Folosirea oricăror dorințe nu de dragul meu, ci de dragul celorlalți este o existență complet diferită, în care nu vreau să trăiesc în dorințele mele obișnuite, ci vreau să urc la următorul grad al naturii, la starea de dăruire în loc de primire. .

Întrebare: Care este motivul pentru care trebuie să-mi restrâng dorințele pe care le primesc de la natură și să împlinesc dorințele altora?

Răspuns: Acesta este programul naturii, cele două grade în care existăm. În primul grad ne naștem și ne dezvoltăm, iar aceasta este starea egoismului nostru. Cu toate acestea, trebuie să ieșim treptat din el și să ne ridicăm la următorul grad în care ne transformăm și ne folosim dorințele doar de dragul celorlalți și nu pentru noi înșine.

Din KabTV “Stări Spirituale” 11/16/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Odată trăiam normal, făceam planuri, planuri pentru cinci ani, zece ani și așa mai departe. Omul avea un viitor. Astăzi este o perioadă de stres, anxietate, depresie și teamă pentru viitor. Și ceea ce-i frapant este că umanitatea se obișnuiește să trăiască în frică, știind că vor fi războaie, încălzire globală, tsunami, cutremure, vulcani și viruși. Oare trebuie să ne obișnuim cu această stare, așa vom trăi?

Răspuns: Corpul uman are o așa-numită reacție defensivă. Reacția defensivă a naturii noastre, egoismul, nu poate fi stresată tot timpul, într-o permanentă îngrijorare și așa mai departe. Omul este obligat să respingă cumva orice emoție negativă, să o neutralizeze sau chiar să o transforme în altceva. Dacă nu există absolut nimic, mor și după aceea voi avea un paradis, o lume viitoare. Nu degeaba am suferit și așa mai departe.

Întrebare: Deci, aceasta este un fel de micro-sedare?

Răspuns: Bineînțeles. Dacă nu ar fi fost o astfel de trăsătură de caracter, o astfel de oportunitate pentru o persoană, atunci oamenii s-ar fi sinucis, după ce au inventat în prealabil că, după asta, îi așteaptă paradisul.

Întrebare: Totuși, mai este faptul că viitorul nu ne pregătește pentru nimic deosebit de strălucitor, dar noi căutăm mici puncte luminoase în tot acest viitor întunecat?

Răspuns: Viitorul pregătește pentru noi ceea ce noi pregătim în viitor.

Întrebare: Așadar, spui că noi înșine suntem cei care distrugem acest viitor al nostru?

Răspuns: Doar tu, tu însuți.

Întrebare: Atunci spune-mi, cum putem trăi cu asta? Putem construi acum un viitor luminos, care să fie luminos?

Răspuns: Dacă tu însuți nu-ți inventezi propriile planuri, care au fost foarte atractive cândva, iar mulți oameni au crezut cu naivitate că acest lucru este posibil. Ceea ce am inventat, va fi.

Întrebare: Cum ar trebui să trăim? Cum putem construi un viitor diferit? Ce alt viitor?

Răspuns: Numai în conformitate cu legile stricte ale naturii. Aceste legi sunt corecte, logice și gata de executare.

Și ele se vor adeveri, și va fi mai bine pentru noi dacă le vom recunoaște, și în conformitate cu ele ne vom construi prezentul. Aceasta este ceea ce face știința Cabala. Vorbește despre toate forțele, toate legile naturii, le reduce la minimum și ne explică ce trebuie făcut pentru a influența viitorul în direcția optimizării și îmbunătățirii acestuia.

Întrebare: Cum pot să știu ce-mi pregătește natura, spre ce mă conduce?

Răspuns: Natura te determină să îți dai seama ce oportunități ai de a schimba viitorul și de a-l realiza. Depinde de participarea oricărei persoane la acest viitor.

Întrebare: Care sunt opțiunile mele? Ce ar trebui să fac?

