Atunci cand citim Cartea Zohar, trebuie sa cerem inaltare spirituala. Cererea se poate intampla chiar si prin senzatia noastra de a fi aproape de aceasta carte, sentimentul ca o pretuim, ca vrem ca ea sa straluceasca asupra noastra si sa faca schimbari in noi.

Uneori, sentimentul acesta e foarte greu de obtinut; el vine numai dupa cateva ore de studiu. Cu toate acestea, el tot are un mare efect, atunci cand depunem mereu eforturi pentru a incerca sa simtim cuvintele textului in noi insine. Ca rezultat, trezim Lumina care Reformeaza. Treptat, eforturile noastre se aduna, iar legea lui “Am trudit si am gasit” intra in vigoare. Avem nevoie doar de rabdare, caci nimic altceva nu ne va fi de ajutor.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul “Miketz”. Paragraful 161: “Si i-a pus pe toti laolalta in inchisoare, vreme de trei zile.” Aceste trei zile corespund celor trei zile ale Shechem, dupa cum sta scris: “Si a ajuns in a treia zi, pe cand ei erau in durere.”.

A treia zi e intotdeauna legata de durere. E cea mai grea zi din procesul de corectare, pentru ca este ziua in care are loc includerea reciproca a liniilor dreapta si stanga. Nu e ca prima zi, in care e vorba doar despre linia dreapta si ne inarmam cu puterea daruirii, nici ca a doua zi, in care e vorba doar despre linia stanga si vedem ce parti din ea putem sa conectam cu dorinta de a darui. A treia zi se refera la includerea reciproca a unei proprietati in cealalta, care duce la crearea unei proprietati noi, intermediare.

Incluziunea reciproca exista doar in spiritualitate; ea nu are loc niciodata in lumea noastra. In lumea noastra exista doar un singur tip de conexi–ne – atunci cand se unesc doua obiecte. De exemplu, primul obiect contribuie cu intelectul sau, iar celalalt doneaza emotii. Ele se conecteaza si se alimenteaza reciproc. Asta se intampla pentru ca, in lumea noastra, totul are o singura proprietate – vointa de a primi. Ca urmare, orice incluziune in lumea noastra are loc numai in cadrul acestei singure proprietati, care ia aspecte si forme diverse.

Insa includerea reciproca in spiritualitate inseamna ca apare ceva cu totul nou – o a treia entitate, compusa din primele doua. De fapt, avem de a face cu un fenomen cu totul nou, care nu a existat pana acum. Acest “ceva” se numeste Sufletul, Omul sau Adam.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul “Miketz”, Paragraful 178: Creatorul a facut ca omul sa se intareasca in Torah si sa paseasca pe calea adevarului, catre partea dreapta, nu catre partea stanga. Si pentru ca oamenii trebuie sa mearga catre partea dreapta, ei ar trebui sa amplifice iubirea dintre ei. Asta pentru ca iubirea e considerata „dreapta” si nu va exista ura intre oameni – care este considerata stanga, pentru a nu slabi dreapta – locul de care se agata Israel.

Paragraful acesta pare sa vorbeasca despre viata intr-o societate sau un grup corectat, dar inca n-am descifrat ce inseamna el prin discernamantul nostru interior. Nu e nicio diferenta atunci cand Zoharul vorbeste despre o adunare de oameni aparent exterioara sau despre o adunare de proprietati interioare ale sufletului nostru. E acelasi lucru, caci totul consta din aceleasi zece Sfirot. Cu totii continem vasul sufletului nostru comun (Adam Rishon) si aceleasi stari interioare de zece Sfirot exista in fiecare dintre noi.

De aceea, uneori, Zohar-ul foloseste definitii interioare atunci cand descrie proprietatile noastre sau cand ne spune despre cum ar trebui sa fie grupul; uneori, el descrie doar o persoana, sau animale. Trebuie sa incercam sa vedem mai multe niveluri in acelasi timp: nivelul interior al sufletului, nivelul

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul “Miketz”, Paragraful 33: “Cei care asteapta mila Lui”. “Cei care asteapta mila Lui” sunt cei care se angajeaza in Torah peste noapte si impartaseste cu Divinitatea. Iar cand vine dimineata, ei asteapta mila Lui.

