Întrebare: Ce fel de substanță este un suflet?

Răspuns: Aceasta este o parte a Creatorului, care se schimbă constant în noi și o putem îmbunătăți. Poate chiar să dispară din noi și putem continua să trăim în corpul nostru.

Să spunem că sufletul, care este simţirea Creatorului, dispare din mine acum și simt doar că stau aici cu tine; acesta este nivelul animal.

Apoi, în conformitate cu aceasta, efectuând anumite acțiuni în interiorul meu, intru din nou în contact cu Creatorul. Această parte a relației mele cu El se numește suflet.

Din KabTV “Prim-plan, Individualist”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este circumcizia în sens spiritual?

Răspuns: Circumcizia înseamnă că dorințele unei persoane trebuie să fie strict diferențiate și apoi acele dorințe care nu pot fi corectate de dragul dăruirii sunt îndepărtate de orice utilizare.

Se spune: „Tăiați-vă marginea inimii”. Inima reprezintă dorința.

Întrebare: De ce oamenii născuți în pustiu nu au fost tăiați împrejur?

Răspuns: Pentru că toate dorințele cu care lucrau acolo erau naturale. Adică, toate cele patru trepte ale luminii au influențat punctul de dorință inițială, care a apărut în noi din nimic și l-au dezvoltat de-a lungul tuturor celor patru trepte ale gravitației, (greutatea) dorinței.

Întrebare: Deci, nu au existat dorințe care, după cum spuneți, trebuiau tăiate?

Răspuns: Au fost. Dar trebuiau izolate sub influența luminii superioare și tăiate și scoase din uz.

Întrebare: În timpul călătoriei în deșert, aceste dorințe tocmai au apărut și nu fuseseră încă corectate?

Răspuns: În general, circumcizia există încă de pe vremea lui Avraam. Deci, este imposibil să spunem ceva despre ceea ce s-a întâmplat cu oamenii în timpul sclaviei egiptene și a ieșirii din Egipt.

Dar pe măsură ce se apropiau de țara lui Israel, ei au devenit din ce în ce mai preocupați să folosească doar dorințele corectate. Fără aceasta, nu poți începe să faci nimic.

Trebuie să numeri șapte zile de la naștere și să fii circumcis într-a opta. Aceasta înseamnă că atunci când începe primirea în dorințele noastre egoiste (din a opta etapă), trebuie să le folosim în mod clar doar pentru dăruire.

Întrebare: Se pare că parcursul din deșert nu este un proces de corectare, nu?

Răspuns: Deșertul este o manifestare a dorințelor și un apel treptat la Creator, o abordare treptată a calității numite țara lui Israel.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 9/27/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă sunetul cornului?

Răspuns: Înseamnă înmuierea proprietăților lui Malchut de către Bina, unde egoismul este corectat în favoarea dăruirii.

Comentariu: Este scris în Tora că, atunci când poporul lui Israel a auzit sunetul cornului, a început să strige și zidurile Ierihonului s-au prăbușit.

Răspunsul meu: Când Malchut este corectat treptat sub influența lui Bina, zidurile egoismului sunt distruse.

Bina poate influența Malchut în așa fel încât calitățile sale să înceapă să se conecteze cu calitățile lui Malchut. Dar acesta este un proces de lungă durată.

Din „Secretele Cărții Eterne” de la KabTV 9/27/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce anume prin intermediul corpului are loc dezvoltarea sufletului la nivel uman?

Răspuns: Dezvoltarea sufletului nu se face prin intermediul corpului. Existăm în corp pentru a ne dezvolta sufletul și pentru a fi independenți de dezvoltarea acestuia. Pentru ca eu, în timp ce sunt constant la nivelul animal și plecând de la acesta, să pot dezvolta sufletul.

Nu este vorba de a locui permanent în suflet, ci de a fi capabil să îl schimbi, să faci circuite, să te ridici în mod constant, să fii independent de starea ta spirituală, să cobori din nou în corp și să te ridici iarăși la noul grad al sufletului; să cobori din nou și să te ridici din nou, și așa mai departe.

Sufletul este organul din mine pe care îl corectez și îl umplu. În timp ce lucrez la sufletul meu, eu exist separat, la fel cum, de exemplu, aș crea un mecanism și aș lucra la el. Fac abstracție de suflet și îl privesc în mod obiectiv. De aceea este nevoie de o astfel de stare precum existența noastră fizică.

La urma urmei, dacă te privești din exterior, devii mai obiectiv. Cineva poate urca nivelurile sufletului său pentru că are, de asemenea, un corp în care există.