Răspuns: Ar trebui să vrei să știi despre influența pe care o ai asupra viitorului tău. Trebuie să-l construim, să-l creăm. Este așa cum îl faci tu. Ți se spun legile naturii, iar tu trebuie să-ți construiești viitorul din ele, ca dintr-o jucărie de construcție.

Întrebare: Care este legea de bază a naturii?

Răspuns: Legea de bază a naturii este ca omul să coincidă cu legea naturii. Nu-i un joc de cuvinte. Legea naturii este legea dăruirii și a iubirii universale, a unificării universale, a complementarității universale unul față de celălalt, până când în fața noastră apare o imagine ideală a sistemului lumii.

Întrebare: Doar spre asta ar trebui să mă îndrept?

Răspuns: Da. Și nimic mai mult.

Întrebare: Deci nu ar trebui să mă lupt cu nimic?

Răspuns: Luptă numai pentru a îndeplini această lege.

Întrebare: Cu cine se duce această luptă?

Răspuns: Este lupta cu tine însuți, desigur. Numai cu tine însuți. Deci nu ai ce să reproșezi în oglindă. Așa trebuie să lucrăm, iar apoi ceea ce facem este ceea ce obținem.

Întrebare: Adică, dacă fiecare se îndreaptă spre el însuși, și nu spre celălalt, atunci vom reuși să transformăm această imagine a viitorului?

Răspuns: Atât cât dorim. Vom face tot ce ne dorim.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 18/10/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Odată ai răspuns la scrisoarea unei persoane care a scris că era obișnuit să spună adevărul în față și, prin urmare, ruina relațiile cu oamenii. Tu i-ai explicat că, dând adevărul pe față cuiva, el vrea doar să refacă acea persoană, iar acest lucru nu ar trebui făcut.

Gulmira îți scrie: „Noi nu suntem o turmă de oi care să tacă, cu fața în jos. Da, sunt probleme când spui adevărul, dar dacă toată lumea tace, păstrându-și părerea pentru sine, nu va exista sinceritate, ceea ce înseamnă iubire.”

Răspunsul meu: Dacă este o femeie în toată firea și are copii, atunci nu cred că le transmite adevărul tot timpul. Ea le vorbește într-un limbaj care îi face să înțeleagă. Astfel încât să fie mulțumiți. Pentru ca, treptat, să înțelegi cum să te comporți, cum funcționează lumea și cum să-i acordezi corect pe ceilalți, pe tine însuți, adică să fii blând cu oamenii. Este scris „iubește-ți aproapele” și nu „corectează-ți aproapele”.

Întrebare: Sugerezi să îl tratezi pe celălalt ca pe copilul tău sau ca pe cineva foarte apropiat, să ai grijă de el?

Răspuns: În acest fel vom putea reface lumea, și în final vom fi cu toții bine. Iar dacă eu le transmit adevărul celorlalți, atunci o voi face cu egoismul meu. Și ce altceva? Și la ce va folosi? La nimic. Îi voi întoarce pe toți oamenii împotriva mea și le voi da un exemplu prost.

Comentariu: Prin aceasta, o persoană lucrează foarte serios cu sine, pentru că oricine vrea să spună adevărul gol-goluț, iar aici trebuie să se gândească tot timpul.

Răspunsul meu: Nu o face, închide-ți egoismul! Cui vrei să arăți adevărul tău? În primul rând, nu este adevărat, este egoismul tău, doar dorința ta egoistă.

Întrebare: Dacă o persoană vrea să spună adevărul în mod natural unei alte persoane, cum ar trebui să se comporte, ar trebui să se abțină brusc? Ce ar trebui să facă?

Răspuns: Cel mai bine este să taci.

Întrebare: Este acesta începutul tuturor lucrurilor bune?

