Atunci cand Lumina paraseste Partzuf-ul, numai o scanteie minima de Lumina ramane in el, care se numeste Kista de Haiuta (un mic pachet al fortei vietii). Este similar cu o persoana adormita, a carei putere a parasit-o, dar noi nu o consideram moarta pentru ca a ramas putina viata in ea, atata cat sa reuseasca sa se intoarca la starea normala. Aceasta inregistrare (Reshimo), Kista de Haiuta, primeste Lumina Reflectata, care vine de la Cel de Sus.

Kista de Haiuta este un punct care separa doua stari diferite. Este ca o persoana flamanda, care a uitat complet starea anterioara in care era satisfacuta si este gata pentru a primi o noua satisfactie. Aici, de asemenea, cineva se elibereaza complet de cele zece Sfirot anterioare si este gata sa primeasca alte zece noi. Deci, acest punct care nu mai are nimic din starea anterioara si inca nu a obtinut nimic din starea viitoare, se numeste o scanteiei minima de viata.

Eu insumi imi restrictionez dorintele si vreau sa pun capat la tot trecutul, pentru a incepe un nou grad, un nou nivel al daruirii. Nu pot face nimic cu vechiul Kli. De fapt, am incercat deja sa fac tot ce pot, in el. Am descoperit insa ca sunt incapabil sa fac ceva si, astfel, am dezvelit un nou spatiu gol in mine.

Din acest motiv, vad starea veche ca pe o greseala fata de cea noua. O indepartez si merg mai departe. Deoarece planuiesc ca la urmatorul nivel sa daruiesc, trebuie sa incep de la zero. Nu am nimic. Nu vreau sa car vechile bagaje cu mine. Vreau doar sa daruiesc si in daruire nu exista posesii vechi. Incep calatoria cu mainile goale, exact ca cineva care pleaca in exil.

Mai demult, primii Hasizi (Hasizi, care erau si Cabalisti), aveau un obicei ca acesta. Cineva trebuia sa-si paraseasca locuinta, fara sa-si ia nimic cu el. Isi lua doar hainele de pe el, lucrurile din mana si nimic altceva. Nu iti luai nici macar o bucata de paine, pentru orice eventualitate. Doar plecai si asta era tot. Nu stii ce se va intampla. Te vei intoarce numai dupa sase luni sau un an.

Esti gata sa incepi o noua cale, astazi?

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Talmud Eser Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca noi avansam in intuneric, atunci cum ne putem orienta astfel incat sa trecem prin toate fazele muncii spirituale si sa obtinem intelegerea ca de fapt ne epuizam toate eforturile numai pentru ca sa cerem ajutor Creatorului?

Raspuns: Nu il putem vedea pe Creator si nu ne putem juca cu el, asa cum se joaca un copil cu un adult. In loc sa se arate noua, Creatorul a creat un camp de joaca pentru noi: grupul de prieteni. Din acest motiv, El a spart in mod deliberat in fragmente, sufletul pe care l-a creat. Asta nu a fost facuta ca noi sa ne referim la fiecare parte separata ci ca noi sa ne referim la unitatea dintre parti ca fiind El. In acest fel, facem Kli-ul similar cu Lumina si trecem de la dragoste pentru creaturi la dragoste pentru Creator.

De aceea, in relatie cu grupul (dar nu cu prieteni separati), trebuie sa ma separ de toate calculele materiale si sa ma vad pe mine, grupul si Creatorul, ca un singur intreg. Trebuie sa-mi verific starea si atitudinea mea fata de Creator prin atitudinea mea fata de grup. Nu il vad pe Creator, dar imi vad prietenii! Ascunzandu-Se pe Sine, Creatorul imi da posibiliatea de a ma construi si a deveni independent si egal cu El.

Doresc sa loves tinta care se ascunde in spatele orizontului si asta este posibil daca am un punct de referinta vizibil. Daca tintesc corect la el, atunci cu siguranta voi lovi tinta care nu se vede. Acest punct de referinta pentru atingerea scopului, a Creatorului, este grupul pe care l-a creat in mod artificial Creatorul pentru noi (si in afara noastra), dandu-ne noua iluzia ca ne uram unul pe celalalt.

In masura in care ne unim, il vom lovi (tinti) pe El, din ce in ce mai precis. Daca ne unim exact pentru a-l gasi, atunci acesta este modul corect de lucru.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Care este Avatajul in Munca, el fiind mai Mare decat in Recompensa

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Intrebare: Fiecare persoana trebuie sa experimenteze starile descrise in Zohar?