Din „Close-Up” de la KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Există dorințe asupra cărora nu trebuie să punem limite?

Răspuns:  Aș spune că nu. Dar pentru a aduce stările spirituale mai aproape de noi, putem spune că pot folosi tot ceea ce am nevoie pentru existența corporală fără să mă gândesc măcar că le folosesc egoist, pentru că natura mea mă obligă să fac asta.

Întrebare: Există o legătură între reţinerea spirituală și postul din lumea noastră?

Răspuns: În principiu, atunci când o persoană începe să-și reducă dorințele egoiste, îi vin gânduri că ar putea fi mai puțin util să folosească tot felul de împliniri ale lumii noastre. Poate atunci va fi mai aproape de starea spirituală? Acestea sunt întrebări naturale pentru începători.

Întrebare: În multe practici spirituale și religii există obiceiuri de post, adică de a nu mânca mâncare și chiar de a nu bea apă un timp. Are vreo legătură cu rădăcinile contracției?

Răspuns: Da, sunt conectate, dar acestea nu sunt o consecință directă. Aș spune că acestea sunt obiceiuri.

Din KabTV “Stări Spirituale” 11/16/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi, mulți sunt de acord că problemele umane sunt legate de faptul că cineva nu este în echilibru cu natura. Dar fiecare are idei diferite cu privire la termenul actual de „echilibru”.

Într-una dintre conversațiile dvs, aţi spus că a trăi în locuri ecologic curate, a mânca corect și a fi mai aproape de natură nu înseamnă a fi în echilibru cu ea. Ce înseamnă pentru un Cabalist  când vorbește despre echilibrul cu natura la nivel uman?

Răspuns: Echilibrul cu natura este asemănarea cu Creatorul.

Creatorul reprezintă întreaga natură din jurul nostru, legea ei generală împărțită într-o multitudine de tot felul de legi particulare. Aceasta este o relație cauzală între toate fenomenele naturale, implementarea acestei legi în viață la nivel mineral, vegetal, animal și uman. Toate acestea se numesc natură.

Dacă am ști acest lucru și am fi conectați armonios cu ea, atunci am fi într-adevăr într-o stare de cea mai înaltă armonie, perfecțiune, pace și bine.

Problema este că omul, ca fiind la cel mai înalt stadiu al dezvoltării, este viciat în natura sa personală. El se îndreaptă către o fundătură pentru că este opus naturii generale, care este construită pe dăruire, conexiune, interconectare și iubire. Totul pentru el este construit doar pe primire, ură și putere, el zdrobește totul sub el însuși. Prin aceasta, el introduce în natură tulburări extraordinare nu numai la nivelul său, ci și la nivelurile inferioare animal, vegetal și mineral. Mai mult, aceasta este influența la scară cosmică.

Nu ne putem imagina cât de mult afectăm cosmosul, timp de miliarde de ani lumină, ale căror valuri diverg cu viteză infinită, nu cu viteza luminii. Influentam intregul univers si intr-un mod foarte negativ. Prin urmare, percepem lumea într-o formă întunecată. De exemplu, o persoană se trezește dimineața într-o dispoziție proastă și totul în jurul său este rău, așa cum se spune despre o „zi ploioasă”. Și altă dată, dimpotrivă, în aceeași zi, ceva strălucește asupra lui.

Astfel, în contradicție cu natura, cu calitatea ei de dăruire și iubire, pur și simplu distrugem întreaga lume. Avem nevoie de echilibru cu natura.

[290099]
Din KabTV “Prim-plan. Vulturul cu două capete”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În cartea Profeții, cuvântul „piatră” este folosit adesea. Poate fi luat în diferite interpretări. Care sunt acestea?

Răspuns: În principiu, piatră (Even) din cuvântul „Avana” înseamnă înțelegere, conștientizare, comprehensiune. Prin urmare, în fiecare caz, înseamnă înțelegerea principală a unui eveniment oarecare.

Dacă se spune că un altar este construit din pietre, atunci aici este necesar să ne dăm seama ce este o jertfă. Ideea de bază este că o persoană își ia egoismul, construiește din el o proprietate specială deasupra căreia se ridică și își sacrifică toate dorințele egoiste—le transformă în proprietatea de dăruire. Aceasta este jertfa.

Când se spune că trupul este îngropat și că mormântul este acoperit cu pietre, se înțelege cu totul altceva. Trupul, atunci când moare, devine ca țărâna pământului. Acest lucru înseamnă că dorințele noastre, cu care am lucrat pentru dăruire, s-au terminat acum și, prin urmare, nu le mai folosim.