Răspuns: Da. Și, în general, dacă vrei să vorbești despre ceva, atunci vorbește despre subiecte abstracte care nu-l afectează direct pe celălalt, alegoric poate sau vorbește dar nu despre el în text simplu.

Întrebare: Principalul lucru nu este o înfrângere directă a Eu-ului unei persoane?

Răspuns: Nici vorbă! Trebuie să facă asta singur. Conștientizarea propriului rău ține de persoana însăși. Aceasta este o sarcină pe care Creatorul o dă unei persoane. Acesta este singurul lucru pe care El îl vrea de la noi, ca noi să înțelegem și să realizăm natura în care ne-a creat, să realizăm această natură ca fiind rea!

Iar persoana care spune întotdeauna adevărul celuilalt trebuie să realizeze că acest lucru provine din răutatea sa, pentru că toată natura este rea, egoismul. Și dacă îl dezvălui, atunci dezvălui răul din mine însumi. Iar celălalt nu înțelege acest lucru, el aude ceea ce spun și, prin urmare, trage concluzii foarte greșite de aici.

Întrebare: Cum se comunică cu o altă persoană dacă vrei să-i spui ceva?

Răspuns: Prin propriul exemplu! Numai prin exemplul tău! Iar în rest e mai bine să taci.

Întrebare: Nu trebuie să înveți pe nimeni?

Răspuns: Nu. Sau dacă predai, atunci doar ceea ce spune știința Cabala despre cum să te înțelegi corect pe tine însuți, oamenii și lumea, adică acțiunile Creatorului. Este adevărat. Și nu avem nevoie de restul.

Trebuie să facem din lume una bună și împlinită. Să schimbăm lumea nu prin metodele noastre obișnuite, ci prin Creator. Creatorul este natura. Adică, impactul asupra naturii însăși.

Întrebare: Vom reuși, până la urmă, să ne ridicăm deasupra acestui egoism?

Răspuns: Vom fi obligați. Toată întrebarea este: când? Aceasta depinde deja de noi.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 10/11/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

La ştiri (BBC): „Documentele Pandora este o scurgere de informaţii de aproape 12 milioane de documente care dezvăluie bogăție ascunsă, evaziune fiscală și, în unele cazuri, spălarea banilor de către unii dintre cei bogați și puternici ai lumii”.

Comentariu: În același timp, în viața lor politică de zi cu zi sau obișnuită, acești oameni se comportă ca și cum le-ar păsa de bunăstarea oamenilor. Dar, de fapt, fură și duc totul în spaţii offshore.

Răspunsul meu: Este firesc. Și asta există peste tot. Prin urmare, nu are rost să aștepți ca ei să nu se mai gândească la ei înșiși.

Nu este atât de simplu. Elitele și-au construit o centură de siguranță foarte serioasă în jurul lor. Prin urmare, nimeni nu se așteaptă să se întâmple ceva. În plus, ei înșiși au grijă unul de celălalt și se informează reciproc dacă unul dintre ei ajunge să cunoască ceva.

De fapt, ei nu sunt în război unul cu celălalt. Chiar și elitele țărilor ostile între ele se informează reciproc despre ceea ce îi poate zgudui oriunde, în orice loc posibil. Poate fi în Israel, în Emirate, în Iran, oriunde, și funcționează mai presus de toate acordurile și conexiunile despre care știm.

Întrebare: Adică este un fel de elită internațională care înțelege pericolul ca masele să scape de sub control și încearcă, în ciuda contradicțiilor dintre ei, să păstreze această piramidă? Ne întoarcem la piramida în care masele principale nu pot trăi fără vârf, dar nici vârful nu poate trăi fără masele principale?

Răspuns: Da. Dar nu ar trebui ca oamenii din diferite țări ale lumii să fie preocupați măcar de păstrarea a ceea ce au? Dacă nu îmbunătățim, atunci măcar să păstrăm? În caz contrar, lumea poate intra într-o stare de dezechilibru atât de amenințător, încât este mai bine pentru noi să lăsăm totul așa cum este.