Zohar-ul vorbeste despre acest lucru si in articolul “Noaptea miresei”. Articolul descrie toate zilele exilului ca pe o noapte intunecata, in timpul careia ne pregatim dorintele (Kelim) pentru conexiunea intre Mire si Mireasa, care va avea loc dimineata.

Toti cei care se pregatesc pentru aceasta intalnire se numesc locuitorii din palatul Imparatului. In clipa in care ei termina de construit patul nuptial (Hupah, care simbolizeaza un ecran si Lumina Reflectata), Creatorul (Zeir Anpin) se uneste cu Shechina Sa, iar aceasta este unirea tuturor sufletelor. Acesta este vasul pentru primirea Luminii. Apoi, Mireasa se uneste cu Mirele, cei doi se completeaza unul pe altul si ating o stare de perfectiune si de pace.

Atunci cand o persoana se angajeaza in lucrarea Torei peste noapte, in timpul zilei se intinde peste ea un fir de mila…

Este imposibil sa te angajezi in lucrarea Torei in timpul zilei, pentru ca in timpul zilei are loc unirea. In acel moment, totul este dezvaluit si nu mai e nicio treaba de facut. Lucrarea noastra sta in exercitarea liberului nostru arbitru, in timp ce, de fapt, noi deja existam in starea perfecta. Trebuie doar sa o „preferam”, adica sa alegem ziua in favoarea noptii.

Cand decidem ca daruirea este ziua, atunci o vom dezvalui ca fiind ziua. Prin Lumina Reflectata, trezim ziua si Lumina, in loc de intuneric. De aceea, toata lucrarea are loc in timpul noptii, pentru ca toate alegerile si eforturile noastre sunt concentrate acolo. Nicio lucrare nu se poate face in timpul „zilei”.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Am un prieten care vrea sa afle despre Kabbalah si despre Cartea Zohar. Sa il aduc la seara pregatitoare pentru Congres si la Congres in sine?

Raspunsul meu: Cred ca ar trebui sa il inviti, sigur. Chiar daca cineva merge „din intamplare” pe strada si se intampla sa treaca pe langa locul unde se tine Congresul, si n-a auzit nimic despre Kabbalah, dar nu are nimic de facut azi si doar se plimba si vede dintr-o data locul acesta, unde poate sa intre si sa vada ce se intampla – atunci lasa-l sa vina! Nu exista accidente!

Daca am un prieten care poate sa ma aduca la Congres, atunci, cumva, el mi-a fost pus alaturi cu un scop. E un semn ca am fost invitat acolo, de Sus. Daca o persoana doar se plimba si a decis sa „arunce o privire” la Congres, pentru mine, acesta e un semn de Sus.

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cei zece studenti ai lui Rabi Shimon care au scris Cartea Zohar sunt cele zece Sfirot ale sufletului corectat. De aceea, ei pot sa ne aduca Iluminarea Superioara (Zohar), Lumina care provine din capul lui Zeir Anpin. Aceasta Lumina vine din cea mai inalta sursa si, ca atare, este cea mai inalta Lumina posibila care poate sa ajunga la noi.

Incercand sa gasesc in mine calitatile pe care le descrie Zohar-ul, trebuie sa inteleg ca toate cele zece Sfirot exista in mine chiar si la nivelul meu scazut. Doar ca nu le pot discerne in interiorul dorintei mele, care e ca o singura picatura. Deocamdata, dorinta mea inca nu are tinta, dar e ca o picatura de sperma care deja contine tot ce i se va intampla mai tarziu – toate calitatile si toata viata. Lipseste doar efortul meu; asta trebuie sa adaug la acea picatura, care e ca o picatura de sperma din care se va dezvolta apoi o persoana (eu).