Raspuns: Este scris, Fiecare om trebuie sa scrie Tora. Asta inseamna ca o persoana trebuie sa descopere gradual, toate calitatile sale, sau dorintele, in forma lor initiala, egoista si, in masura relevarii lor, sa le corecteze schimband intentia din pentru mine in de dragul celorlalti sau al Creatorului. De aceea, o persoana construieste un vas nou care are un ecran si Or Hochma care il umple.

Relevarea Kli-ului spart inseamna faptul ca o persoana se imbraca intr-un anumit tip de pacatos, asa cum este descris in Tora. Ca urmare a corectarii starii sale, el se imbraca intr-un om drept, din Tora. Din timp in timp, persoana trebuie sa-si asume aceste imagini si forme, alternarile dintre imbracarea in om pacatos si in cel neprihanit, drept, ambele fiindu-i prezentate de catre Tora.

Este ca o imprimare a unor modele care exista deja in tine. Este ca si cum tu mergi in intuneric cu un proiector si alternezi proiectia fascilului de lumina pe un pacatos care s-a imbracat in tine si un om drept, la capatul opus. In acest fel mergi de la o imagine la alta, tot timpul. Trebuie sa treci prin toate acestea! Asta pentru ca intreaga Tora consta din stari pe care le experimentezi, incepand cu Adam: prima relevare a raului din tine si primul contact cu Creatorul.

Omul incepe cu experimentarea senzatiei egoismului sau in contradictie cu Creatorul. Intreaga Tora vorbeste numai despre aceste imbracari consecutive in diferite roluri pe care tu le joci in teatru, conform unui scenariu dat. Te imbraci in diferite figuri, dar tu esti singurul care joci aceasta multitudine de roluri.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Starea 1 (starea noastra prezenta) este daruire catre sine, care este compusa din placere si implinirea dorita. Starea 2 (starea pe care vrem sa o obtinem) este daruirea catre Creator, care va constitui placere pentru noi. SI aici se afla contradictia.

In daruire catre sine, actiunea insasi, munca si recompensa sunt toate intr-o singura directie, intr-o singura linie. De aceea este numita Lumina Directa si totul este clar pentru noi acolo. Inceputul, sfarsitul si dobandirea acestui scop final sunt indreptate catre o singura directie: catre mine.

Dar daca doresc sa ma delectez in daruire catre Creator, atunci apare o problema cu privire la intentia opusa si rezultat. Trebuie sa corectez intentia, si asta este impotriva dorintei mele! Daruirea catre Creator ar trebui sa se intoarca in primire si placere pentru mine. Si trebuie sa ma bucur, deoarece acesta este planul creatiei. Totusi placerea trebuie sa vina din daruire si asta imi este complet opus!

Scopul creatiei este placere si corectarea creatiei este daruire. Totusi, aceste doua conditii se contrazic una pe alta. Acesta este principalul obstacol si dificultate in perceptia noastra, care ne blocheaza constant calea, indepartandu-ne de la oportunitatea de a realiza ce a fost planuit.

Trebuie sa depunem un mare efort si sa facem o munca enorma, pe de o parte, si totusi, pe de alta parte, rezultatul nu depinde de noi; este dat de Sus. Intre timp doar dezvaluim dorintele noastre prin munca. Nu obtinem scopul ci, mai degraba, obtinem Kli-ul, vasul care il poate tine.

Prin urmare, aceste doua stari opuse (daruire catre Creator si placerea derivata din asta) se vor uni numai din adeziunea cu EL. Si numai Lumina Superioara, care ne schimba natura, ne poate aduce la aceasta adeziune.

Trebuie sa ne schimbam din starea in care inima controleaza persoana (si din acest motiv Cabala considera o asemenea persoana pacatoasa) la o stare unde fiinta umana din noi guverneaza asupra inimii si astfel omul este numit drept. Si este numai o singura solutie pentru a dobandi asta: grupul cabalist, care este un model, un exemplu si contextul in care noi ne putem verifica si vedea in ce masura corespundem sau nu acestui scop.

Grupul este capabil sa ma convinga de faptul ca nu am nimic mai valoros decat daruirea catre Creator! Pe de alta parte, totusi, ajung la concluzia ca nu sunt capabil de nimic si numai Creatorul ma poate ajuta. In aceasta maniera obtin dorinta de care am nevoie, o rugaciune.

Totusi, acum ne lipsesc aceste doua stari total opuse: Keter si Malchut, Lumina Directa si Lumina Reflectata, corespondenta inversa la Lumina si dorinta. Toate acestea sunt continute numai in Kli-ul corectat care are o intentie impotriva contextului dorintei.

