ne distanţeaza şi ne îndepărtează unul de la altul. Apoi, am câştiga. Am deveni o entitate unică în sprijin reciproc. Am avea o putere enormă, iar noi într-adevăr am ridica un „turn până la cer,” turnul iubirii reciproce, cooperarii şi unitatii, forţa pozitivă.

Astfel, ei ar deveni egali cu natura, deoarece totul in natura este interconectat. Toate nivelurile- mineral, vegetal şi animal -întotdeauna în armonie reciprocă, şi numai cel uman, cu egoismul său, se simte deasupra naturii, crezând că el poate face tot ce-i place. Cu toate acestea, dacă el înţelege legile naturii şi cauta corespondenta cu ea, pentru o relaţie armonioasă, atunci el ar simti toate capacităţile şi puterea sa. El ar înţelege şi realiza scopul ei, esenţa ei. ”

Aceasta este ceea ce a fost sugerat de către adepţii corecţiei omului, dar, din păcate, omenirea (în jur de trei milioane de oameni care trăiau între Tigru şi Eufrat) au ales un drum diferit. Ca soţii, după o căsătorie care nu a reuşit, au decis că ar fi mai bine pentru ei să „se mute”, sa împarta apartamentul lor comun, şi sa rupa contractul. Astfel, oamenii s-au dispersat în întreaga lume.

Multe surse antice au povestit această poveste. Din acele vremuri avem cartea de Cabala numita Cartea Creaţiei. O avem în arhiva noastră gratuita, si în limba rusă, de asemenea.

Cartea numita Marele Comentariu a apărut după aceea. De asemenea, descrie evenimentele care au avut loc în Babilonul antic şi modul în care oamenii nu au putut rezolva problema unităţii. Pentru a face acest lucru, ei au trebuit să lucreze la egoismul lor, să se ridice deasupra, printr-o metodă specială, şi aceasta necesita mult mai mult efort intern, moral decât pur şi simplu sa se separe fizic unul de altul şi sa faca tot ce vroia toata lumea, fiecare în propriul său colţ.

Josephus Flavius ​​descrie unde mergeau oamenii, in ce locuri. Ulterior, toate credinţele şi religiile au provenit de acolo, totul bazat pe egoism, tot ceea ce egoismul acceptă.

Din prima lecţie a Convenţiei de la Moscova 6/10/11

Filed under: Istorie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Toti suntem rezultatul Luminii si de aceea trebuie sa o obtinem. Cele mai puternice dorinte, rugaciuni si cereri ale noastre sunt indreptate catre Lumina.

Subconstient vrem doar asta si de fapt, toata viata noastra tot asta vrem. Toate celelalte impliniri si surse ale placerii cum ar fi mancarea, imbracamintea, masini noi si orice altceva, toate vin de la lumina! Noi le percepem doar intr-o anumita forma, ca si un fel de placere, cum ar fi masina sau copilul sau familia, caldura, odihna, un peisaj frumos si asa mai departe. Totusi, de fapt, acolo este doar Lumina, care descrie toate aceste obiecte pentru mine si eu doar asta simt.

De aceea, oamenii vor inceta treptat sa fie interesati doar de aceste lucruri si in schimb vor incerca sa gaseasca sursa lor, Lumina insasi si nu derivatele sale. Nu imi mai doresc un anumit tip de masina, pentru ca de fapt ce imi ofera? Imi ofera placere. Totusi, de fapt doresc aceasta placere in forma ei pura, fara acea masina. De ce am nevoie de bucata asta de metal? De fapt ma multumeste doar cand o conduc iar cand nu conduc nu simt placerea. Deci cand am obosit de condus, sta doar in fata casei. Si eu inca caut placerea!

In timp ce treceam prin evolutia noastra istorica, in mod constant aspiram sa gasim lucruri care sunt mai subtile si elusive. De aceea totul in lume astazi este intr-o masura mai mica; cantitatea devine calitate. Noi suntem la fel: in loc sa investigam lumea corporala, incepem sa ne dorim realizarea spirituala.

