Cum se poate pune in practica metoda Cabala si sa functioneaze ca un experiment de laborator? De fapt, Cabala este o stiinta pur practica; nu face filozofie, nu ne spune cati ingeri se afla in rai si unde ne ducem dupa moarte. Nu, noi primim sansa de a revela starea urmatoare de existenta aici si acum.

Cum obtinem asta asta? Cum gasim echilibrul intre fortele de receptie si daruire pentru a putea descoperi lumea superioara, viata spirituala, sufletul propriu? Avem sansa de a verifica in practica. Chiar daca am un singur prieten, impreuna putem construi un sistem al conectarii reciproce intre noi, sistem care ne va permite sa atingem stadiul uman, care este mai inalt decat stadiul animat de dezvoltare in care existam in acest moment.

Ce ma face sa ma simt viu astazi? Am fost nascut de mama mea la nivelul animal si am crescut in „mod animal”. Ca si copil am supt lapte; apoi am inceput sa merg, sa cresc  si am pasit in lume. Care sunt criteriile de crestere la stadiul uman?

Cand eu si prietenul meu, in ciuda egoismului care ne tine la distanta, ne ridicam deasupra lui, nivelul prin care trecem in timp ce facem asta este privit ca Machsom (in ebraica “bariera”), care ma ajuta sa nu mai gandesc si sa ma eliberez de mine. Atunci incetez sa mai fiu sclavul dorintelor care nu inceteaza sa ma haituiasca, iar eu sunt incapabil sa le resist.

Aceasta urcare este privita ca “nastere spirituala”. Este apoi urmata de perioada de hranire, copilarie si maturitate, toate fiind stadii ale cresterii spirituale. Astazi ne vedem ca fiind maturi, importanti, “corecti”, dar o astfel de interpretare este pur corporala. Daca privim prin ochelarii care filtreaza tot, mai putin imaginea spirituala, ar fi o imagine goala. Spiritual, noi nu existam inca.  Acum asteptam sa intram in stadiul conceptiei spirituale si sa ne nastem in lumea spirituala.
From Lesson 1, Convention in Spain, 6/3/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Poti explica legatura dintre o persoana, sufletul lui sau al ei, si Creator?

Raspuns: Fiecare persoana are un punct in suflet, asemanator unei seminte barbatesti. Este nevoie ca acesta sa fie dezvoltat. Asa cum aceasta samanta se prinde de uter, primeste hrana de la mama si incepe sa creasca, in acest fel trebuie sa ne atasam de societate si sa ne anulam pe noi in relatia cu un grup potrivit, ca si cum acesta ar fi pantecul mamei.

Daca ar fi sa ma anulez pe mine, nu as fi un corp strain in cadrul grupului, la fel cum o  samanta barbateasca nu este perceputa ca ceva strain. De aceea corpul nu o respinge, iar embrionul se poate dezvolta.

In mod asemanator, ma anulez pe mine fata de grup si primesc din puterea sa. Atunci, punctul meu spiritual, samanta sufletului sau, incepe sa creasca. Aceasta crestere, urmeaza exact aceleasi stadii precum un embrion in pantecul mamei sale. Acest lucru este explicat pe parcursul a mii de pagini din cartile Cabalistice. Aceste stadii ale sufletului sunt denumite corespunzator, ca de exemplu “conceperea, ingrijirea, maturizarea”) (Ibur, Yenika, Mochin).

Daca o persoana nu incepe acest proces, cu alte cuvinte, daca nu reveleaza intr-un fel sau altul dimensiunile superioare care exista in afara sa, prin conexiunea sa cu ceilalti, atunci corpul sau moare, iar acest punct din suflet ramane doar un punct. Si din nou, se imbraca intr-un corp pe care il insoteste, dandu-i acesta oportunitatea de a creste.