Efortul se face lucrand cu mediul (grupul) si cu cartea. Mediul ma inspira cu o dorinta si mai mare de a atinge obiectivul spiritual, dar si mai important este ca imi da dorinta corecta. Uneori, persoana arde de o mare dorinta si crede ca nu are nevoie de grup, dar asta pentru ca nu poate sa vada ca dorinta sa este incorecta si nu este orientata catre obiectiv. Poate sa fie o dorinta corecta numai daca o lasa sa treaca prin grup. Dorinta sa personala nu va fi niciodata tintita catre Creator, deoarece Creatorul e dezvaluit in interiorul conexiunii dintre suflete (noi). Ca urmare, trebuie sa lasam toate dorintele noastre sa treaca prin grup. Asa vom capata forta unitatii si a daruirii de la toti membrii grupului.

Daca pur si simplu ardeti de o mare dorinta pentru Kabbalah si Creator, asta inca nu inseamna nimic. Inca nu doriti spiritualitatea, caci spiritualitatea e daruirea si iubirea de aproape, iar acestea sunt lucruri pe care cu siguranta ca nu le doriti foarte mult. Trebuie sa va lasati dorinta enorma sa treaca prin grup, iar apoi veti vedea cat de mult ea este sau nu este tintita catre spiritualitate. Poate ca veti ramane cu cinci uncii din cele 100 de tone de dorinta care arde in interiorul vostru. Dar acele cinci uncii vor fi tintite catre obiectiv si veti putea cu adevarat sa le folositi ca sa va intoarceti catre Creator. Cat despre restul celor 100 de tone, pur si simplu ardeti de ele, dar ramaneti in acelasi loc si nu mergeti nicaieri.

De aceea trebuie sa aducem picatura noastra de “sperma spirituala” in mediul corect: pentru a primi forta daruirii si directia corecta din ea. Grupul ne modeleaza ca pe un aluat care, apoi, poate sa fie pus in cuptor ca sa se coaca painea.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Citind Zoharul, in loc sa ne uitam inauntrul nostru si sa identificam ceea ce e scris in carte ca fiind proprietatile noastre, noi incepem in mod gresit sa ne imaginam personaje si intamplari istorice. Astfel, cuvintele care par familiare devin obstacole in experimentarea Zohar-ului.

Cuvintele sunt doar simboluri. Ele sunt formate din litere, iar fiecare litera este un simbol care reprezinta o proprietate spirituala. Suma mai multor proprietati spirituale cuprinde un mic sistem numit “o litera” (in ebraica se numeste “Ot” – adica simbol sau semn). O litera exprima o anumita proprietate, o actiune si o structura spirituala. Ea consta doar dintr-o dorinta care e modelata intr-un anumit fel. Dorinta este materie, iar formele pe care le ea aceasta se numesc “asemanarea cu Creatorul”.

Exista patru astfel de asemanari cu Creatorul in Malchut, noua in Zer Anpin si noua in Bina. Suma lor este douazeci si doi. De asemenea, exista cinci forme care au o proprietate restrictiva sau bruta la toate cele cinci niveluri de dorinta (Aviut 0-4) si cinci letere MaNTzePaCh care indica Parsa (granita) dintre Atzilut si Lumile BYA. De aceea, alfabetul ebraic are 22 de litere principale si cinci litere suplimentare, care inlocuiesc literele obisnuite. Acesta este MaNTzePaCh – literele care apar la sfarsitul cuvintelor.

Aceste cuvinte nu au gust material, savoare sau conexiune cu istoria sau cu oamenii. Mai degraba, sunt doar forte si proprietati ale dorintelor. Mai intai, nu vedem nicio diferenta intre toate aceste cuvinte. Nu conteaza daca ele sunt nume de oameni, de animale, actiuni sau plante; nu stim inca ce inseamna si doar incercam sa intelegem. In aceasta faza initiala, ele sunt doar simboluri cu semnificatie necunoscuta.

