Category Archives: Munca in grup

Tânjirea după conexiune

Întrebare: Este necesar să avem un program pentru a dobândi Creatorul?

Răspuns: Da, un program este vital. Ei fac referire la Tzimtzum, Masach și diferite restricții pe care le impunem noi înșine asupra noastră pentru a simți Creatorul deoarece noi nu simțim nimic ce nu are granițe.

Când suntem într-un grup și ne legăm pe noi înșine de prieteni, noi ajungem la o stare în care putem să simțim prin ce conexiuni și legături putem să dobândim Creatorul.

Întrebare: Din ce este făcută conexiunea și bariera dintre Creator și noi?

Răspuns: Această conexiune este făcută din rezistența la egoism. Forțele de tânjire pentru conexiunea cu prietenii și cu Creatorul trebuie să fie mai mari decât forțele tânjirii pentru placerea personală și ele sunt ceea ce construiesc restricția în interiorul nostru ca să putem să simțim Creatorul.

Întrebare: Cu ce dorințe putem să simțim conexiunea dintre Creator și noi?

Răspuns: Cu o dorință care este îndreptată spre prieteni. În mod inconștient eu resping Creatorul prin atitudinea mea negativă față de prieteni. Mă apropii de sentimentul Creatorului când vreau să mă apropii de prieteni.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 12/18/19

Frica de a nu-ți fi frică de Creator

Întrebare: Cum putem să înțelegem ce este frica de Creator? Este frica de pedeapsă pentru transgresiuni? Este teama că Creatorul mă va îndepărta, sau este altă frică?

Răspuns: La nivelul corporal sunt în jur de 800 de tipuri de frică. Dar în spiritualitate este doar o singură frică: frica de a nu-ți fi frică de Creator.

Întrebare: Și ce este mai rău: frica de a nu-ți fi frică de Creator sau frica de moarte?

Răspuns: Depinde de nivelul persoanei. Dar, în principiu, cel mai important lucru este tot în relație cu Creatorul. Când persoana este pe un nivel spiritual, moartea pentru ea nu este ceva care provoacă frică.

Frica face omul să nu se supună Creatorului deoarece există multe obstacole egoiste care împiedică o persoană.

Întrebare: Dacă o persoană ajunge la înțelegerea clară a forței superioare, tot mai experimentează fricile corporale?

Răspuns: Nu stiu deoarece eu însumi nu sunt încă la acel nivel. Acesta este nivelul de corecție absolută, completă. Dar, în principiu, până la finalul corecției, rămâne posibilitatea pentru frici corporale, pe care Creatorul le dezvoltă în om intenționat.

Asta nu determină nivelul personal ci că Creatorul acum dezvoltă în el un asemenea atribut.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/26/20

 

Termeni cabalişti: “Lishma”

Întrebare: Termenul cabalist Lishma este tradus ca „de dragul Creatorului”. Ce înseamnă aceasta?

Rǎspuns:  Se înțelege că întreaga creație, care este o dorință egoistă pentru propriul bine, trebuie să fie corectată, schimbată, ca și cum ar transforma-o dinăuntru, pentru a face totul nu pentru propriul bine, ci pentru binele Creatorului sau de dragul altora, ceea ce este practic același lucru.

Se spune: „De la iubirea de sine la iubirea prietenilor, și apoi la iubirea de Creator.” Adicǎ, este unul și același lucru. Numai iubirea Creatorului implică iubire universală, dincolo de toate diferențele dintre oameni. Înainte de asta, doar practicăm iubirea pentru prieteni.

Întrebare Deci dăruirea și primirea ar trebui să fie făcute nu de dragul meu, ci de dragul Creatorului? De ce?

Rǎspuns:  Pentru că în acest fel dorințele tale devin infinite și începi să simți ceea ce Creatorul simte în ele: eternitatea și perfecțiunea. Pare că dai, dar în realitate primești.

Întrebare:  La fel ca într-un singur organism, în care fiecare organ ia ceea ce are nevoie și dă restul organelor, ceea ce permite organismului să susțină viața în beneficiul tuturor. Cabala spune că toți trebuie să ajungem la această stare?

Rǎspuns: Trebuie să ajungem la cea mai perfectă, cea mai bună stare posibilă de mare împlinire și cunoaștere. Prin urmare, „Cabala” este tradusă din ebraică drept știința „primirii”.

Această primire poate fi veșnică și fără sfârșit, dar numai dacă funcționează împreună cu alții.

Întrebare:  Deci acest tip de interacțiune ar trebui să fie între toți oamenii?

Rǎspuns:  Da. Vă permite să primiți împlinirea veșnică și perfectă.

Întrebare:  Ce trebuie să se întâmple pentru ca aceasta să aibǎ loc?