Totusi, atunci cand o persoana atinge chiar si cel mai mic (primul), grad spiritual, ea deja simte ca apartine unei alte dimensiuni, spirituale si eterne. Eterna pentru ca exista deasupra egoismului corporal si animal care tine de corpul nostru. Atunci, corpul poate muri si se poate descompune.; persoana nu se mai asociaza pe sine cu acesta, ci mai degraba cu starea spirituala pe care a atins-o.

Trebuie sa ajungem cel putin la primul grad. Atunci devine mult mai usor sa avansam pentru ca persoana incepe sa vada pasii  pe care trebuie sa ii urmeze.

Din lecture de la Roma 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Oamenii in care punctul din inima s-a trezit merg mai departe, spre unificare. Cu siguranta, cand sunt la inceputul studiului nu se gandesc la conectare; nu au inca aceasta nevoie. Dar stiinta Cabala ne invata ca anume in conectarea dintre noi ne putem ridica spiritual si putem trece Machsomul, bariera spirituala, trezirea proprietatii de a darui din noi.

Intregul drum, din momentul in care venim in grup, incepem sa studiem si incercam sa ne conectam, este numita perioada de pregatire. Cabalistii spun ca aceasta perioada poate dura intre trei si cinci ani, dar poate fi mai lunga pentru ca pregatirea este extrem de importanta. Fara ea oamenii nu ar intelege inspre ce se indreapta.

Trebuie sa ne pregatim pentru senzatia lumii spirituale, sa creem mediul corespunzator, sa incepem sa il simtim si sa avansam impreuna cu el. Cu alte cuvinte trebuie sa intelegem nevoia de unitate cu ceilalti.

Trebuie sa ne unim din nou, sa ne intoarcem la stadiul in care eram in lumea Infinitului, in care eram uniti si umpluti de Lumina superioara. Dar ca sa putem implini asta, trebuie sa ne imblanzim dorinta egoista, dar asta nu este simplu si ar putea dura cativa ani….
From Lesson 2, Convention in Madrid, 6/3/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Invatam in intelepciunea Kabbalah ca „nu exista nimeni in afara de El” si ca Creatorul este bun si perfect.” Dar daca o persoana este martor la o crima, ce ar trebui sa simta despre asta?

Raspuns: Cand vedem raul in lumea noastra, ne intrebam: „Cum se poate ca Creatorul sa fie bun si perfect, bunul care face bine?” Tot ceea ce spune intelepciunea Cabalei se refera la starile de la nivelul deasupra „Machsomului” (legatura dintre lumea fizica si cea spirituala). Bunatatea este doar la acele nivele. Obtinand proprietatea de a darui, incepi sa intelegi ca lumea este frumoasa si ca Creatorul este bun.

Sub aceasta granita, unul il mananca pe celalalt, literal si metaforic. Aici nu trebuie sa ne asteptam la fapte bune; dimpotriva, toti ne vom simti din ce in ce mai rau pentru ca suntem fortati sa scapam de egoul nostru.

Daca am fi fost mai buni, Creatorul ne-ar fi tratat cu blandete, si viata ar fi fost buna, am fi ramas mici egoisti, bucurandu-ne de lucrurile marunte. Doar nefericirea ne impinge spre dezvoltare.

Cand treci granita dintre lumile fizice si spirituale, te devolti mai departe prin propria vointa. Nu mai ai nevoie de probleme pe mai departe pentru ca tu singur generezi forta dezvoltarii tale.

From Lesson 1, Convention in Madrid, 6/3/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil să dobândim sufletul, sa dezvăluim lumea spirituală şi Creatorul, fără ințelepciunea Cabalei?

Răspuns: O persoană începe să exploreze natura şi descoperă în ea o anumită lege, o legătură specială între fenomene. De exemplu, arunc un obiect pe podea, calculez accelerarea căderii sale şi descopăr o lege din acest experiment. În același timp, alte persoane nu studiază fenomenele naturale, dar învață despre ele într-o formă pregătită.

Există oameni care au descoperit legile naturii, şi sunt cei care le învață şi astfel fac o revelație, întotdeauna personala, individuala.

