Cand sufletele se unesc impreuna, o persoana descopera o noua realitate. In mod curent noi simtim ca traim in aceasta lume, care este la nivelul existentei individuale; fiecare parte este deconectata de la intregul organism. Totusi, in ciuda faptului ca toate partile sunt in viata si sunt constiente de existenta lor individuala, exista o diferenta intre un corp care este intreg si un corp ale carui parti sunt despartite.

Chiar acum, fiecare individ deconectat primeste viata si suport, ca un organ extras din corp pentru a fi transplantat in altul. Deci, este ca organele gata pentru transplant, carora li se asigura suportul vietii pentru a nu cobori sub existenta animalica. Aceste organe se percep ca traind in aceasta realitate. Asta suntem noi.

Daca noi, un grup de asemena organe, dorim sa ne unim si ne rugam pentru asta, atunci dorinta noastra colectiva (rugaciunea numita MAN) atrage de Sus (de la un nivel mai inalt) forta care ne uneste. Ulterior, in unitatea noastra vom percepe realitatea spirituala, ca un corp ale carui organe incep sa se conecteze unul cu celalalt.

Astfel, intregul organism experimenteaza o viata diferita si nu existenta fiecaruia, pe care a trait-o, odata separat, straduindu-se sa supravietuiasca la nivelul animal. Accedem de la nivelul animal al existentei la nivelul uman.

Senzatia acestei vieti colective a tuturor oganelor corpului (sufletul colectiv) se numeste Lumea Spirituala. Nu vom mai putea fi in starea in care percepem existenta anterioara ca viata pentru ca nu vom mai trai ca sa supravietuim ci vom sprijini viata fiecaruia dintre ceilalti. Lumina ne daruie o cu totul noua si diferita realitate.

Viata noastra anterioara la nivel animal va aparea foarte joasa si nedorita. Vom avea nevoie de ea numai pentru a dorintele celorlalti care inca traiesc in lumea noastra ca animale; acestea sunt dorintele care inca nu s-au alaturat la conectarea noastra. Gradual, ele vor incepe, de asemenea sa urce. Totusi, o data ce dobandim viata spirituala, aceste nivele joase nu vor mai fi necesare, deoarece noi toti vom urca intr-o dimensiune mai inalta.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 18.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYikra (Domnul a chemat), Paragraful 20: Si unul desemnat a fost stabilit la poarta din afara si numele lui este Gazriel. Impreuna cu el, mai sunt doisprezece desemnati care il inconjoara – trei, trei de fiecare parte, pe patru parti. Merkava general (cel mic) sunt doisprezece – Michael, Gabriel, Uriel, Raphael – in fiecare fiind trei linii, HGT, care sunt doisprezece. In mod individual, fiecare contine doisprezece.

In spiritualitate, fiecare creatie consta din douasprezece parti. Fiecare element, inclusiv cel mai mic si intreaga realitatea spirituala, au aceasi structura si aceleasi proprietati.  Daca desprindem chiar si o mica portiune, ea va contine toate proprietatile intregii structuri. De aceea, nu exista nicio diferenta intre general si particular in spiritualitate, contrar lumii noastre unde partile sunt adunate pentru a forma un intreg.

In lumea spirituala este importanta calitatea, mai degraba, decat cantitatea; intregul nu este creat ca suma a partilor. Mai degraba fiecare parte este deja general; totusi, este relevata la nivelul nou calitativ. Realitatea spirituala este revelata numai in realizarea unei persoane, in dorinta acesteia. Asta inseamna ca dobandim formele dorintei, care sunt numite suflet si Lumina, actionand inauntrul dorintei si dandu-i asemenea forme.

Reiese faptul ca intreaga realitate este un singur suflet, Adam HaRishon. Toate lumile, obiectele spirituale (Partzufim), ingerii si formele sunt patru nivele ale dorintei (nemiscat, vegetal, animal si vorbitor). Intreaga creatie are aceeasi structura. In afara de asta exista numai Atzmuto, esenta Creatorului, care este de neatins. Putem numai presupune ca este radacina a tot ceea ce revelam, dar nu O putem atinge.