Aceasta se numește decedat, adică Izdahechut Ha-Partzuf (slăbirea Partzuf-ului). Când există un anumit Partzuf, o acțiune spirituală, o persoană încetează să mai lucreze cu ea. Nu mai are nevoie să folosească această dorință de dăruire, de iubire, de comunicare cu ceilalți și, prin urmare, se crede că pare să moară. Apoi, în locul ei apare una nouă.

O piatră așezată pe mormânt simbolizează faptul că o persoană aduce un omagiu trecutului, înțelegând ceea ce a rezultat din el, iar următoarea etapă începe.

În sursele primare, expresia „a arunca pietre” se mai găsește încă. Firește, nu este vorba de un act fizic. „Piatră” (de la cuvântul „Avana” – înțelegere, conștientizare) înseamnă că cineva îl cucerește pe celălalt sau pe el însuși și își înlocuiește înțelegerile anterioare cu concepte noi.

De fapt, este edificator și înălțător. Ideea este că înțelegerile din trecut nu mai au nevoie de nicio realizare și, în schimb, apare o nouă etapă.

Din „Secretele Cărții Eterne” de la KabTV 9/27/21

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Multe studii arată că fetele sunt mai atașate de tații lor, în timp ce băieții sunt mai atașați de mamele lor. Iar dvs. spuneți că în principiu, băieții după vârsta de trei ani ar trebui să fie crescuți de tatăl lor, iar fetele de mama lor.

Răspunsul meu: Nu este încă o practica din timpul nostru. Am în minte o societate corectată în care băieții pot fi alături de adulți, pot lua exemple corecte de la ei, își pot urmări tații petrecând timpul liber după muncă, și așa mai departe.

Vorbesc despre o societate în care o persoană lucrează câteva ore pe zi, pentru că nu produce produse inutile, dăunătoare, iar în restul timpului se angajează în elevarea sa spirituală. Și lângă el sunt copiii lui: băieți lângă băieți, fete lângă fete, care iau exemple corecte de la părinți.

În principiu, Cabala vorbește despre un timp care, fără îndoială, trebuie să vină. Cred că ne apropiem de asta. Sper că vom ajunge la el într-un mod bun.

Apropo, vedem acest lucru din obiceiurile antice ale diferitelor triburi, în care băieții de până la doi ani erau în perioada lor de creștere, apoi pentru încă doi sau trei ani se mutau la jumătatea feminină, apoi treceau complet la partea masculină și luau exemple. de la părinţii lor. Erau interesați de asta, erau mândri de asta și așa se implicau treptat în viață.

Iar astăzi este adevărat contrariul; băieții sunt crescuți de femei atât la grădiniță, cât și la școală. Aproape de-a lungul întregii vieți sunt înconjuraţi de femei. Nu ne putem imagina cât de subconștient absorb atitudinea față de viață, iar apoi împotriva voinței lor, intră în această viață ca o femeie. Prin urmare, sunt puțini bărbați adevărați în lumea noastră.

Întrebare: Ce este un bărbat adevărat conform Cabalei?

Răspuns: Un bărbat adevărat este acela care își asumă responsabilitatea de a fi stăpânul, capul familiei, care poate conduce — conduce înainte. Mai mult, să facă asta nu din motive de carieră, ci din faptul că înțelege importanța și necesitatea acestui lucru.

Adică este bărbat. La bărbații de astăzi există foarte puțin din această personalitate Sunt carieristi, sunt tot felul de mici escroci în ştiinţă, în artă, peste tot, dar nu exista personalităţi. Și totul pentru că nu au primit educația corectă.

Au fost crescuți de femei și nu au primit o educație adecvată pentru caracterul masculin, pentru vederea și percepția în modul masculin de viață,.

Din KabTV “Prim-plan”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Într-una din lecțiile despre Cartea Zohar, ai discutat despre faptul că prototipurile a două forțe—masculină și feminină, dăruire și primire—sunt cei doi luminători, luna și soarele. De ce este o femeie mai afectată de lună? Chiar și sarcina ei este stabilită în funcție de calendarul lunar.

Răspuns: Se spun multe despre acest lucru nu numai în Cartea Zohar, ci și în alte surse cabalistice.

Întreaga noastră esență spirituală este construită pe conexiunea dintre primire și dăruire, puterea lui Zeir Anpin și Malchut, care în lumea noastră sunt reprezentate de soare și de lună. Prin urmare, noi, pe Pământ, ne aflăm sub conducerea acestor două forțe.