Rǎspuns:  Recunoașterea răului în starea noastră actuală.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 6/17/19

Hai să ne gândim la ce este bun pentru noi

Întrebare: Ce este greșit cu călătoriile în jurul lumii și cu a te bucura de viață?

Răspuns: Eu nu cred că este rău, însă nu o consider un scop în sine. Să vadă fiecare din noi ce i-a oferit. Am fost în zeci de țări în Europa, Asia, America de Nord și Sud și am o idee generală despre ele. Dar dacă o persoană își transformă călătoriile într-un scop în sine, atunci acestea sunt doar excursii care nu îi aduc nimic.

Noi vorbim despre cum să facem lumea noastră un loc corect, sigur și mai bun pentru noi și copii nostrii ca să ne bucurăm în fiecare secundă, să respirăm aer curat, nepoluat, să mâncăm mâncare normală fără contaminare cu pesticide, să bem normal, nu apa procesată și otrăvită. Hai să facem lumea normală.

Atunci de ce trebuie să lucrăm de dimineața până seara în timp ce copii nostrii stau prin curte sau se prostesc acasă? De ce nu putem să aranjăm lucrurile ca o femeie să fie acasă, sau cel puțin să reducem parțial ziua ei de muncă? Eu cred că toate acestea au dreptul la o abordare echilibrată.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 5/3/20

La granița dintre dorit și împlinit

Întrebare: Egoismul este natura noastră, esența noastră. De-a lungul întregii istorii a dezvoltării umanității, dorințele noastre, adică egoismul nostru, au crescut constant.

Este suficient să amintim povestea de basm a lui Pușkin despre peștele de aur (similar cu „Pescarul și soția Sa” de frații Grimm), care ilustrează creșterea dorințelor și golirea imediată după împlinirea lor. Care este motivul pentru care natura ne aduce constant în această stare?

Răspuns: Acest lucru înseamnă pentru noi că vrem să prindem un pește de aur și să-l folosim 1000 %, deoarece așa se dezvoltă egoismul în noi.

Egoismul, forța ascunsă a naturii, împinge nivelurile mineral, vegetal și animal și, în principal, oamenii, la împlinirea maximă. Cu toate acestea, în principiu, este imposibil de realizat.

Întrebare: Înseamnă că împlinirea și golirea ulterioară a dorințelor determină dezvoltarea dorințelor mai mari în noi? Există un fel de limită pentru ele?

Răspuns: Dorințele sunt nelimitate. De ce ar trebui să fie limitate? Dacă vreau zece grame de un fel de plăcere și o primesc, mă aflu într-o stare de nelimitare, de infinit.

Întrebare: Îndeplinirea dorințelor noastre, care se realizează prin multe eforturi, este resimțită doar pentru o perioadă scurtă de timp, apoi dispare. Mai ales când vine vorba de dorințele de bază: mâncare, sex și familie. De ce?

Răspuns: Acest lucru este pentru ca noi să mergem mai departe și să obținem mai multe. Există o dezvoltare constantă a dorințelor noastre. Aceasta nu este doar o repetare a acelorași dorințe, deoarece acestea se schimbă ușor.

Simțim mereu o dorință mai mare, apoi o mai mare golire, care este urmată de o dorință și mai mare de plăcere și un gol și mai mare, etc.

Întrebare: Cu cât este mai mare calitatea plăcerii, cu atât durează mai mult. Să spunem că plăcerea de a mânca o masă durează un timp destul de scurt. Plăcerea faimei, de exemplu, de la câștigarea unei competiții sau de la un concert, durează, după cum spun psihologii, chiar și pentru câteva săptămâni. La ce ne va duce până la urmă?

Răspuns: La faptul că vom dori mult și atunci vom realiza în sfârșit că dorința de la sine nu ne îndeplinește, deoarece plăcerea care vine și umple dorința o lasă imediat goală.

Întrebare: Cu toate acestea, plăcerea de a comunica cu prietenii îndeplinește mult mai mult decât din consumul unei mese sau cumpărături. Pe de altă parte, vedem o mulțime de oameni singuri. De ce oamenii nu stau în cercuri și nu comunică între ei?

Răspuns: Nu putem simți plăcere tot timpul din aceeași împlinire. În nici un caz. Natura plăcerii este determinată doar de diferența dintre ceea ce dorim și ceea ce simțim.

Prin urmare, trebuie să existe o reînnoire constantă a dorinței și, în consecință, o reînnoire constantă a împlinirii ei. Doar în cazul dezvoltării dinamice atât a dorinței, cât și a împlinirii și a continuării lor completându-se reciproc, vom simți plăcere.

De fapt, dorințele și împlinirile sunt date pur mecanic. Schimbarea lor, când vă aflați la granița dintre ceea ce doriți și ceea ce vă îndepliniți, vă oferă un sentiment de plăcere.