Trebuie sa construim pentru prima data acest model al primelor 10 Sfirot, in sinele nostru. Apoi vom avea structura interioara, ca prima celula a unui nou organism, din care se va dezvolta embrionul sufletului.

Din prima partea a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Care sunt cele doua actiuni in timpul coborarii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, Scopul Asocierii: Ne-am adunat aici pentru a crea un grup in care fiecare dintre noi sa aspire la a darui placere Creatorului. Totusi, pentru a dobandi asta, trebuie mai intai sa invatam sa daruim placere omului. Cu alte cuvinte, trebuie sa invatam sa ne iubim aproapele. Numai prin suprimarea egoismului, o persoana este capabila sa indeplineasca aceasta Porunca a iubirii aproapelui.

Cateodata, articolele lui Rabash par confuze si dezorganizate. Nu intelegem de ce, brusc, citeaza extrase dintr-un loc si apoi din altul. Totusi, trebuie sa intelegem ca un Cabalist nu face nimic accidental. El exprima ceea ce simte si senzatia lui este Lumina Superioara imbracata intr-un Kli corectat. Daca am fi fost in locul lui, am fi scris exact acelasi lucru!

De aceea, chiar daca noua ni se pare ca acest text a fost scris intr-un mod care nu ni se potriveste, trebuie sa intelegem ca daca am urca si am sta in locul lui, am scrie exact acealeasi cuvinte. Asta se numeste sa urmezi metoda lui Rabash si Baal HaSulam.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 29.08.10, Scopul Asocierii

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este linia mijlocie? Este un ecran?

Raspuns: Linia mijlocie este combinatia corecta dintre dorintele de primire (Kelim) si fortele daruirii. Mai intai pregatesc aceste dorinte si abia dupa aceea cer de Sus puterea ecranului, special pentru aceste dorinte. Cand primesc aceasta forta, obtin un vas spiritual (Kli), care este numit linia mijlocie, unde sunt capabil sa execut actiunea de daruire.

Inainte ca linia mijlocie sa apara, eu clarific ce sunt liniile de stanga si de dreapta, ce inseamna tragerea Luminii de Sus in jos si cum o pot opri complet prin restrictie. Trebuie sa discern ce inseamna sa imping Lumina la o parte de jos in sus si in ce grad imi pot manifesta dorinta, astfel incat sa creez Lumina Reflectata, acea parte din Lumina Directa care o imbraca, si nu doar sa inlatur placerea pur si simplu, asa cum am facut in timpul restrictiei (Tzimtzum).

Dupa ce toate aceste clarificari sunt complete si eu ma aranjez in cel mai bun mod, cer de Sus forta de a crea o dorinta autentica, un vas spiritual (Kli) din tot ceea ce am pregatit. Daca m-am pregatit corect, primesc forta Superioara care imi raspunde la cereri si uneste dorinta de daruire si primire a placerii din ambele directii, stanga si dreapta. Testeaza si sorteaza Kli-ul. Cer Creatorului sa participe la asta pentru ca eu nu stiu cum sa lucrez cu el.

De indata ce Kli-ul este gata, este stampilat de sigiliul de Sus care este o garantie ca nu se va rupe atunci cand incep sa-l folosesc. Mai departe, continui sa muncesc in linia mijlocie si primesc pentru a darui, in credinta deasupra ratiunii, in timp ce fortele daruirii lucreaza de jos in sus si eu sunt sigur ca asta va continua sa fie asa.

Sa fii in linia mijlocie este o secventa completa de actiuni. Este o linie mijlocie in starea Katnut (micime), Ibur (conceptie) si Mohin (maturitate). In fiecare faza si fara nicio exceptie, pentru  a obtine linia mijlocie imi trebuie asistenta de Sus, in alinierea si alipirea cu Creatorul.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala. 15.07.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYechi (Si Iacob a trait), paragraful 24: Cel de al treilea exil este cel mai lung in care suntem, cel care corespunde la cei 100 de ani din viata lui Iacob comparati cu 40 (de ani) in exil in Babilon.

Nu trebuie sa vedem aceasta poveste ca o relatare istorica. Nu exista asa ceva ca istoria. Realitatea in care noi credem ca traim transpare in noi sub forma unor tablouri imaginare; se dezvaluie in interiorul dorintei (Kli).