Din Lectia Zohar de seara 13.05.10

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Daca am darui Creatorului prin dorinta pe care El a insuflat-o in noi, ar putea exista o iubire mai superficiala decat asta? In fond, L-am iubi pe El pentru ca El ne-a facut sa-L iubim. Iubirea este posibila numai daca dorinta isi are originea in noi.

Acesta este motivul pentru care nu a fost o optiune pentru a ne crea pe noi cu o dorinta gata sa-L iubim, pentru ca ar fi fost dezgustator. Iubirea trebuie sa fie complet autentica in radacina sa, trebuie sa fie ca o  floare intr-un spatiu gol, absolut dezinteresata si independenta de orice placere de a primi.

Cum putem atinge o astfel de iubire absoluta, pura, si eterna, extrem de altruista, fara a cere vreo recompensa? Cum poate atinge creatura aceeasi atitudine fata de Creator, ca El pentru ea? Aceasta dorinta, nevoie de daruire, trebuie sa fie dezvoltata de noi. Aici se afla intreaga noastra dezvoltare in  aceasta lume si Lumea Infinitului: a atinge nevoia de iubire.

Deoarece o dezvoltam in noi insine, aceasta nevoie de iubire nu dispare. Insistam pe aceasta Lipsa, datorita careia putem iubi si darui. Din acest motiv, vasul spiritual nu poate fi niciodata preaplin. Nu poate fi umplut; noi o vom acoperi, pur si simplu, de Sus, dupa cum este scris: Iubirea va acoperi toate pacatele. Actiunea de acoperire doar creste Lipsa. Noi o acoperim, dar ea-si mentine cresterea, continua sa straluceasca luminoasa.

Acesta este motivul pentru care procesul la care suntem supusi nu are nicio comparatie, cum rezulta din scopul final. Intr-adevar, daca, Creatorul doreste sa ne aduca la iubire reciproca, aceeasi iubire pe care El o are pentru noi, atunci nu exista nicio alta optiune. Intreaga scara spirituala, deja este asternuta, de la punctul final catre noi – inceputul caii, iar noi trebuie sa continuam calatoria noastra tot drumul pana la capat.

Din partea a treia Lectia zilnica de Kabbalah 3.05.10, Articolul Matan Tora

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Spui ca sunt trei componente ale intentiei in timp ce studiem Zohar-ul:

1)      Tot ceea ce citesc in Zohar se intampla in mine;

2)      Simt ca studiez Zohar-ul impreuna cu prietenii si ii simt;

3)      Unificarea dintre noi este posibila numai prin Lumina Superioara.

Cum este posibil sa mentin aceste trei intentii simultan si continuu; careia ar trebui sa-i dau prioritate?

Raspuns: Intentia trebuie intotdeauna sa contina cele trei componente impreuna. Asa cum Baal HaSulam a scris, o persoana trebuie constant sa fie in intentie, Israel, Torah si Creatorul sunt una. Daca una singura iese dintre celelalte, se abate de la cale.

Vorbim despre o singura realitate numita Lumea Infinitului, unde Creatorul, creatura si intregul univers cu toate calitatile lui (cele bune si cele rele, trecutul, prezentul, viitorul si tot ceea ce ne putem imagina), sunt relevate intr-un singur punct care este conexiunea numita adeziune. Asa ca trebuie sa ma gandesc numai la aceasta stare, sa simt in mod constant ca si cum as exista in ea si sa aspir la ea. Toate interferentele care sunt descoperite sunt numai pentru a ma indrepta catre acest punct al adeziunii din ce in ce mai corect, acel punct unde toate calitatile se completeaza una pe cealalta.

De aceea, grupul, Creatorul, Cartea Zohar pe care o citesc, eu si tot ceea ce se intampla in mine devine inclus in Infinit impreuna. Ne dorim sa relevam o realitate care este singura care exista. Existam in ea chiar acum, dar, pentru a o releva, trebuie sa aspiram la aceasta imagine.

Toate gradele ale fiecarei stari ale mele sunt acelasi Infinit. O descoperim numai cand ne apropiem de el cu o rezolutie si precizie mai mare. Totusi, fiecare grad sunt aceleasi zece Sfirot care sunt revelate mai mult: dintr-o picatura de samanta (un punct), la un Partzuf complet.