Din KabTV “Conversaţii” 11/1/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce oamenii născuți în sălbăticie nu au fost tăiați împrejur?

Răspuns: Deșertul este o stare în care calitatea lui Bina lipsește. În această stare, este imposibil să înmoi egoismul și să-l corectezi la nivelul de disponibilitate pentru dăruire. Prin urmare, circumcizia nu este fezabilă în sălbăticie.

Se spune: „taie-ți marginea inimii” – adică acea parte a dorinței care nu poate fi corectată.

Circumcizia este partea extremă a lui Malchut (prepuțul), care este tăiată ca semn de acord cu Creatorul că a patra parte a lui Malchut, adică dorința mea egoistă, este incorigibilă. Se corectează doar tăind-o și aruncându-o pe nisip, pe pământ.

Întrebare:: Cum se poate înțelege că această dorință nu poate fi corectată?

Răspuns: O persoană nu poate înțelege acest lucru. Tăierea împrejur este făcută de stadiul său anterior – tatăl, fie spiritual, fie fizic.

Întrebare: De ce omul încetează să cadă imediat după circumcizie?

Răspuns: Pentru că copiii lui Israel intră într-o stare în care pot obține hrană spirituală pentru ei înșiși, adică se întorc către Creator. În principiu, pot începe deja să se hrănească pe pământ.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 9/20/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Majoritatea fizicienilor sunt de acord că nu avem liberă alegere, liber arbitru. Întregul proces de dezvoltare este predeterminat, dar Cabaliştii spun că această dezvoltare are un scop, iar fizicienii cred că totul se întâmplă întâmplător.

De ce ne facem iluzii sută la sută că facem alegeri?

Răspuns: Așa simțim noi. Omul este un element simțitor al naturii, așa cum, de fapt, sunt toate celelalte elemente. Dar el are capacitatea de a realiza acest lucru și de a-l controla. Prin urmare, în ciuda asigurărilor fizicienilor, filosofilor sau oricui altcuiva, o persoană în mod intrinsec nu este de acord că altcineva îl controlează.

Drept urmare, de-a lungul istoriei au fost purtate tot felul de războaie pentru libertate. O persoană vrea să se simtă liberă, altfel nu se simte ca o ființă umană. Aceasta este baza viziunii noastre nespuse asupra lumii.

Comentariu: Din punctul de vedere al fizicii, tot ceea ce o persoană gândește și face a fost codificat în procesul Big Bang-ului.

Răspunsul meu: Dar asta nu înseamnă că ar trebui să stai nemișcat și să nu faci nimic.

Fizicienii spun că totul este prestabilit. În timp ce  Cabala  spune nu, pe de o parte, totul este predeterminat, adică există o voință completă a naturii pentru orice, dar, pe de altă parte, omului i se oferă capacitatea de a avea controlul asupra sorţii sale.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/26/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Știința modernă face descoperiri legate de procesele din creierul uman. Cum explicați, în contextul egoismului, că conexiunile neuronale formează principiile comportamentale ale unei persoane?

Răspuns: Dar aceasta este doar o manifestare externă a ceea ce vedem. Egoismul  însuși este o proprietate spirituală a unei persoane, forțe interioare din noi. Există și mai multe forțe interioare în spatele lor, pe care nu le putem defini deloc și nici măcar nu le putem simți în vreun fel. Ne simțim doar într-o manifestare exterioară.

Îmi simt corpul, căldura, mișcarea și așa mai departe și așa mă percep pe mine însumi. Cu toate acestea, nu pot încă să-mi ating esența interioară. Așa existăm. Egoismul este forța noastră cea mai interioară.

Forța superioară, care este dăruirea și iubirea absolută, și-a creat în sine proprietatea opusă ei, egoismul. De aceea existăm în acest fel.

