Întrebare: Omenirea a mai fost și înainte în stări critice. Ce este atât de special în situația curentă?

Răspuns: Este unică pentru că umanitatea a ajuns într-o stare în care suntem complet dependenți unul de celălalt pe tot globul. Virusul s-a dezvoltat în toată lumea și se vorbește despre el în fiecare țară.

Fiecare persoană consideră că acest lucru îl poate afecta cu siguranță, deoarece trăim cu toții într-un singur sistem integrat și suntem complet dependenți de bunăstarea sa. Prin urmare, indiferent dacă trăiești în junglă sau în nisipuri, la New York sau la Moscova, îl vei simți în continuare.

Virusul își va face drum în toate colțurile lumii. Puteți spune: „Cum poate ajunge la mine? Locuiesc pe o insulă pustie. Nu există nimeni aici în afară de mine.”

Cert este că acești viruși, aceste valuri răuvoitoare, apar din nimic, literalmente din nimic. Ele apar din particulele, din atomii și moleculele organismelor normale care există în natură într-un sistem greșit de legături. Natura le generează sub formă de viruși.

Acestea sunt organisme biologice care trebuie să fie în echilibru și să se comporte corect unul în raport cu celălalt. Dar, întrucât în jurul globului creăm o relație greșită între bine și rău, între primire și dăruire, se dovedește că natura însăși le inventează într-o formă atât de îngrozitoare. Acești viruși vor apărea din nimic.

Și invers, dacă începem să îmbunătățim natura, deodată, tot din nimic, vor apărea tot felul de specii de plante și animale care au dispărut de pe Pământ de 100, de 200 de ani.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 15/03/20

Filed under: Coronavirus, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate un grup absolut corporal, fizic să afecteze spiritualitatea, intenția mea și lumina?

Răspuns: Un grup nu este o substanță fizică sau corporală. Un grup este o conexiune dintre oameni, care în sine este deja spirituală dacă este construită pe proprietatea dăruirii.

Dacă oamenii se străduie pentru proprietatea dăruirii, pentru conexiunea reciprocă, astfel încât Creatorul este revelat între ei, atunci acest lucru nu este corporal. Noi ne ducem să completăm împreună acțiuni spirituale, să fim în similaritate cu Creatorul, în proprietatea dăruirii și apoi vom simți proprietatea Creatorului între noi, îl vom revela pe El. Prin urmare, aspirațiile și conexiunile noastre nu sunt corporale.

În principiu, ideea este foarte simplă. Mai mult, noi deja înțelegem cum ar trebui să fie și cum să o implementăm. Spre că vom obține asta.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/16/20

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ȋn ce fel va fi lumea diferită, atunci când se va vindeca de COVID 19?“

Răspândirea încăpățânată a coronavirusului schimbă fața planetei, întrerupându-ne rutina și țesând o nouă imagine, una profundă pe care nu o înțelegem cu adevărat.

Credem că ne vom relua stilul de viață pre-coronavirus: ne vom trezi dimineața, ne vom îmbrăca, vom gusta băutura obișnuită de dimineață și vom face aceiași pași prin terenul nostru urban cunoscut, în lumea noastră plină de  mall-uri, magazine, cafenele și restaurante.

Cu toate acestea, am început să realizăm că poate am exagerat importanța consumului materialist în viețile noastre pre-coronavirus.

După ce am fost „condamnați” la o viață în care să avem doar necesitățile, începem să punem la îndoială excesele în care ne-am angajat anterior:

• Vor reveni viețile noastre la „normalul” pe care îl știam înainte de coronavirus, sau își vor asuma o formă nouă?
• Încheierea erei coronavirusului va deschide o cutie a Pandorei plină de cumpărături și călătorii îndelung așteptate, de care ne-a lipsit această perioadă, sau ne vom elibera de vechile poveri și vom primi un nou început?

Foto de Ross Findon pe Unsplash

Acum avem timp să tragem adânc aer in piept și să ne gândim la aceste întrebări.