E la fel ca atunci cand incerci sa intelegi hieroglifele: nu simti nimic si nu poti sa spui care e diferenta dintre ele. Cuvintele si hieroglifele sunt simboluri care contureaza stari ale dorintei mele.

Ca urmare, atunci cand citim Zohar-ul, trebuie sa ne detasam de stereotipuri, de sentimente si de relatii care sunt asociate cu fiecare cuvant si, in schimb, sa incepem sa cautam intelesul lor spiritual. Singurul lucru pe care il stiu cu siguranta e faptul ca tot ce citesc se intampla in mine. Nu stiu nimic altceva, de vreme ce am de a face cu o lume care inca nu este dezvaluita in mine; aceste fenomene exista in mine in forma ascunsa. Trebuie sa depun eforturi pentru a descoperi aceste fenomene inauntrul meu, deconectandu-ma de toate imaginile materiale care sunt declansate in mine de aceste cuvinte.

Nu voi putea sa vad aceste proprietati in mine insumi daca imi folosesc doar propriul efort. Cu toate acestea, aplicand efortul meu, pot sa atrag Lumina care Reformeaza, care imi va corecta intentia si ma va face sa imi folosesc dorintele pentru a darui, mai degraba decat pentru a primi. In masura obtinerii unor astfel de calitati, incep sa simt cuvintele Zohar-ului.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Este scris ca limbajul Zohar-ului poate face orice. Ce inseamna asta, mai exact?

Noi existam in interiorul unui sistem. Acest sistem este compus din suflete individuale care s-au separat de celelalte, prin spargere de Sus. In spatiul dintre noi, care este in afara punctelor din inima ale noastre, noi construim un Kli (Vas), pentru a simţi Lumea Spirituala. Acest Vas este necesar in vederea dezvaluirii Creatorului de catre creatura. Acesta este obiectivul Stiintei Kabbalah, precum si scopul intregii noastre existente.

Intentia noastra trebuie sa vizeze realizarea legaturii dintre noi, suficient de puternica pentru ca acest Vas sa devina similar cu Lumina si sa devina un Vas de daruire. In momentul in care acest Vas devine similar cu Lumina, la nivelul cel mai minim, Lumina va fi dezvaluita, in conformitate cu legea Echivalentei Formei. Toate intalnirile, Congresele noastre si intreaga noastra munca este destinata numai pentru noi, pentru a crea acest Vas comun de daruire.

In crearea acestui Vas comun are loc un fenomen foarte interesant. Desigur, noi toti trebuie sa ne gandim doar la legatura dintre noi, la parteneriat, la garantare reciproca, si unificarea “ca un om cu o singura inima”. Aceasta este conditia pentru crearea acestui Vas, in care Creatorul dezvaluie pe Sine. In caz contrar, El nu va fi revelat.

In acelasi timp, nu se poate munci cu un mare efort, in vreme ce altii, inca, impiedica crearea acestui Vas comun. Prin faptul ca nu exercita gradul de efort necesar pentru revelatia sa, ceilalti sunt sufoca intregul proces. Este posibil ca eu sa muncesc foarte mult si Vasul sa ajunga la puterea sa deplina, si totusi eu inca nu simt in aceasta stare, niciun rezultat al eforturilor mele.

La urma urmei, in acest Vas comun al sufletului, toata lumea depinde de toti ceilalti. Aceasta este numita garantare reciproca. Fiecare persoana este responsabila pentru oricine altcineva, pentru bine sau rau. Pentru mai bine, in aceea, ca toata lumea se poate sustine, incuraja si ajuta reciproc in munca. Aceasta se numeste garantie reciproca pozitiva.

Garantie reciproca negativa este atunci cand toata lumea este conectata cu ceilalti, daca doresc sau nu. Acest lucru se datoreaza faptului ca sistemul a fost deja format in prima stare (starea Alef) a Infinitului. Cu toate acestea, toata lumea, de asemenea, afecteaza pe ceilalti intr-un mod negativ, in cazul in care sunt lenesi si neglijenti. Acest lucru face ca ceilalti sa simta, de asemenea, o lipsa de dorinta de a avansa, iar obiectivul devine vag.