Din Kab TV “Conversaţii” 11/1/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Crezi că liderii se pot autorestricționa la scară planetară, așa cum se face în țările scandinave? De exemplu, în Finlanda, primul ministru face naveta la serviciu fără agenți de securitate și, uneori, chiar cu bicicleta.

Este pur și simplu imposibil de imaginat așa ceva în anumite țări ale lumii. Nimeni nu va percepe această persoană ca fiind un lider. Crezi că elitele sunt capabile să se înfrâneze pentru a se salva?

Răspuns: Pentru a se salva pe ei înșiși – da! Dar nu știu dacă a venit un astfel de moment.

Faptul că acest lucru se întâmplă în țările scandinave se explică prin relația specială dintre oameni și prin particularitatea caracterului național. Acest lucru este firesc pentru ei. Aș spune că este un fel de stare înghețată, care, în general, este specifică acestor oameni.

Întrebare: Este posibil acest lucru în Israel? Este caracterul național israelian capabil de așa ceva?

Răspuns: Nu. Acest lucru nu este posibil nicăieri altundeva.

Observație: Dar evreii sunt cei mai sensibili la justiție. Ei trebuie să fie primii care să realizeze iubirea reciprocă și egalitatea.

Comentariul meu: În același timp, ei sunt cei mai răsfățați și au cel mai mare egoism, ceea ce nu vedem la națiunile scandinave. Acolo, oamenii sunt foarte cumpătați. Dar aici, oamenii nu simt nicio limitare. Aceasta este starea lor interioară.

Din „Conversații” de la Kab TV 11/1/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Marina vă scrie: „Îmi dau seama cu groază că am pierdut acest dar – să ascult și să aud pe ceilalți. Dar l-am avut. Este posibil să-l recuperez?”

Răspuns: Nu este nevoie. Nu cred că ar trebui să auzi și să asculți pe toți oamenii.

Mai întâi trebuie să învățăm cum să lucrăm în dăruire în noi înșine în mod corespunzător și apoi să începem să ascultăm oamenii. Iar dacă doar începeți să ascultați, atunci veți fi pur și simplu plini de problemele lor. Veţi fi bolnavi de rănile lor și nu va ieși nimic bun din asta.

Întrebare: Deci o persoană trebuie să se pregătească mai întâi să-i asculte pe ceilalți?

Răspuns: Da. Este necesar să ai un sistem foarte bun de percepție, procesare corectă a informațiilor, feedback corect din rezultatul acelei prelucrări și atunci vei putea să-i tratezi pe ceilalți corect, în mod corespunzător, vei putea să te unești, să tratezi și să ajuți . Altfel, ce vei face? Vei sta și vei plânge și vei empatiza tot timpul? Nimeni nu are nevoie de asta.

Întrebare: Deci spuneţi că numai dacă există un scop real – să ajuți pe cineva – atunci când cineva a ajuns în acea stare, atunci va auzi și va asculta?

Răspuns: Da. Prin urmare, legătura noastră cu alți oameni se construiește printr-o protecție numită ecran, Machsom, graniță. Este ca un scut. Devin foarte dur cu mine și cu ceilalți și încep să sortez foarte serios ce primesc de la ei, ce le dau și așa mai departe.

Aceasta este rigiditate față de sine și rigiditate față de ceilalți, astfel încât și ei să înceapă să apară corect, fără să eşueze. Nu înseamnă să fii politicos; este o corectare. Acest lucru este foarte, foarte serios. Totul trebuie gândit, clar cântărit și îndreptat corect spre obiectivul comun.

Concluzia aici este foarte simplă, orice viitor corect care are dreptul de a exista, poate fi creat atunci când oamenii se ridică deasupra egoismului lor și încep să lucreze împreună pentru a crea un sistem complet nou, o nouă rețea de comunicații și interacțiuni între ei. Apoi toate problemele vor dispărea, iar oamenii sunt incluși într-o societate complet nouă.