Într-un fel sau altul, va trebui să ne obișnuim să stăm în casele noastre, poate chiar să lucrăm de acasă și să ne liniştim puțin.

De asemenea, poate vom ieși din această perioadă cu o adaptare a atitudinilor noastre reciproce. De exemplu, am putea lua exemplu de la coronavirus, faptul că nu face discriminări între persoane cu statut diferit, deci nu ar trebui să facem nici noi astfel de discriminări.

Cu toate acestea, pentru a realiza adevăratele sale implicații asupra vieții noastre și a numeroaselor schimbări mentale și emoționale, va fi nevoie de timp.

Pe de o parte, avem șansa de a decide dacă modul în care ne-am trăit viața trebuie revizuit, pentru a fi mai bine echilibraţi cu natura, dar chiar dacă ajungem la o astfel de decizie, calea de a face acest lucru este neclară.

În această conjunctură, putem folosi în mod optim această perioadă unică, învățând principiile lumii interconectate și interdependente în care trăim.

Ar fi înțelept să folosim acest timp pentru a ne mări conștientizarea că trăim într-un singur sistem, un univers integral, în care noi, oamenii, suntem împletiți cu viaţa minerală, vegetală și animală care ne înconjoară.

Suntem părți ale naturii interdependente și în același timp, natura noastră proprie – natura umană – este centrată pe sine, dorind să se bucure individual, în detrimentul oricui și să se bucure de orice poate apuca.

În timp ce fiecare încercăm să ne servim propriul interes, existăm într-un sistem interdependent. Este ca și cum am trage fiecare de aceeași funie care ne conectează și, făcând acest lucru, ajungem cu toții pe jos.

Interdependența ne închide din afară, iar egocentrismul nostru apasă din interior împotriva interdependenței și astfel izbucnește între ele o criză.

Criza pe care o trăim acum nu se datorează coronavirusului, ci dezechilibrului nostru cu natura, lipsei unei conexiuni pozitive între noi.

În conexiunile noastre cu ceilalți, natura noastră egoistă încearcă în mod constant să-și servească propriul beneficiu, deasupra beneficiului celorlalți. Pentru a atinge echilibrul cu natura, a depăși coronavirusul și a ne proteja de viitoare pandemii și de alte crize, trebuie să învățăm cum să dezvoltăm conexiuni pozitive, deasupra ego-urilor noastre înnăscute, care încearcă în mod constant să primească tot ceea ce este de dorit numai pentru propriul beneficiu.

Astăzi, fiind izolați unul de celălalt de constrângerile de distanțare fizică și izolare la domiciliu, avem ocazia să învățăm principiile vieții într-o lume interconectată și interdependentă.

Prin urmare, ar trebui să ne preocupăm cum să folosim această perioadă pentru a realiza relații pozitive, atente și sănătoase și cum să dezvoltăm o atmosferă care ne inspiră să dăruim celorlalți, pentru beneficiul lor, să ne gândim la ei mai mult decât la noi înșine.

Deși poate părea înfricoșător să punem mâna pe celălalt capăt al bățului și să ne gândim la alții mai mult decât la noi înșine, dacă consideraţia și responsabilitatea reciprocă ar fi o valoare de frunte în societatea noastră, atunci cu toții am primi un sentiment cu totul nou de siguranță, încredere si fericire pe care nu le-am experimentat niciodată.

Natura ne încurajează să creștem în conștientizarea noastră și să devenim integrali, așa cum este ea.

Nu avem nevoie decât să schimbăm relațiile noastre egoiste în altruiste, mutându-ne modus-operandi de la grija pentru propria persoană la grija pentru ceilalți.

Atunci, nu numai că am ieși din coronavirus, dar am intra într-o lume nouă, liberă de problemele acestei vieți. Am fi învăluiţi de o nouă forță de susținere și protecție – propria calitate a conexiunii, dăruirii și iubirii naturii – și am fi ghidați de această calitate pentru a construi o lume perfectă.