Toată natura este foarte clar divizată în părți masculine și feminine. Partea masculină este identificată cu soarele, iar cea feminină cu luna. Acest lucru provine din opoziția acestor două forțe ale naturii, iar omul există pentru a le uni.

Cândva, în stadiile timpurii ale dezvoltării umane, nu eram atât de egoiști și nu ne opuneam naturii și armoniei sale. Eram aproape de ea, eram mai mult în interiorul ei. Prin urmare, tot ceea ce se întâmpla în natură ni se întâmpla și nouă în aceeași secvență, în același ritm, cu aceleași fluctuații. În special, ciclul feminin începea la luna nouă pentru fiecare femeie din lume.

Și de ce nu ar fi așa, dacă a fost construit în mod clar în conformitate cu ciclurile lunare? Spre deosebire de animalele inferioare, oamenii pot concepe pe tot parcursul anului. Dar am trecut prin astfel de etape în dezvoltarea noastră, când femeile puteau concepe doar la un anumit moment, iar nașterea avea loc exact după nouă luni.

Nu existau nașteri premature în acele zile. Astăzi este un fenomen frecvent, pentru că egoismul introduce în noi astfel de distorsiuni care ne înstrăinează de natură. Știm cât de mult corpul nostru este acum neadaptat la natură. Nu mai putem trăi fără plastic și probabil că ne vom otrăvi cu produse naturale.

Așadar, nu putem vorbi astăzi despre cum să revenim la un fel de armonie cu natura prin mijloace obișnuite. Deși oamenii încearcă să mențină cumva legătura, acest lucru nu mai este posibil.

Iar în trecut, simțeam cu adevărat natura, simțeam în avans vremea, toate tipurile de schimbări climatice, respirația naturii. Asta simt oamenii care se află în interiorul naturii și care știu ce li se va întâmpla. Adică, natura este de fapt ceva mai profund, mai voluminos și mai transparent decât ceea ce suntem obișnuiți să vedem atunci când privim lumea din jurul nostru.

Întrebare: Când cabaliștii vorbesc despre echilibrul cu natura, ne îndeamnă ei să ne întoarcem la starea din trecut?

Răspuns: Nu este vorba despre asta, ci despre modul în care ne ridicăm cu adevărat la nivelul corect al naturii.

Starea noastră actuală este, în principiu, corectă. Ne scoate din faptul că ne aflăm în interiorul naturii și ne face să ne ridicăm deasupra ei, și să ne ridicăm nu într-o formă artificială, atunci când creăm un fel de habitat artificial, ci să ne ridicăm la nivelul forței care gestionează această natură.

Se numește Creator, puterea de a dărui, puterea iubirii, relația dintre toate părțile naturii. Trebuie să ne ridicăm la nivelul acestei forțe și să devenim adecvați ei.

De la KabTV „Close-Up. Vulturul cu două capete”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce anume ar trebui să recunoască o persoană ca fiind rău?

Răspuns: Egoismul nostru, atitudinea noastră față de ceilalți.

În toate etapele de dezvoltare ne-am folosit dorința de a primi, pentru că aceasta este natura noastră. Acum, însă, ea se manifestă ca fiind egoistă, ca fiind deosebit de rea în raport cu ceilalți oameni.

Totul în lume este construit pentru a primi plăcere, nu doar în detrimentul altuia atunci când câștigăm împreună ca parteneri sau ne oferim plăcere unul altuia ca soți.

O persoană primește plăcere tocmai atunci când se ridică deasupra celuilalt, când îl umilește pe celălalt. Aici se manifestă ultima formă egoistă și pentru a o defini ca fiind rea, ca fiind următoarea formă ce ar trebui să fie opusă acesteia—binele, iubirea, conexiunea peste egoism, peste ură—aceasta este o tranziție foarte dificilă.

Înțelepciunea Cabala ar trebui să ne ajute să înțelegem acest lucru și să trecem prin asta rapid și fără durere.

Comentariu: Cred că mulți oameni nu vor fi de acord cu tine că ne folosim de alții și îi umilim.

Răspunsul meu: Facem acest lucru în mod automat. Suntem acordați în acest fel și nici măcar nu ne dăm seama în ce ne aflăm.

Chiar și atunci când purtăm o conversație plăcută, fiecare dintre noi încearcă să fie deasupra celuilalt, încearcă să se poziționeze astfel încât să arate mai bine, să se prezinte mai favorabil pentru a capta atenția celorlalți, chiar și numai un pic. Întreaga noastră natură constă în astfel de forme voalate.

Din „Close-Up” de la KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→