Întrebare: Deci suntem aranjați astfel încât să ne putem bucura doar de câteva momente?

Răspuns: Doar pentru o clipă!

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV, 23/04/20

 

Trecerea barierei psihologice

Întrebare: De ce, în procesul studierii Cabalei, la început simt entuziasm complet, totul este clar și de înțeles, vreau să cânt. Apoi, vine un moment în care încetezi să înțelegi materialul, există îndoieli, nemulțumiri din orice și vin astfel de gânduri: „Am nevoie de asta?”

Răspuns: Asta este adevărat. Aceasta este exact ceea ce se întâmplă în Cabala. Pentru unii, acest lucru se produce foarte repede, după un an sau doi, iar pentru alții după cinci-zece ani.

Adevărul este că vine o perioadă în care omul se apropie de revelarea Creatorului, de atingere a legăturii sale cu Creatorul. Această conexiune este determinată de capacitatea de a se ridica deasupra egoismului său.

Aici apare o stupoare. Îl împinge departe de el însuși. Când totul era bine și cu ajutorul dorințelor lui egoiste s-a străduit să-l atingă pe Creator, i s-a părut că este gata să treacă prin Mahsom (barieră), să facă totul pentru a-l dezvălui pe Creator.

Când vine momentul să te sacrifici, să sacrifici egoismul tău, să începi să lucrezi cu el și să îl transformi pentru a dezvălui Creatorul, atunci începe o etapă foarte complexă, foarte dificilă, deoarece trebuie să pui presiune pe tine, să te ridici deasupra ta, să transformi egoismul în altruism, adică se produc tot felul de acțiuni anti-egoiste. Deci, oamenii când ajung la astfel de stare, de obicei pleacă.

Iată punctul principal după care omul începe să-L dezvăluie pe Creator. Trebuie depășit. Aceasta este o barieră psihologică în care egoismul este depășit și începe revelația.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 26/04/20

 

Descoperă pentru ce trăim

Întrebare: Oamenii cred că ei au dreptul la plăcere și niciodată nu se gândesc că ceva se poate întâmpla cu ei.

De exemplu dacă o persoană cumpără un bilet la loterie, omul speră să câștige deși șansele sunt de unul la un milion. Însă este mult mai probabil că el va fi lovit de o mașină când iese pe stradă, totuși noi nu ne gândim la asta. De ce este așa?

Răspuns: O persoană se gândește la lucrurile pe care le vrea. Prin urmare, ea nu se gândește la ziua morții sale. În schimb, omul se gândește la cum să câștige ceva pentru mâine.

Întrebare: Din moment ce natura ne-a dezvoltat în acest fel, cum o putem folosi?

Răspuns: Ce este bun și ce este rău este măsurat împotriva rezultatului, cu ce ți-ai terminat viață. Și scopul vieții noastre este să ajungem la cel mai înalt nivel al existenței, care este definit ca etern și infinit.

În raport cu acest rezultat, tu trebuie să treci bariera dintre viață și moarte.

Întrebare: Faptul că suntem atât de vulnerabili și neglijăm realitatea că ceva ni se poate întâmpla, ne mișcă spre scop?

Răspuns: Exact asta ne avansează astfel încât să ajungem la realizarea nevoii de a înțelege pentru ce trăim.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului”, 4/23/20

 

Cum putem să explicăm înțelepciunea Cabala?

Întrebare: Cum putem să transmitem  pe scurt oamenilor care vin să studieze pentru prima dată despre ce este înțelepciunea Cabala și cum intră în emoțiile studentului?

Răspuns: Este imposibil ca pur și simplu să transmiți înțelepciunea Cabala în cuvinte. O persoană trebuie ca gradual să și-o explice ei însăși. Nu îi pot spune despre ea într-o propoziție. Înțelepciunea Cabala revelează sensul vieții unei persoane, sensul creației și cum a fost creată, cum evoluează și unde ne conduce, cum participăm în proces și la ce se reduce abilitatea noastră de a ne afecta soarta și să dobândim scopul creației într-un mod corect și rapid.

Înțelepciunea Cabala nu are legătură cu religia sau filozofia. Este o înțelepciune separată pe care Adam a primit-o acum aproape 6000 de ani și de atunci a trăit și s-a dezvoltat în umanitate. Noi trebuie gradual să acceptăm, să învățăm și să internalizăm această înțelepciune.