Întrebare: Și când va putea Marina să audă și să asculte alte persoane?

Răspuns: Când există o comunicare corectă între ei, opus și nou, atunci ea va putea să-i audă pe ceilalți. Toată lumea lucrează doar pentru celălalt, pentru toată lumea, și toţi se ridică deasupra egoismului personal, privat al unei persoane.

Oamenii vor ajunge în această stare. Este cerinţa naturii! Nu trebuie să fii un romantic, un credincios, nimic de genul ăsta. Vom vedea în fața noastră doar că fie asta, fie nimic.

Întrebare: De ce o doare atât de mult? Ea scrie: „Îmi dau seama cu groază că pierdusem acest dar”.

Răspuns: Este din cauza detașării de egoism. Dar toată lumea ar trebui și va fi în starea asta mult timp. Până când o persoană ajunge la concluzia că asta este, închid această ușă, nu mai am nimic de-a face cu ea, îmi împărtășesc acțiunile și relațiile cu ceilalți doar pentru ei și nu pentru mine.

Trecand la o astfel de paradigmă, la o astfel de relatie, incep imediat sa mă simt liber! Aceasta este societatea viitoare.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/18/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolul „Libertatea”, Baal HaSulam scrie că legea dezvoltării, care ne împinge spre scopul său ne face captivi, deoarece o persoană este întotdeauna atrasă de plăcere și fuge de suferință. Există vreo libertate în asta?

Răspuns: Nu. Și ce fel de libertate poate exista dacă sunt doar o dorință de a primi plăcere? Există întotdeauna un anumit număr de opțiuni pentru plăcere și suferință în fața mea, iar eu, după înțelegerea și dispoziția mea, aleg pentru mine aparent cea mai bună opțiune. În această stare, sunt ca un animal care pur și simplu alege să scape de rău către bine ori de câte ori este posibil și cât mai repede posibil.

Întrebare: Baal HaSulam și dumneavoastră folosiți prea des termenul „animal” în legătură cu o persoană. De ce? Sună aspru.

Răspuns: Asta nu înseamnă că reducem omul la nivelul unui animal.

Ideea este că natura noastră ne controlează absolut rigid, specific, după o anumită formulă, și astfel ne face să alegem în fiecare moment starea care ni se pare cea mai bună. Singura problemă este că atât animalele, cât și noi alegem aceste stări în funcție de înțelegerea noastră a ceea ce ni se dezvăluie.

O persoană, văzând un anumit număr de posibilități în fața sa, alege cel mai bun: parțial instinctiv, parțial raţional, calculându-și opțiunile. Animalul face la fel. Totuși, face mai puține greșeli, pentru că are instincte mai dezvoltate, care se află într-un set mai mic de variații și posibilități.

Dar, în principiu, este același program. Și o persoană nu poate face nimic aici. Prin urmare, dacă ne trăim viața în mod obișnuit, atunci suntem conduși de natură și nu avem deloc liber arbitru.

Atunci cum poți defini ce este libertatea? Libertate de ce? Nu am nicio libertate de dorința mea de a primi plăcere. Singurul lucru este că pot alege un anumit tip de plăcere pentru mine. În acest caz, o înlocuiesc pe una cu alta.

De exemplu, mă pot înscrie într-un grup de slăbit. Îmi vor „spăla” creierul acolo și mă voi comporta diferit – voi alege alte forme de plăcere în loc să mănânc dulciuri. Sau, aș putea prefera să fac artă, știință etc.

Astfel, pot cădea sub influența anumitor factori externi, iar aceștia îmi vor da o scară diferită de valori. Adică pot spune că acum aleg că o anumită activitate devine importantă pentru mine, acum atrag plăcere din ea. Dar totuși, cineva m-a împins la asta. În orice caz, mă aflu în aceeași natură, care constă doar din plăcere și suferință.

Din KabTV “Prim-plan. Insula focului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→