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum va afecta lumea, noua boală COVID-19?“

Înainte de a discuta despre modul în care boala COVID-19 va afecta lumea, ajută să fim conștienți de cauzele mai profunde ale apariției sale și apoi să înțelegem cum putem folosi cel mai bine această perioadă de distanțare socială, ca să facem o schimbare pozitivă în societate.

Deși există multe teorii cu privire la ce a provocat coronavirusul, cauza cea mai profundă a fost dezechilibrul nostru cu natura. Ne aflam într-o cursă egoist-concurențială, fiecare căutam propriile beneficii, în detrimentul celorlalți și asta ne-a dus la pierderea controlului.

Dacă nu ar fi apărut coronavirusul, am fi ajuns la o criză provocată de om. Cred că nu am fi putut exclude din discuție un război mondial.

Prin urmare, a apărut criza coronavirusului pentru a ne salva de o criză mult mai severă. Oricât de ciudat ar părea, a venit cu milă, din natură, pentru a ne izola de lumea exploatatoare și manipulatoare pe care am creat-o, şi a îndepărta deșeurile din lume. Aşa cum am aruncat plastic și deșeuri radioactive în oceanele noastre, la fel am poluat și societatea umană.

Foto de Tj Holowaychuk pe Unsplash

Acum, în această epocă unică adusă de pandemie, avem ocazia de a crea o lume nouă și modernizată, una în care conexiunile umane pozitive devin principiul conducător cel mai valoros.

În timp ce stăm acasă, avem timp și spațiu pentru a trece în revistă modul în care ne trăim viața. Analizând modul în care ne-am trăit viața, vedem că, dacă nu ne-ar fi lovit coronavirusul, ne-am fi îndreptat din ce în ce mai rapid spre un zid.

Așadar, ce ar trebui să așteptăm cu nerăbdare când ieșim din această perioadă?

Ar trebui să așteptăm să ne întoarcem la zilele noastre de muncă de 10 până la 12 ore, blocaje de trafic, poluare, datorii și numeroase alte probleme personale, sociale și ecologice?

Sau am fi mai înțelepți să folosim această perioadă de tranziție pentru a ne ajuta reciproc, să facem un pas mare, într-o lume nouă: să ne gândim cum putem îmbunătăți conexiunile umane, înlocuind relațiile noastre egoiste și exploatatoare din trecut cu altele altruiste și consideraţie reciprocă?

Fără a filozofa prea mult despre modul în care coronavirusul va afecta lumea, ne-am putea folosi mai bine detașarea fizică actuală, dacă am înceta să ne raportăm negativ unul la altul. Ni s-a acordat timp și spațiu pentru a realiza acest lucru.

După aceea, treptat, vor apărea noi situații în care vom putea să ne conectăm mai intens, în moduri pozitive, de susținere, de încurajare și de consideraţie.

Dacă vom reuși să ne îmbunătățim conexiunile în această perioadă, atunci când ordinele de ședere la domiciliu vor fi ridicate și coronavirusul va fi controlat, am continua de asemenea, ceea ce începem acum: să apreciem conexiunile umane pozitive, de care să beneficieze toată lumea deasupra beneficiului personal..

Apoi, am intra în echilibru cu natura – vom descoperi o lume armonioasă, plină de încântare, pace și fericire, și vom fi feriți de orice fel de pandemii și crize viitoare.

Filed under: Coronavirus, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Trebuie să muncim constant asupra egoismului, să ne străduim pentru unitate și, în interiorul ei, pentru conexiunea cu Creatorul. Dacă nu ne putem conecta în grupul de zece, nu vom putea să ne conectăm cu Creatorul. De aceea s-a scris, De la iubirea pentru ființele create la iubirea pentru Creator.

În fiecare clipă încercăm să ne conectăm, ca și cum ne-am frământa aluatul amestecând făina cu apa. Atâta timp cât lucrăm asupra lui și aluatul nu este încă gata de coacere, el nu se va transforma în hameț [drojdie]. Cel mai important lucru este să ne continuăm eforturile, atunci nu se va transforma în hameț. Putem munci astfel întreaga zi! Se consideră că dorința de a primi nu s-a stricat atâta timp cât lucrăm asupra ei.