Intentia trebuie sa cuprinda faptul ca totul este situat in starea Infinitului unde eu, de asemenea, exist.  Imi doresc doar ca totul sa-mi fie clar si detaliile minore sa creasca si sa se completeze intre ele, astfel incat grupul, Creatorul, toate starile si eu sunt relevate ca fiind un intreg. Tot ceea ce trebuie este efortul si se va intampla. Nu trebuie sa ne gandim cum sa conectam toate componentele. Din contra, ar trebui sa vedem finalul, imaginea perfecta in care existam.

Lumina Inconjuratoare vine de la aceasta imagine cu care vrei sa te conectezi. Este exact ceea ce ne trebuie pentru a ajunge la revelare. Orice deviatie de la componentele individuale ale acestei imagini slabesc Lumina Inconjuratoare.

Trebuie sa ne straduim sa invatam asa cum Baal HaSulam scrie in articolul 155 in Introducerea la Talmud Eser Sfirot. A invata inseamna a realiza adeziunea, conexiunea cu aceasi imagine pe care incerc sa mi-o imaginez acum. Asa cum este scris, Acum Adam a cunoscut-o pe Eva, sotia lui.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 4/29/10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Scopul Creatorului este de a ridica omul la nivelul sau. Ce inseamna acest lucru? Noi ne percepem vietile prin prisma dorintei de a primi, care a fost creata de catre Creator. Aceasta calitate este singurul lucru care exista in afara Lui, motiv pentru care ne simtim in permanenta neimpliniti. Intotdeauna ne lipseste ceva si aspiram la o oarecare forma de placere. Dar Lumina care umple dorinta de a primi dispare imediat. Anuleaza dorinta, iar dorinta nu simte implinire.

Astfel, deoarece ne percem viata in interiorul dorintei pentru placere, viata noastra este perceputa ca fiind temporara si trecatoare, un loc in care totul dispare. Fiecare moment trece pe langa noi si dispare, in loc sa ramana si sa devina completat de fiecare moment care urmeaza. Pe de o parte este dorinta, iar pe de alta parte este placerea. Cand cele doua se intalnesc, ele se neutralizeaza, chiar si atunci  cand placerea este minima.

Acesta este motivul pentru care intreaga viata a noastra este alcatuita din aceste intalniri minuscule si punctiforme intre dorinta (Kli) si Lumina, care dispar imediat. Acest proces continua pana la sfarsitul vietii noastre. Spre exemplu sa presupunem ca avem un fragment de dorinta – cateva milioane de mici portiuni ale dorintei de a primi, care ni se reveleaza una dupa alta. La polul opus fiecarei portiuni exista Lumina care aduce cu sine implinirea acelei portiuni. Atunci se intalnesc – si dispar. In momentul in care ne-am epuizat fragmentul de dorinta, viata noastra ia sfarsit, si intreaga existenta, odata cu ea.

Cu toate acestea, daca de-a lungul acestor intalniri ale dorintei cu Lumina ai fi capabil sa obtii o stare unde Lumina si dorinta se prind una pe alta si raman impreuna, atunci vei incepe sa simti Lumina, care e perceputa in interiorul dorintei ca fiind eterna, viata fara de sfarsit. Lucrurile stau astfel, deoarece momentul anterior ramane cu tine, de asemenea. Atunci are loc urcarea ta deasupra senzatiei timpului. Opresti in loc momentul si dobandesti existenta eterna! Acesta este intregul certificat al vietii spirituale care este eterna si perfecta. Acestea sunt cele ce pot fi obtinute aplicand intelepciunea Kabalei.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna a primi de la Creator, in scopul de a-I produce placere? La ce se refera asta?

Raspunsul meu: Baal HaSulam explica acest lucru prin exemplul cu oaspetele si gazda, in Prefata la intelepciunea Kabalei. Invitatul vine la gazda. Gazda pregateste invitatului o masa, pentru ca el il iubeste pe invitat cu o iubire altruista, fara nici o calculatie, si gazda, intr-adevar vrea sa ofere placere oaspetelui.