Fenomenele care sunt descoperite de oamenii de știința, au existat înainte în natură. Nu au căzut merele din pom înainte ca Newton sa descopere legea gravitației? În acest fel, nu este nimic nou; descoperim ceea ce există deja, ceea ce se întâmplă. Cu toate acestea, există pionieri și cei care învață de la ei şi încearcă să utilizeze cunostințele dobândite în mod corect.

Același lucru poate fi aplicat la ințelepciunea Cabalei, fizica unei lumi mai largi, neperceputa de către organele noastre de simţ. Pentru a simți aceasta, trebuie sa dezvoltam un organ de simț suplimentar numit „proprietatea de a darui”, în care vom descoperi fenomenele spirituale: Sefirot, lumile, Partzufim. Cu toate acestea, continuam să lucram ca oameni de stiinta.

Se spune: „Prin acțiunile Tale,Te vom cunoaște.” Este clar că totul decurge dintr-o acțiune, din cercetare. „O persoană judecă numai prin ceea ce ochii ei pot vedea.” „Credința” este forţa de a darui pe care o obtii. Tu nu închizi ochii pentru a accepta orbește opinia altcuiva ca o certitudine, acest lucru nu există în nicio știința, inclusiv în ştiinţa Cabalei. Dimpotrivă, se spune: „Cunoaşte Creatorul şi serveste-L.” Cunoaşterea, analiza, revelația sunt fundamentul a toate.

Există oameni care au făcut deja această descoperire şi-au văzut anumite tipare, ei iti transmit cunoştinţele despre aceste legi, metoda de cercetare pentru a uşura drumul tau. Aceste legi se aplică pentru toată lumea pentru că suntem într-o singura lume.

Deci, nu te uita la Cabala ca la un animal necunoscut. Este rădăcina tuturor celorlalte ştiinţe ale lumii noastre, deoarece dezvăluie rădăcinile creaţiei şi ar trebui să fie tratată ca o ştiinţă. Cabala nu este legată de religie. Când am căzut de la gradul de iubire a prietenilor la iubirea de sine şi ura reciprocă, am pierdut Cabala şi am incetat sa mai percepem lumea superioara, spirituală. După asta, s-a născut religia.

Astfel, „religia” este ştiinţa Cabalei rămasa în exil, în separarea de Creator, în izolare fata de lumea superioara, separată de obiectul de studiu. Izolată de percepţia reala, fără cunoştinţe şi înţelegere, interpretarea acțiunilor spirituale şi relaţia cu adevărata realitate, cu forţa superioară, s-au transformat în Iudaism. Acesta există în perioada cuprinsă între distrugerea Templului şi mântuire, după care ne întoarcem la intelepciunea Cabalei. De aceea se spune: „. Toata lumea ma vor cunoaste, de la cel mai mic la cel mai mare”

Desigur, noi nu ar trebui să dispreţuim nimic. Avansam cu ajutorul mijloacelor disponibile, dar fiecare dintre ele are aplicabilitatea sa proprie.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 5/27/2011, „Libertatea”
Meirot uMasbirot „

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand ne aflam atat de aproape de conventiile Cabalei, ce incercam sa depasim?  Autoritatea egoului? Sau incercam sa simtim dorinta prietenilor, sa ii facem pe toti sa se simta bine? La ce ar trebui sa ne gandim cand suntem acolo?

Raspuns: Eu personal recomand sa simti starea colectiva cat de mult poti.Nu sapa in interiorul tau, nu-ti face autoanaliza. Oricum nu vei simti sufletul pentru ca nu ai unul, si nimeni altcineva. Sufletul tau este dincolo de tine!