Când ating starea corectă sau conexiunea corectă și simt că sunt gata să trec cu vederea orice doar ca să mă pot conecta cu prietenii, atunci din interiorul acestei stări mă pot conecta cu Creatorul.

În acest fel ies de sub autoritatea Faraonului și intru sub autoritatea Creatorului. Constat că grupul este doar un mijloc prin care sunt scos din sclavia din Egipt și condus către autoritatea Creatorului. Grupul de zece se află în linia din mijloc dintre ei, ca un fel de stație intermediară.

Rezultă de aici cât de importantă este mața [pâinea de pesah].

Ea este simbolul central al sărbătorii de pesah, a festivalului libertății, a ieșirii din Egipt, din intenția egoistă la dăruire, de sub autoritatea Faraonului la autoritatea Creatorului.

Nu putem opri munca asupra noastră, asupra conexiunii din grup, nu ne putem opri din frământare, așa cum facem cu aluatul, până când nu ajungem să fim amestecați omogen. În acest aluat nu va mai exista făină sau apă, totul va fi perfect omogenizat.

După ce îndeplinim tot felul de auto-comprimări, de exerciții care transformă grupul de zece într-un material monolit, vom simți că suntem pregătiți să ne conectăm cu Creatorul. Creatorul este cel care, prin presiunea externă pe care o exercită, ne trezește la o astfel de conexiune. Rămâne însă întrebarea dacă noi, ca grup, ne putem trezi mai repede și ne putem frământa aluatul pentru a deveni mața.

Mața indică faptul că omul este pregătit să intre în conflict cu egoismul său și să se conecteze cu grupul. Este gata să pună presiune pe el însuși pentru a produce un aluat în care nu mai există făină și apă, ci doar combinația celor două. Făina, adică dorința de a primi, absoarbe apa și devine, împreună cu ea, un singur material.

Prietenii din grupul de zece sunt atât de puternic integrați în aspirația lor către Creator încât nu contează ce direcție avea fiecare. Atingem o singură direcție, o înțelegere, o senzație care combină totul la un loc. Astfel luăm forma de mața, a pâinii sărăciei, adică suntem pregătiți să existăm împreună fără nici o distincție între noi.

Aceasta este pregătirea pentru părăsirea Egiptului.

Ne pregătim mața și o coacem în Egipt. Mața reprezintă noul caracter al grupului conectat.

Dorința noastră de a primi este făina iar dorința de a dărui, lumina care strălucește slab deasupra noastră, este apa. Turnăm această apă în făină și începem să lucrăm cu ea, frământăm aluatul pregătindu-l pentru coacere.

Aceasta înseamnă că trebuie să primim de la Creator puțină înțelegere cu privire la calitățile dăruirii și ale conexiunii, atât cât suntem capabili să primim pentru a o implementa tot mai mult în dorința noastră actuală, egoistă.

Cel mai important lucru nu este câtă dorință de dăruire are fiecare dintre noi, ci efortul nostru comun.

Vom avansa pe măsură ce încercăm să pătrundem în această dorință de dăruire în așa fel încât făina noastră să preia calitățile apei, pe măsură ce dorim să combinăm tot mai mult dorința de a primi cu intenția de a dărui.

În cazul în care conexiunea din grup este rezultatul eforturilor comune, ale întregului grup de zece, atunci vom atrage lumina reformatoare care ne va conecta. Orice strop de apă pe care îl primim cu scopul de a lega încă un gram de făină în aluatul comun, în corpul unic, depinde de eforturile pe care le investim în grup.

Când aluatul a devenit moale și omogen, adică tot egoismul nostru, forma individuală a fiecăruia a dispărut, atunci suntem pregătiți de coacere și putem face mața.

Mața este numită pâinea săracului pentru că o coacem din cauza sărăciei, în absența forței, a senzației și a înțelegerii din minte și din inimă. Însă exact atunci, cu ajutorul acestei noi forme pe care am primit-o, putem trece granița dintre posesiunile Faraonului și posesiunile Creatorului, ne putem elibera de îngerul morții, de dorința noastră egoistă.