Oaspetele simte cat de mult il iubeste gazda si vrea sa-i faca placere. Gazda stie dinainte si pregateste exact felurile de mancare care-i plac oaspetelui, exact in proportiile pe care oaspetele le doreste. El a facut totul, exact in functie de dorintele oaspetelui – in cantitate si calitate. Dandu-si seama de acest lucru, oaspetele simte rusine. Ce are de facut?

Oaspetele refuza sa accepte masa, spunand –Eu nu doresc sa fiu un primitor! Eu doresc sa fiu un daruitor catre tine! Tu mi-ai aratat dragostea ta, si eu o simt. Cum pot primi astfel ca sa-ti intorc tie? Oaspetele continua sa gandeasca si recunoaste –Dar daca eu nu primesc nimic, eu sunt indiferent fata de gazda. Este acesta raspunsul la iubirea lui pentru mine?! Ce pot sa fac?

In consecinta, el gaseste solutia: –Eu voi primi doar de dragul gazdei. Avand in vedere ca gazda are dorinta de a da, si el vrea ca eu sa primesc, mai intai voi interioriza dorinta lui, pentru ca acest lucru sa devina un obiectiv pentru mine. Daca intru in dorinta lui, simt cat de mult ma iubeste, cat de mult vrea sa primesc, si cat de mult sufera daca ca nu accept bunatatile sale; As putea lucra cu dorinta lui si sa gandesc numai la implinirea ei. In timp ce eu sunt in interiorul dorintei lui, straduindu-ma sa indeplinesc doar asta, am sa descopar oportunitatea de a face acest lucru, in mine – prin acceptarea acestei mese si de a primi placere din ea. La urma urmei, eu pot aduce bucurie gazdei, numai prin placerea pe care o simt. Eu trebuie sa primesc placerea incomensurabila, de vreme ce simt ca pot sa-l multumesc prin asta.

In acest mod lucreaza fiecare cu dorintele celuilalt. Gazda gandeste despre modul in care oaspetele va primi de la el placerea si o va experimenta. Si oaspetele gandeste despre modul in care va primi si experimenta placerea, in scopul de a indeplini dorinta gazdei de a-i oferi placere. Fiecare foloseste dorintelor sale pentru a implini dorintele celuilalt. Intre timp, fiecare castiga dublu, si chiar mai mult decat atat, fiecare iese din el insusi, si in acest sens, simte placere infinita si fara margini.

Acest brevet pare foarte simplu. Cu toate acestea, atunci cand vom incepe sa ne gandim la asta, pare greu de realizat. Totusi, in mod ideal, daca vom intelege aceasta, vom vedea ca este singura noastra posibilitate de a ne implini cu placere infinita, folosind dorintele altora, exteriori mie.

Creatorul este o dorinta infinita, iar eu sunt doar un punct mic. Cu toate acestea, daca incep sa ma alatur si sa ma conectez cu El, achizitionez astfel, o dorinta infinita pe care o pot implini. Eu incep sa simt cum Il implinesc pe El, si simt cum aceasta dorinta imi produce placere. Se pare ca, tratandu-L cu dragoste, primesc dorinte infinite, o viata infinita, eternitatea si perfectiunea. Acest lucru se intampla daca Il consider pe Creator ca obiectiv pe care eu trebuie sa-l indeplinesc. Prin urmare, Stiinta Kabbalah este cu adevarat stiinta de a primi (cuvantul Kabalah, in ebraica inseamna Primire), stiinta modului de a primi si a modului in care am placerea fara limite.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

A fi implinit de Lumina Infinitului depinde numai de corectarea noastra. De aceea, inainte de a citi Zohar-ul, trebuie sa ne imaginam ca ne conectam punctele noastre din inima, in dorinta de a ne uni intr-un singur suflet si sa ne contopim cu Creatorul, Unicul. Si facand asta, ultimul lucru care mai ramane ar fi: El si Numele lui ca un intreg. Nu vedem corpuri fizice, numai aspiratii individuale catre Creator care ne unesc intr-o singura dorinta. Daca ne unim in acest fel, vom descoperi Lumina Lumii Infinitului, printe noi.

Cu cat ne apropiem mai mult in conectarea noastra, cu atat mai mult accedem catre Lumea Spirituala; aceasta, pentru ca acolo nu exista inceput sau sfarsit.  Aceste cuvinte reprezinta numai atitudinea noastra catre calitatea de daruire.