Tot ceea ce trebuie sa facem este sa corectam programul perceptiei noastre. De indata ce facem asta, vom simti realitatea genuina, prin proprietatile noastre autentice (care sunt similare Creatorului care le-a facut).

De aceea trebuie sa tratam naratiunile din Zohar ca o invitatie de a revela tot ceea ce el descrie, in interior, in senzatii si constienta, in mintea si inimile noastre.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 16.08.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Pe de o parte avem Lumea Infinitului care este placere absoluta in toate privintele: realizare, intelegere, senzatii, eternitate si perfectiune. Si pe de alta parte, avem aceasta lume, unde deficienta se simte in totul.

Totusi, pentru a ni se da oportunitatea de a exista cumva in ea, a fost creata o ascundere a Lumii Infinitului. In aceasta lume noi simtim deficienta intr-o forma care nu este asa de tragica, in ciuda faptului ca abundenta infinita este ascunsa de noi. Lumea Infinitului pare sa descreasca, grad dupa grad, creand cinci nivele (cinci lumi) ale ascunderii. Noi suntem situati sub aceste lumi si astfel nu simtim cat de mult ne lipsesc de fapt.

Totusi, in masura in care ne dezvoltam, ne ridicam si crestem in egoismul nostru. Gradual, Lumina ne este relevata din ce in ce mai mult, prin urmare ne provoaca sa experimentam deficienta si un rau din ce in ce mai mare. De aceea, daca nu devenim similari cu Lumina, vom continua sa ne simtim din ce in ce mai rau. Nu este o surpriza ca acesta lume moderna trece prin asemena cataclisme. De fapt, egoul care creste ne face pe noi din ce  in ce mai opusi Luminii.

Diferenta (delta) dintre dorinta si Lumina devine mai tangibila si, ca rezultat, noi suferim mai mult. Daca nu ar fi fost nicio ascundere a tuturor acestor lumi, nu am fi fost in stare sa ne toleram pe noi impreuna, deoarece ne-am fi perceput in relatie cu Lumina Infinitului. Deosebirile dintre noi ar fi fost asa de mari incat ar fi imposibil de tolerat o asa senzatie oribila.

Poate ai experimentat deja aceasta senzatie, iar daca nu, intr-o zi o vei face, pentru ca toti trebuie sa treaca prin ea odata in viata. Se numeste iluminarea lui Malchut, o senzatie de intuneric absolut in fata ta, ceva teribil de inspaimantator. Aceasta este revelatia delta dintre punctul lumii noastre si Infinitate, care ne permite sa simtim mai usor acest intuneric teribil.

Totusi, toate cele 125 de grade ale ascunderii care ne separa de Infinit, sunt create tocmai pentru a ne permite sa toleram starea noastra. In spatele acestor ecrane ale ascunderii ne simtim siguri, increzatori, ca un copil langa mama sa, incapabil sa faca ceva de unul singur dar simtindu-se protejat de ea. Similar, ne simtim protejati de toate aceste ecrane ale ascunderii, altfel, ne-ar fi imposibil sa toleram presiunea Luminii Superioare.

Lumina va fi perceputa ca intuneric! Este asa numita Pulsa DeNatura, lovitura Luminii, cand Lumina este mai mare decat ce poate Kli-ul accepta. Este o senzatie foarte neplacuta, deoarece noi trebuie sa fim constant in echilibru cu toate influentele, cele bune sau cele rele. Chiar daca bunatatea este data din abundenta, daca ea depaseste capacitatea Kli-ului nostru, nu mai suntem in stare sa o toleram. Stim ca toate lumea prefera vrema calda, celei reci, dar cand este prea cald, iarasi nu este bine si nu este mai bine nici ca atunci cand este ger.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 13.08.10, Shamati, Art. 34

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce vrea sa spuna Zohar-ul prin, Cand o persoana sta adormita si sufletul o paraseste si depune marturie pentru acea persoana (Capitolul Lech Lecha (Mergi inainte), paragraful 359)?

Raspuns: Sufletul este Lumina in dorinta (Kli). Nu ne putem corecta dorintele noastre de a primi, numai in Sfirot Keter, Hochma si Bina, in timp ce corectia in Sfirot Zeir Anpin si Malchut este numai partiala. Din acest motiv, cea mai mare Lumina care se manifesta in noi pana acum este Lumina Neshama, in timp ce Lumina Haia si Iechida servesc numai ca mici iluminari suplimentare, de jos in sus.