Incearca sa simti starea colectiva, spiritul comun al acestei stari exaltate plina de dorinte pentru unitate, obtinuta de oameni care depun un efort imens si care au si mijloacele, anticipand un astfel de eveniment de luni de zile sau chiar ani, asa ca trebuie sa revelam in aceasta unitate forta superioara a Naturii, forta dragostei si a daruirii – Creatorul. Trebui sa prinzi spiritul colectiv. Si cand incepe sa actioneze in tine, fa singurul si cel mai eficient lucru: pierde-te in acest spirit comun, la fel ca si embrionul in uterul mamei.

Apoi vei incepe sa simti cum aceasta proprietate de a darui incepe sa lucreze treptat in tine, formand si construind organe senzoriale pentru aceasta noua proprietate (sau dimensiune). Acest nou organ de simt nu iti este destinat tie, ci dorintei de a darui, celor pe care ii iubesti.

Daca vrei sa reusesti lasa toate gandurile despre tine si contopeste-te cu spiritul colectiv la aceste conventii. Fructifica fiecare minut pe care il petrecem impreuna.

Din Lectia virtuala 5/29/2011, Fundamentele Kabbalah

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In „Prefata la Intelepciunea Cabalei”, Baal HaSulam scrie ca dorinta de a primi in toate formele sale a fost initial inclusa in Gandul Creatiei. Ce inseamna asta?

Raspuns: Inseamna ca nimic nu-i nou in lume. Noi doar descoperim sau revelam ceea ce deja exista. Toate formele sunt initial incluse in dorinta; toate Luminile sunt deja prezente in Lumina.

Deci ce-i nou aici? Ce se va naste intre ele este Omul. El va aparea la granita, dorindu-si sa faca conectarea intre Lumina si vase.

Dar pana atunci are nevoie sa fie diferit, ascuns. Se va conecta la fiecare grad: putina dorinta urmata de putina Lumina, si tot asa. Omul este cel care determina forma unificarii astfel incat unirea lor sa foloseasca daruirii.

Iau dorinta (cat de mult pot) si Lumina (cata este nevoie pentru corectie), si prin efortul meu creez o corelare intre ele care asigura receptia de dragul de a darui. Aceasta este forma care va deveni forma Omului, care contine vasul si Lumina, cele doua origini: „existenta din existenta” si „existenta din absenta”. In acest fel omul se formeaza pe sine.

Urmeaza o mare varietate de Lumini si vase care sunt incluse in desenul original. Totusi, conectarea lor corecta, care este forma Omului nu este predeterminata. De fiecare data trebuie sa verificam aceasta forma si sa cerem sa fie actualizata.

Din partea a 4a a Lectia zilnica de Cabala 5/24/2011, “Prefata la Intelepciunea  Kabbalah”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Umanitatea se confrunta cu o mare problema sociala. Societatea formata in mod corect este o societate in care toti sunt egali. Totusi, greutatea consta in faptul ca natura ne-a facut diferiti. De aceea, nu are rost na sa avem toti acelasi conditii: opt ore de munca pe zi, salarii egale si asa mai departe.Diferenta dintre noi se vede din situatiile in care unei persoane toate astea ii sunt prea grele iar alteia usoare. Daca sunt mai lenes, imi va fi foarte greu sa muncesc opt ore pe zi, dar pentru o persoana energica nu este nici o problema.

Cum ar trebui atunci sa masor aceasta egalitate? Cum construim o societate in care toti sunt egali? Oamenii au dorit asta multa vreme, iar daca le-ar fi  aparut sansa ar fi creat o structura buna, ferma. Dar se pare ca nu au reusit. Natura nu ne permite sa fim egali.

De ce suntem diferiti unul de altul atat de mult opusi unul celuilalt si de ce nu reusim sa ne intelegem? Avem gusturi diferite, forta diferita, anumite reguli, capacitati si caracteristici innascute, moduri de a ne raporta la viata si de aceea nu ne prea intelegem unul pe celalalt.

Intr-adevar, nu putem stabili o egalitate. Se pare ca o societate egala este raspunsul la razboaie si problemele de care am putea fi salvati, dar nu asta este planul naturii. Planul sau este sa ne aduca la stadiul in care sa realizam ca nu vom gasi niciodata egalitatea undeva, in ceva. Nu vom avea sansa sa impartim ceva in mod egal intre noi. Daca o facem astazi, maine o sa declansam un razboi.