Acum trebuie sa descoperim ca totul se intampla in dorinta noastra comuna si ca nu exista nimic altceva decat acest lucru. Singurul lucru care exista este Malchut din Lumea Infinitului care este impartit in Lumi, Sfirot, Partzufim si diferite stari. Dar toate astea sunt localizate in acelasi loc, in aceasi dorinta. Zohar-ul se ocupa numai cu relevarea acestei dorinte, cand noi ne dorim sa ne conectam ei si sa ne imaginam ce se intampla in el.

Conectandu-ne la dorintele altora nu inseamna ca sunt conectat la acestia prin legatura cu variatele lor caratere. Mai degraba eu incorporez dorintele lor, ca fiind ale mele si eu atunci devin intregul Malchut al Lumii Infinitului.

Este ca o mama care primeste dorintele copilului ei, cand acesta este fizic in ea, pana la nastere.  Aceasta perceptie a dorintelor aproapelui ca dorintele tale, cand intern nu poti face deosebirea intre dorintele tale si ale lui, se numeste Iubeste-ti apropele ca pe tine insuti.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce transformari interioare trebuie sa astept sa simt in timpul studiului Zohar-ului si cum pot sa ma deschid mai mult pentru a fi influentat de Lumina?

Raspunsul meu: Cea mai buna metoda de a testa cum actioneaza Zohar-ul asupra noastra este de a examina cat de pregatiti suntem sa ne unim cu toti pentru a fi in Malchut a Lumii Atzilut, impreuna. Aceasta este conditia pentru a atinge Lumina care Reformeaza.

Conditia pentru revelarea Torei la Muntele Sinai este de a deveni un singur om cu o singura inima.  Conditia pentru a fi in spiritualitate este de a fi ca fratii care sed impreuna.  Sed, inseamna ca o persoana se anuleaza pe ea insasi si este pregatita sa fie impreuna cu toti.  Oamenii care stau in picioare difera in inaltime, cei care stau jos sunt egali.

De aceea, daca dupa ce studiaza Zohar-ul pentru cateva saptamani sau luni, daca o persoana simte ca atitudinea vis-a-vis de conexiunea cu ceilalati se schimba, daca simte ca este dispus sa asculte mai mult, daca o anumita inclinatie spre uniune apare in el, daca i se releva importanta uniunii, incepe sa simta ca de fapt, totul in lume lucreaza in acest fel si este gata sa accepte acest lucru, acesta este semnul avansarii, indicatia ca Lumina actioneaza asupra lui.

Progresul spiritual este determinat numai in concordanta cu disponibilitatea de unire cu celelalte suflete. Acesta este testul. Restul nu are nimic de a face cu stiinta Kabbalah, cu inaintarea catre scop.

Scopul este de a atinge unitatea. Diferenta intre noi si Lumea Infinitului este ca, in cel din urma, noi suntem conectati impreuna total si nelimitat. Toate etapele pe calea catre Infinit sunt definite de conectarea din ce in ce mai mult cu fiecare. Aceasta inseamna ca sunt 125 de grade ale conectarii, care sunt din ce in ce mai mult comprimate si adiacente.

De aceea o persoana poate sa-si determine inaintarea numai prin disponibilitatea de a fi unit cu ceilalti. Toate celelalte teste sunt complet gresite; totul poate aparea in proprietatile egoiste, de asemenea.

Drumul nostru catre spiritualitate este, de asemnea, egoist. Aspiram sa atingem spiritualitatea, sa ne unim cu ceilalti pentru a ne atinge scopul. Totusi, aceasta se intampla cu intentia Lo Lishma. Deja intelegem ca trebuie sa lasam deoparte egoul pentru a servi ceva mai maret. Pentru inceput egoismul inca ne motiveaza, dar deja actioneaza catre scop.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este Zoharul atat de complicat?