Din partea a patra a Lecției zilnice de cabala 4/12/20, “Pesah (Paștele)”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Sarbatori, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Studiul Cabalei și esența ei”: Se știe că sfârșitul acțiunii este în gândirea preliminară. Înainte de a începe să se gândească la cum să construiască o casă, omul se gândește la cum va fi casa, la scopul acțiunii sale. După aceea, examinează modelul de casă pentru a-l face potrivit pentru acest scop.

La fel este și cu omenirea. Odată ce am aflat scopul, ne este clar și faptul că toate acțiunile Creației, în fiecare colț, intrare și ieșire, toate sunt aranjate numai pentru a hrăni rasele umane din centrul său, pentru a le îmbunătăți calitățile până când acestea îl vor putea simți pe Creator așa cum fiecare îl simte pe aproapele său.

Aceste ascensiuni sunt ca niște trepte ale unei scări, aranjate grad după grad până când scara este finalizată și atinge scopul.

Baal HaSulam consideră că coborârea este identică cu ascensiunea, după cum se spune, creștem în sfințenie și nu scădem în sfințenie. Întreaga noastră cale de la începutul până la sfârșitul Creației este o ascensiune continuă. Este la fel pentru toată lumea, fiei pentru cei care nu au mare succes, fie pentru cei care au noroc, cei care simt aceste niveluri și pentru cei care nu le simt.

Urcăm continuu. Ne apropiem de sfârșitul corecției în fiecare moment și, deși avansăm mai lent decât am fi putut și deși de multe ori simțim coborâri în loc de ascensiuni, aceste sentimente sunt total subiective. De fapt, în termeni absoluți, avansăm constant.

Din emisiunea de pe KabTv „Fundamentele Cabalei” 12/01/20

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  Cum ar trebui să facem față anxietății în creștere provenită din consecințele așteptate ale coronavirusului, de a rămâne fără muncă sau resurse pentru traiul zilnic? Cum se raportează asta la conexiunea spirituală?

Răspuns: Cred că nu veți avea probleme deoarece aceasta nu este doar problema voastră., ci problema multor milioane sau chiar a miliarde de oameni din lume. Prin urmare, nu are sens să vă faceți griji.

Vor fi luate diverse măsuri pentru ca mulți oameni să nu fie lezați. Nu poate exista suferința a miliarde de oameni așa cum s-a întâmplat în timpul războiului, ciumei sau foametei globale. În general, aceasta nu este o problemă atât de mare pentru omenire. Câte victime a cauzat coronavirusul? Un număr mic. Deci, ne putem descurca.

Cu toate acestea, trebuie să considerăm astfel de stări care indică separarea noastră unii de ceilalţi. Dacă ne apropiem unul de celălalt, atunci vom transforma acest virus în bine. Va împlini fapta sa bună. În loc să distrugă conexiunile dintre noi, le va face mai productive, sensibile, corecte și mai umane.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei,” 3/22/20

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De unde provine puterea luminii reformatoare în timpul atelierelor? De ce n-au folosit Cabaliștii din trecut atelierele ?

Răspuns: Cabaliștii din trecut au folosit o metodă diferită. Au avut grupuri de zece, dar nu au lucrat la conexiunea dintre ele, pentru a se aprofunda în profunzime în ei înșiși. Grupurile lui Ari, Ramhal și alții constau, de regulă, din cinci până la șase oameni, iar ei ședeau și studiau în liniște.

Timpurile noastre sunt foarte diferite. Acest lucru este evident nu numai la nivelul Cabaliștilor, ci și în întreaga lume. Suntem obligați să ne apropiem între continente, să organizăm  congrese și adunări la care nici măcar nu ne-am fi putut gândi în trecut.

 Întrebare: Spui că vremurile sunt diferite acum. Ce contează asta în raport cu o metodologie eternă?

Răspuns: Nu. Metoda se schimbă.