Oamenii nu inteleg inca, dar numarul sinuciderilor si actelor teroriste, cresterea consumului de droguri si a ratei divorturilor, toate arata o lipsa enorma de implinire. Este atat de mare incat, in fapt, omul este in imposibiltatea de a implini ceva in viata sa. Si acesta este semnul nevoii omului pentru Lumina insasi, mai mult decat de orice alte substitute pe care Lumina ni le arata.
Din programul  “Kabbalah pentru incepatori” din 12/08/10

Filed under: Egoism, Istorie, Lectia zilnica, Perceptie, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebuie să facem de Hanukkah, astfel încât lumea spirituală să devină realitate?

Răspuns: Noi toţi, din toată lumea, am atins punctul de trecere, străpungere. Ne apropiem de exodul din Egipt, din senzaţia doar a lumii noastre, înăuntrul egoului nostru.

Pe de o parte, simţim faptul că Faraonul, egoismul, ne ţine cu dinţii săi şi refuză cu încăpăţânare să ne dea drumul. Pe de alta, înţelegem că trebuie să ieşim din egoul nostru. Aceste forţe se lupă una împotriva celeilalte.

Fiecare zi ne aduce o mai mare înţelegere a faptului că lumea spirituală şi percepţia ei sunt deasupra egoului, ceea ce se numeşte credinţă deasupra raţiunii. Totuşi, atunci când încercăm să atingem lumea spirituală, simţim că încă ne lipsesc forţele pentru a face această străpungere şi a scăpa din Egipt.

De aceea, ne trebuie mai multe evenimente ca recenta Zi a Unităţii, care a fost ţinută de toate grupurile din lume cu un mare succes. Grupul nostru mondial este deja suficient de mare şi de divers, dând o mare putere de unitate Kli-ului nostru. De aceea, am ajuns la un stadiu în care ne luptăm împotriva Grecilor din noi, dorindu-ne să ne eliberăm de ei.

Diferenţa dintre Faraon şi Grecii este nivelul luptei: Faraonul reprezintă pasiunea pentru lumea materială, cum ar fi pentru mâncare, sex, familie, putere, faimă, etc, în timp ce Grecii reprezintă bătălia între materialism şi Cabala. O persoană care încetează să mai fie tentată de aceste lucruri, în ciuda faptului că le are pe toate, şi care realizează că alte lucruri sunt mai importante în viaţă, duce un război pentru a urca deasupra lumii acesteia deoarece îi lipseşte înţelegerea. Nu ştie pentru ce să trăiască.

Astfel, Războiul Maccabean este un război spiritual. Filozofii greci antici au spus că lumea noastră este reală şi că trebuie să trăim în ea şi să o dezvoltăm. Acestă abordare este opusă înţelepciunii Cabala, care spune că trebuie să ne ridicăm deasupra acestei lumi pentru că ea nu ne mai poate satisface; trebuie să realizăm gândul creaţiei.

Am ajuns la un nivel foarte avansat, cu toate că întotdeauna vrem să obţinem mai mult. Cred că noi toţi, incluzând pe aceia care avansează împreună cu noi în grupuri, la fel ca şi studenţi individuali din toată lumea, vor triumfa repede în acest război.

Din discursul din 11/30/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Istorie, Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Daca nu am suport de la prietenii mei din grup, atunci nu pot avansa spiritual. Cel putin eu trebuie sa am sprijin pasiv din partea grupului in masura in care fiecare persoana poate sa il dovedeasca.

De aceea marele Cabalist Rav Iosi Ben Kisma a fost in masura sa fie intr-un mic grup de studenti care, ca niste copii, au aspirat catre el, si acest lucru i-a fost suficient ca sa avanseze. Daca el a aspirat corespunzator nivelului sau iar ei corespunzator nivelului lor, aceasta i-a fost suficient pentru a atrage Lumina Infinitului, prin intermediul lor.

Lumina este in repaus absolut. Este la fel peste tot si totul depinde de persoana care o foloseste. Prin urmare nu este nicio diferenta intre un mic grup de incepatori si un grup mare de studenti avansati. Totul depinde de persoana si de cat de mult aspira inspre garantia reciproca. Conform efortului pe care il depune in grup primeste ceea ce are nevoie de la Lumina Superioara. Prin urmare el avanseaza si ii ajuta si pe altii sa avanseze.

Din Lectia din 17.09.10, Garantia reciproca

Filed under: Istorie, Munca in grup - Niciun comentariu→