Raspunsul meu: Mi-am petrecut doi ani de colegiu cu studiul anatomiei, invatand un numar infinit de detalii se denumiri. Si aceasta stiinta studiaza doar anumite parti ale corpului omenesc si nu legaturile dintre ele. Insa exista in el sisteme de care nici nu stim. Desi incercam, nu putem sa examinam in mod complet sistemele pe care le cunoastem deoarece complexitatea lor este nesfarsita. La baza, aceasta intrebare nu este despre Zohar, ci mai degraba de ce intreaga natura este atat de complicata.

Zoharul ne infatiseaza intreaga realitate. Aceasta include omul, natura, toate lumile (intregul sistem) si nu doar structura sa, anatomia, partile sistemului si legaturile dintre ele, ci si intregul sau mod de operare, functionare si revelare a sa, in fata fiecaruia dintre noi, conform pozitiei pe care o ocupam in el.

Lumea noastra este asemeni unui fir de nisip in raport cu toate Lumile Spirituale. Acolo, fiecare element este de un miliard de ori mai mare, nu ca dimensiuni ci in ceea ce priveste complexitatea tuturor conexiunilor. Cu cat este mai inalt nivelul, cu atat este mai complicat, deoarece el contine toate gradele inferioare.

De unde provine aceasta complexitate? In realitate ea este infinita. Insa avem nevoie de un fel de frontiera, altfel scopul va scapa simturilor si cunoasterii noastre. “Lipsa frontierelor” este asemeni absentei totului; pentru mine infinitul este inexistenta.

Aceasta infinita diversitate de Lumi Superioare emana din calitatile opuse ale Luminii si dorintei (Kli). Ele sunt complet opuse si intre ele nu exista nici o legatura. Daca vreau sa construiesc ceva intre ele folosindu-ma de legaturile lor, voi obtine un sistem infinit.

Vorbesc din punct de vedere matematic si nu din perspectiva spirituala. Ia de exemplu, pe “1” si pe “0”: intre aceste doua puncte este infinitul. Este imposibil sa le unim. Cate numere se afla intre zero si unu? O cantitate infinita.

Asfel, ea se rastoarna si suntem incapabili sa o percepem cerebral si rational in lumea noastra. Insa atunci cand ne eliberam de limitarile dorintei de a primi, ne ridicam intr-o alta dimensiune dorinta de daruire si problema dispare. Totul se schimba de la masura cantitatii la cea a calitatii. Si putem manui cu usurinta calitatile pentru ca le percepem prin intermediul simturilor si nu al creierului. Iar simturile noastre nu au nicio dificultate in a percepe lucrurile carora le lipseste precizia masuratorii.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca un grup isi pierde invatatorul, mai poate avansa?

Raspunsul meu: Tot ceea ce este necesar pentru avansarea grupului, ca si pentru progresul tau spiritual, se gaseste deja, in zecile de mii de lectii stocate in arhivele noastre. Cu cat este mai puternica unirea voastra, cu atat mai multe trepte veti avansa studiind aceste lectii. Totul depinde mai mult de Kli-Vas decat de cine este cel care il umple.

Pe masura ce vei dobandi o tot mai mare unitate, ti se vor revela continuu lucruri noi, aflate prin toate lectiile. In zece ani de acum incolo, lectiile de azi ti se vor revela intr-o masura din ce in ce mai mare. Totul depinde de “utilizator”, de sensibilitate si de deschiderea sa. Vei descoperi in mod progresiv straturi noi in aceleasi materiale. Schimbarile intime interioare iti vor permite sa traiesti revelatii din ce in ce mai adanci. O unitate mai mare iti va permite sa descoperi toate starile succesive din acele lectii de la inceput.

Trecerea unui invatator nu este sfarsitul. Viata continua, o noua forma de guvernare vine de Sus, iar grupul continua sa mearga inainte. Aceasta este calea care trebuie sa existe in procesele de crestere.

De exemplu, potrivit aceluiasi principiu, ne schimbam atitudinea fata de un copil atunci cand acesta s-a facut mare. Cu timpul, el insusi incepe sa simta nevoia de a se separa. In acelasi mod, unei persoane ii este daruit pentru un timp un invatator, ca apoi acesta sa-i fie luat. Invatatorul primeste alta misiune si tot asa si elevul. Este nevoie sa legam aceste schimbari de fluxul infinit de interconexiuni dintre Kli-uri.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→