Kli-ul se schimbă treptat – această enormă sferă numită „sufletul lui Adam”, pe care trebuie să-l corectăm și pe care îl corectăm, explorând constant straturile sale interioare și mai egoiste. O vedem și în lumea noastră: egoismul se manifestă în ea mai agresiv, din ce în ce mai deschis și mai îndrăzneț.

Întrebare: Prin urmare, se modifică principiul atragerii luminii reformatoare?

Răspuns: Atragem o lumină puternică care luminează straturile mai profunde ale egoismului. Încercăm să îl corectăm, să ne conectăm deasupra lui, să îl organizăm cumva și, în consecință, mărim și mai mult iluminarea Luminii Reformatoare. Totul se întâmplă într-un cerc.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 1/1/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum crește sufletul omului?

Răspuns: Sufletul omului crește de la zero, la fel cum un embrion se dezvoltă dintr-o picătură de sămânță în lumea noastră. În schimb, embrionul repetă aceleași etape de dezvoltare ca sufletul.

De îndată ce este în locul corect, sămânța sau așa numitul Reshimo, adică o stare spirituală dată, începe să se dezvolte. Concepția are loc în lumea Atzilut și apoi continua creșterea mai departe a sufletului.

Omul, desigur, nu știe cum se dezvoltă sufletul lui. Începe să simtă asta atunci când trece prin etapa nașterii spirituale și apoi în etapa dezvoltării exterioare, care este îndeplinită nu în lumea noastră, ci în atingerea lumii superioare.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/16/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, “Întreaga Tora este un singur nume sfânt”: Adică orice depășire în muncă este numită “a merge în munca Creatorului”, deoarece fiecare bănuț se adună într-o sumă mare.” Adică fiecare moment când noi depășim, se acumulează într-o anumită măsură necesară pentru a deveni un Kli pentru primirea abundenței.

Depășire înseamnă luarea unei părți a vasului de primire și adăugarea ei la vasele de dăruire.

Întrebare: Asta poate să fie conectată la stările pe care le-am experimentat împreună după congres?

Răspuns: Cu siguranță. Până la urma noi suntem conectați unul cu altul și formăm un vas, un vas în care eu, tu, toți prietenii nostrii, bărbați și femei, suntem parte. Nu contează la ce nivel este toată lumea deoarece noi toți vrem să intrăm în acest vas comun.

În el noi începem să ne conectăm unul cu altul și cu toate sufletele Cabaliștilor, care umplu întregul volum al vasului. Și noi, ridicându-ne acolo, devenim incluși în el.

Prin urmare, toți dintre noi care am participat la congres obținem o asemenea stare în care noi intrăm în sufletul comun al lui Adam.

Întrebare: Putem să spunem că depășirea se cumulează ca bănuț cu bănuț într-o sumă mare și ajungem la un anumit nivel numit Adam?

Răspuns: Da. Adam este ceea ce au făcut toți Cabaliștii înaintea noastră. Iar noi, în măsură în care intrăm în această stare, devenim conectați cu ei.

Întrebare: Noi am intrat în această stare la congres și acum noi toți suntem înapoi la lumea noastră mică. Ce ar trebui să facă toată lumea?

Răspuns: Da, noi am intrat în starea generală, dar după congres toată lumea nu a căzut înapoi în lumea lor mică. Într-un final, această stare generală încă există. Doar că ea dispare constant din noi ca noi să trebuiască să o trezim din nou și din nou și ca bănuț cu bănuț să punem totul într-un singur Kli (vas) mare.

Întrebare: Deci ceea ce Rabash a numit depășire este def apt ceva în plus: datoria mea de a simți starea generală a conexiunii?

Răspuns: Cu siguranță.

Întrebare: Ce conectăm mai exact și cum ne conectăm?

Răspuns: Noi ne conectăm prin aspirațiile de a fi deasupra dorințelor noastre egoiste într-o unitate comună, în așa numitul grup de zece. Grupul de zece este o stare nemărginită. Poți aduna un milion de oameni și să spui că este un grup de zece, sau poți lua doi sau trei oameni și acesta va fi tot un grup de zece. Conexiunea oamenilor deasupra ego-ului lor este numită un grup de zece.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/1/20

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→