Distribuirea in mod egal a fost atinsa in Rusia, in Kibutz-urile (comunitatile) din Israel, si toate au esuat. Natura vrea ca noi sa ne folosim toate fortele egoiste pentru a ne reforma in asa fel incat sa ne potrivim naturii insasi: daruire totala. Atunci nu-mi va pasa ce si cat de mult. Singura mea grija ar fi sa imi dau mie cel mai mult, suta la suta. Nu inseamna „corect si egal”, dar o distribuire fara supraveghere.

Astfel fiecare primeste conform nivelului sau de dezvoltare, atat cat are nevoie. Si ca rezultat, persoana va evolua la gradul la care el sau ea va primi doar atat cat are nevoie pentru existenta, in timp ce tot restul va fi folosit pentru a-i servi pe ceilalti, fara sa masuram cui si cat sa dam.

De aceea oamenii nu inteleg cand le explicam ce spune Cabala despre viitorul omenirii. Li se pare fanatic, o utopie. Totusi, altfel umanitatea nu va supravietui deoarece orice alta distribuire este nedreapta. Nu pot masura efortul individual al altcuiva pentru a evalua cat ar trebui sa castige. Natura nu-i va permite niciodata omului sa impace in felul asta doua forte, pozitiv si negativ.

De aceea, cand incepem sa implementam aceasta idee, trebuie sa diseminam intelepciunea Cabalei folosind un sistem diferit. Pentru moment, trebuie sa ne unim in grupuri care deja au primit dorinta si nevoia pentru asta si care au inteles ca nu exista nici o alta iesire deoarece asta este planul Naturii. Acesti oameni au doua forte: puterea egoismului personal si puterea Creatorului, scanteia care ne impinge inspre o dezvoltare pozitiva. Cand aceste doua forte se intalnesc intr-o persoana, el sau ea incepe sa auda si sa inteleaga ce inseamna intelepciunea Cabalei.

Procesul este gradual si se potriveste dezvoltarii individuale. Trecem de gradele mineral, vegetal, animal si uman si, pe masura ce ne dezvoltam, cele doua forte se ciocnesc cu intensitate marita, in timp ce noi cream rezistenta intre ele, un „rezistor”. Punandu-ne intre aceste doua forte inima si mintea, le tinem in opozitie: pe de-o parte domolim fortele egoiste in timp ce pe de alta parte angajam forta daruirii. Angajand aceste doua forte, lucram in mediu si simtim ca si cand suntem un „rezistor in circuit”, o forta rezistenta a sistemului integral, partea sa de dezvoltare.
Din Lectia a2a de la Conventia de la Roma on 5/21/11

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Societate - Niciun comentariu→

Am inceput sa predau cu mult timp in urma. Impreuna cu grupul studiem intelepciunea Cabalei de multi ani. Totusi, chiar daca citim articolele Cabalistilor, nu le-am inteles pana cand criza mondiala nu a lovit acum cativa ani.

Incepand cu 2005 am inceput sa ne concentram pe structurarea corecta a grupului. Aici smtim presiunea  si intelegem ca este exact ceea ce aveam nevoie pentru a actualiza metoda de a intra in lumea spirituala.

De fapt, lumea nu a experimentat criza pana atunci.Nu am simtit ce sau de cine ar trebui sa fie animate actiunile noastre. Dar odata cu criza, grupul nostru a simtit o acuta , chiar dramatica nevoie de a implementa metoda in practica astfel incat sa fie un bun exemplu in lume.

In fiecare zi trebuie sa lucram pentru a ne intari unitatea interioara si diseminarea externa. Putin cate putin trebuie sa spunem oamenilor ca exista o metoda de corectie. Pentru ca, aceasta criza care stapaneste lumea este o invitatie a Naturii de a ne ridica la un alt nivel.