Totusi, dupa cum spun Kabalistii, limbajul Zohar-ului poate face orice. Intreaga noastra avansare este inregistrata, a ramas si exista in sistem. Chiar daca nu sunt revelate, nici unul dintre eforturile noastre nu dispare, in Lumea Spirituala. Mai degraba, toate eforturile noastre raman si sunt salvate in sistem.

De ndata ce Vasul nostru comun este gata, la nivelul cel mai minim, pentru a fi ca Lumina (daruitor), Lumina va fi dezvaluita. Asa ca, vorbim, atat de cantitate -numarul prietenilor, precum si de unitatea lor in ansamblu, pentru a forma un Vas comun pentru atingerea Lumii Spirituale.

De aceea, noi trebuie sa ne apropiem de studiul Cartii Zohar, cu intentia corecta, cu sentimentul ca totul este construit in legatura dintre noi si toata lumea trebuie sa aiba grija de prietenul lui.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul At the End  La sfarsit , Paragraful 100: Ca urmare, am aflat ca, atunci cand incepe Shabat-ul, toti cei rai in iad se odihnesc – si sunt liberi si se odihnesc. Iar cand se termina Shabat-ul, atunci trebuie sa evocam bucuria superioara asupra noastra, pentru a scapa de pedeapsa celor rai care sunt condamnati din acel moment inainte. Si trebuie sa ne trezim si sa spunem, „Fie ca placerea Domnului Creatorul nostru sa fie asupra noastra”. Aceasta inseamna placerea superioara, bucuria a tot, Mochin de Iessut [Mintea de Iessut(Israel Saba uTvuna-Israel, Bunicul si Inteligenta)] . Iar despre asta se spune: „Caile sale sunt cai de placere”.

„Cei rai” se refera la dorintele care ne dau sentimentul ca suntem „in iad”. Este un sentiment de rusine, care este evocat, pentru ca recunoastem proprietatea daruirii, iar in opozitie cu aceasta, ne vedem proprietatile noastre necorectate.

Trebuie sa invatam sa ne vedem fiecare proprietate intr-o astfel de stare. Corectarea dorintelor noastre e imposibila, fara sa simtim „iadul” in fiecare dintre proprietatile noastre necorectate, care sunt opuse Creatorului.

Ca urmare, atunci cand suntem capabili sa ne recunoastem proprietatile necorectate, opuse Creatorului si sa ajungem la corectare, toate drumurile se transforma in „drumuri ale placerii”. Noi suntem cei care decidem ca asa este.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: In timp ce citesc Cartea Zohar incerc sa-mi imaginez ceea ce citesc, inauntrul dorintei mele, dar asta ma face sa ma rup de text si sa ma scufund in stresurile mele interioare. Dupa aceea realizez ca am pierdut concentrarea si este ca si cum eu plutesc departe si nu mai inteleg nimic. Ce sa fac?

Raspunsul meu: Cel mai important lucru este daca aceste calatorii in “interior” sunt sprijinite de intrebarea : “Cand va sosi salvarea, va fi adusa de Lumina Reformatoare?”

Nu are importanta cum isi imagineaza o persoana ce e scris in Zohar sau cum ii merge cu cercetarea interioara, cel mai important lucru este daca in adancul gandurilor si eforturilor sale el continua sa astepte sa vina Lumina. Daca el asteapta ca Ea sa-l schimbe si sa-i dezvaluie continutul Cartii Zohar – senzatia Lumii Superioare si a dorintei de daruire.

Ceea ce conteaza cel mai mult, este: daca o persoana simte ca inima lui vrea sa se deplaseze in aceasta directie. Daca vrea, atunci gandurile sale, confuziile si amintirile despre el insusi precum si faptul ca nu-l asculta pe cel care citeste devin neimportante. Peste toate astea el este deranjat doar de un singur gand: “Cand imi va veni ajutorul de Sus?”

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→