Această înțelepciune nu ne obligă să facem nimic altceva decât bine. Prin conexiunile bune dintre noi revelăm lumea superioară, Creatorul și în același timp nu putem să facem rău nimănui sau să facem nimic negativ în niciun fel. Nu există limitări pentru studiul înțelepciunii Cabala și oricine vrea să studieze, poate face asta. Însă o persoană care vrea să studieze serios trebuie deja să țină anumite condiții, nu limitări ci condiții, despre cum să studieze pentru a împlini cu adevărat această înțelepciune în interiorul său.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 12/1/19

Vioara cu zece corzi

Cu cât mă includ mai mult în grupul de zece, imaginându-mi că este acolo Creatorul, cu atât mai mult îmi acord sufletul, ca o coardă muzicală în raport cu alte corzi. Grupul ar trebui să se stabileascǎ precum o vioară, astfel încât toată lumea să fie ca o singură persoană cu o singură inimă. Și atunci Creatorul va fi descoperit în noi.

Creatorul se îmbracă într-o vioară și cântă la ea dacă este corect acordatǎ în raport cu El, și toate corzile sale sunt pregǎtite. Noi înșine nu cântăm la vioara asta, ci Creatorul cântă întregul grup de zece împreună.

Luminile curg în Kelim-urile noastre și plutesc și dau naștere la numeroase armonice, adică strălucesc la toate nivelurile, deoarece Sefiroturile sunt împărțite în principale-speciale și subordonate-mai mici. Simțim toate acestea ca o conversație între Creator și noi; El este dezvăluit sub această formă, în toate senzațiile noastre care apar ca urmare a conexiunii corecte între prieteni.

Toți cei din grupul de zece trebuie să-și acordeze coarda pentru ca El să se îmbrace în vioara noastră. Și asta depinde doar de relațiile dintre prieteni, de cât de mult devin ei mai importanți pentru mine și cât de mult înțeleg că fără ei nu voi realiza nimic.

Dacă prietenii dispar brusc, atunci voi pierde orice legătură cu spiritualul.

Se va întâmpla o detaşare completă. Prin urmare, este necesar să se consolideze în mod constant conexiunea dintre cei zece și să existe grijă de toți prietenii, ca de cel mai drag lucru din viață.

Nu există nimic altceva decât acest lucru. Pentru mine, prietenii sunt și mai importanți decât Creatorul, deși El este sursa și scopul. Dar prietenii sunt mai importanți, deoarece dacǎ îi pierd, voi pierde totul și nu îi voi mai putea găsi. Nu pot doar să trec dintr-un grup de zece la altul, deoarece conexiunea este posibilǎ doar în etapa inițială.

De fapt, aceasta este o astfel de conexiune, încât este imposibil de schimbat. Este o tragedie uriașă când o persoană este scoasă din grupul de zece sau părăsită de grupul de zece, din cauza unui fel de conflict, negăsind înțelegere între prietenii săi, sau nereușind să-i înțeleagă.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de cabala 5/18/20, , Scrierile lui Rabash, „Agenda Adunării – 2,”

De la starea inițială la integralitatea completă

Întrebare: Creatorul ne-a creat ca existență din absență și eram într-o stare perfectă. Acum, pentru a-L simți din nou, trebuie să ajungem iarăși la sentimentul că suntem nimeni și nimic, este adevărat?

Răspuns: Nu, nu este nimic de genul ăsta!

Am fost creați de Creator într-o stare perfectă, apoi am fost coborâți de la această stare în jos. Am pierdut această integralitate pentru a o obține în mod independent acum, astfel încât va fi resimțită în noi de 613 ori mai puternică decât integralitatea în care eram inițial, când a fost creată artificial în noi de către Creator.

Dacă ajungem acum la această stare ca urmare a eforturilor noastre, o vom percepe într-o manieră total diferită în sentimentele, înțelegerea și gândurile noastre. Deci diferența dintre ceea ce a fost și ceea ce va fi este uriașă.

De exemplu, un embrion în pântecul mamei sale se află într-o stare de plăcere absolută. Nimic nu-l presează, se simte bine și confortabil, nu se gândește la nimic și totul este făcut pentru el de corpul mamei sale, dar aceasta nu este o stare întreagă.

Deci, când o persoană se naște, începe să se dezvolte de la sine. Noi suntem la fel. Cândva am fost în starea lui Adam, în starea primară inițială a sufletului. Dar era simțită ca o lumină foarte mică, lumina Nefesh, pe când acum, trebuie să obținem acea stare singuri. Atunci o vom simți ca fiind cea mai înaltă și sublimă conexiune cu Creatorul, sub forma celor cinci lumini, NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida), ceea ce înseamnă la nivelul Creatorului și nu la nivelul unui mic Ubar (embrion).

Aceasta este întreaga diferență dintre sentimentul nostru inițial, care a făcut parte din noi conform cu gândul creației când eram ca un Ubar și ceea ce trebuie să obținem noi înșine, pentru că aceasta va fi starea întreagă și completă.

Urcăm de la nivelul unui mic Ubar care nu simte nimic de la sine, pentru că nu are nimic și nu știe nimic, la nivelul Creatorului, iar apoi vom vedea, înțelege și simți întreaga Creație.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV, 8/12/20