Nu trebuie sa fim la fel de incapatanati ca si copii care nu-si asculta mamele. In tot ceea ce se intampla ar trebui sa vedem o sansa fara precedent. Usile  ni se deschid sa iesim din aceasta mica, limitata lume, imbibata complet cu suferinta si cu sfarsitul in moarte, si sa intram intr-o existenta externa, o lume iluminata de Lumina superioara. Asta este ceea ce trebuie sa explicam, aratand ca trecerea poate fi facuta in grup, impreuna.

Legile grupului pot fi vazute in aceasta lume. Intr-adevar, lumea se releva singura ca un sistem integral ale carui parti sunt interconectate. Vazand-o, intelegem ce ni se cere.
Din  Lectia a 2a a Conventiei de la Roma on 5/21/11

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Bazându-mă pe experienţa mea de predare, văd cum Cabala dezvăluie unicitatea unui individ dar o face in propriul fel. Care este secretul aici?

Răspuns: Setea mea de exclusivitate vine de la Creator dar într-o formă deteriorată. Înţeleg asta din exemple, învăţ de la lume cum să fiu exclusiv. De exemplu, vreau să fiu un renumit jucător de fotbal, urmăresc ultimele curente în modă, sunt atras de avere, putere, înşelăciune, sau visez la  o carieră de mafiot sau de preşedinte de universitate.

În orice caz, învăţ de la mediu care îmi impune valorile certe. Ei mă atrag către ceea ce mi se potriveşte cel mai bine în funcţie de natura mea. Fiecare este impresionat de altceva şi cel mai important, este să-şi demonstreze excepţionalitatea.

De aceea, în timpul dezvoltării mele, societatea îmi impune seturi de legi şi eu trebuie să-mi demonstrez unicitatea în funcţie de ele. Nu pot să hotărăsc nimic singur. De exemplu, dacă mă aflu într-un mediu de traficanţi de droguri, o să-i urmez visând la o carieră palpitantă de baron al drogurilor, fiindcă nu am alte exemple.

Rezultă că în această lume, îmi arunc unicitatea la mila societăţii. Mi se pare că mă ridic peste ceilalţi, dar, în realitate, îi servesc. În final fac ce vor ei.

Pe de altă parte, dezvoltând spiritualitatea, primesc de la mediu înţelegerea măreţiei Creatorului, măreţiei dorinţei de altruism (dăruire). Aceasta este o idee abstractă, şi nu ştiu ce înseamnă. Prin studiu, primesc Lumina care Reformează. Din nou, nu am nicio idee ce este şi simt rezultatul influenţei ei.

Ce se dezvoltă în mine? Este punctul din inimă cu „genele lui spirituale”. Astfel, mă dezvolt pe mine însumi şi realizez exclusivismul meu numai în spiritualitate. Aici, totul este decis de Lumina care Reformează. Eu corectez numai forma mea exterioară şi „eul” meu se dezvoltă în interior.

Dacă ne putem recunoaşte „genele spirituale”, fiecre se va vedea pe el însuşi sau pe ea însăşi în starea finală, felul în care el sau ea vor fi. Dar se ridică o întrebare: ce este unicitatea mea? Dacă este deja încorporată în mine, unde sunt eu însumi?

Eu mă exprim pe mine însumi în realizarea propriei exclusivităţi. Atrag Lumina pentru a creşte umanul din „sămânţa mea spirituală” şi prin ea să câştig un plus la studiile mele, coeficientul de dezvoltare, adeziunea la Creator, la forma Lui, abilitatea de a fi în locul Lui.

În acest fel, fiecare din noi, de fapt, realizează excepţionalitatea lui în a deveni similar Creatorului, de a ajunge la adeziune cu El. De-a lungul drumului, nu cresc numai în dimensiune , obţin tot ce are El, îmbrac hainele Lui.

Din prima parte a Lecţiei de Cabala din 5/17/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→