De aceea, dorinta noastra colectiva este numita suflet (Neshama), dupa numele celei mai mari Lumini, pe care sufletul o poate contine in el, pana la sfarsitul corectiei. Daca dorinta exista in starea in care este capabila sa dobandeasca Lumina Neshama, se numeste suflet (Neshama). Asta, pentru ca numim dorintele dupa numele luminii cu care sunt umplute. Totusi, daca dorintele nu pot contine aceste lumini si sunt umplute cu ele in timpul lipsei ecranului, atunci nu este niciun suflet. Asta pentru ca senzatia este ecranul si Lumina Reflectata – propritatea daruirii.

Sufletul nu este primirea de catre mine a Luminii de Sus. Sufletul (Neshama), la fel ca toata Lumina Interioara din dorinta, este format de mine, atunci cand dau aceasta Lumina altcuiva, trecand-o prin mine si astfel fiind umplut de ea. Asta se numeste Lumina mea, Lumina pe care o primesc. Primesc oportunitatea de a darui si asta este ceea ce ma umple.

De aceea noaptea , cand inca nu sunt capabil sa corectez dorintele mele si sa castig controlul asupra lor – cu ajutorul ecranului (proprietatea daruirii) – primesc o impresie negativa in dorinta mea, numita intuneric. Dar ce este intunericul? Intunericul este starea in care nu pot darui si aceasta stare se simte ca noapte, adica lipsa daruirii din partea mea. Simt regret si ma pregatesc sa corectez dorintele mele.

Merit ziua prin munca mea in noapte. Ma trezesc in zori pentru a ma uita la lectiile de Cabala si pentru a ma uni cu prietenii; Fac corectii variate si obtin noi dorinte si ecrane. In toate aceste ecrane si dorinte realizez o noua forma de daruire, care ma umple. Asta inseamna ziua a trecut.

Deci, noaptea este, de asemenea, o stare spirituala, pentru ca este pregatirea dorintelor. Si daca o persoana nu are o dorinta de a castiga daruire, chiar si noaptea nu exista pentru ea, pentru ca noi definim notiunea de zi si cea de noapte, conform starilor spirituale.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 5.08.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Din articolul lui Rabash Acestea snt generatiile lui Noe: O persoana aflata intr-o stare de dorinte si ganduri negative trebuie sa faca eforturi care sa biruiasca argumentele inclinatiei rele care il sacaie cu intrebari de genul cine? si ce? (Cine este Creatorul a carui Voce trebuie sa o ascult? si Ce imi aduce aceasta munca?) Si nu exista o alta cale pentru o persoana, pentru a le birui, decat prin forta credintei deasupra ratiunii.

Cu alte cuvinte, o persoana nu lucreaza in concordanta cu ratiunea sa egoista definita de dorintele sale curente. Mai degraba, el actioneaza in concordanta cu ratiunea unui nivel inalt, care este o mare daruire.

Cu adevarat, daca eu ascult de dorinta si ratiunea mea, care ma servesc, atunci eu sunt numit un animal al carui cap (ratiune) si corp (dorinte) sunt la acelasi nivel sau inaltime. Daca vreau sa fiu om, atunci capul meu trebuie sa fie desupra corpului meu, adica deasupra dorintei mele. Asta inseamna ca ratiunea mea trebuie sa serveasca unei dorinte inalte, adica daruirea care este in afara mea, mai degraba decat dorinta curenta din mine.

Astazi dorinta de daruire este in afara mea (astazi denota nivelul meu actual), insa maine (la nivelul urmator), va fi deja in mine. De aceea eu incerc sa imi servesc aproapele tot timpul cu capul. Asa muncesc pentru nivelul urmator, si mutumita lui sunt numit om al carui cap este deasupra corpului.

Aceasta este structura obiectelor spirituale: GE (partea superioara) a Partzuf-ului inferior imbraca AHP (partea inferioara) a Celui Superior si face un calcul cu acordul Celui Superior prin conectarea la el si incercarea de a fi similar cu el. Adica, eu conectez grupul care serveste AHP al Celui Superior pentru mine, si imi folosesc ratiunea pentru a-l servi in loc sa servesc dorintele mele egoiste (AHP) care sunt la un nivel inferior.

Obiectul spiritual superior se divide in doua parti: dorinta sa si Lumina din el. Dorinta Celui Superior este grupul si mediul spiritual. Cu alte cuvinte, sunt toate partile sufletului comun pe care nu l-am conectat la mine, si de aceea eu le percep ca exterioare mie.

Apoi, totul se va uni intr-o singura dorinta si Lumina din ea, asa cum a fost scris: El si Numele Lui sunt Una.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 3.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→