Baal HaSulam: „Matan Tora (Dăruirea Torei), paragraf 13: Sunt două părţi în Tora: 1)Miţvot (porunci) între om şi Dumnezeu, şi 2) Miţvot între om şi om. Şi ele amândouă urmăresc acelaşi lucru – să aducă creatura la scopul final de Dvekut (alipire) cu El.

Miţvot-urile care reglementează relaţiile dintre oameni se reduc la principiul „Iubeşe-ţi aproapele ca pe tine însuţi”. Iar Miţvot-urile care guvernează relaţiile dintre om şi Creator se reduc la principiul „Iubeşte-L pe Domnul Dumnezeul tău”. Astfel, sunt două căi de îndeplinire la Miţva-ua (porunca) de iubire: întâi, omul o îndeplineşte pe cea referitoare la omenire, şi, dacă reuşeşte, atunci obţine iubirea completă faţă de Creator.

De ce este procesul împărţit în două părţi? Ideea este că dacă nu ar exista spargerea vaselor, ca urmare, lumea mea părând populată de mulţi oameni, eu nu aş avea nicio bază, niciun fundament să execut acţiunile de corectare, de aceea, aceste acţiuni au nevoie să fie ascunse.

Pe de altă parte, dacă Creatorul mi se revelează, sunt mituit, condamnat, înrobit, anulat, vândut şi deposedat de libera alegere. Pe scurt, într-un astfel de caz, sunt obligat să dăruiesc fiindcă nu am de ales. Când mă uit la El, nu am altă alegere. El mă controlează, mă domină, şi eu devin un „înger” care nu face dăruirea din libera lui alegere.

Pentru a avea alegere liberă, trebuie să mă detaşez de Creator şi să învăţ cum să dăruiesc pentru aceia care nu mă obligă cu forţa să o fac. Ei mă obligă, în orice caz, amintindu-mi prin suferinţe. De exemplu, ei îmi trimit uraganul Sandy, sau un ţunami. Dar astfel de dezastre nu mă împing mai departe spre conexiune, fiindcă nu simt că ele îmi vin direct de la Creator, aşa că-mi păstrez alegerea liberă. Pe ansamblu, suntem permanent într-o stare de neclaritate.

Această lume ne-a fost dată astfel ca noi să fim independenţi de Creator aşa că, sunt două trepte de Miţvot. Sunt Miţvot care se referă la relaţiile dintre oameni, pe care noi le ţinem fără să fim obligaţi. Noi, de fapt, dezvoltăm recunoaşterea noastră internă a faptului că ele sunt foarte importante, şi cu timpul, când noi devenim experimentaţi, începem să înţelegem că în felul ăsta suntem de fapt liberi.

În momentul în care nu cred asta, sunt împins din spate de un băţ şi tras înainte de punctul din inimă. Nu mă mai uit deloc în laturi, ci doar avansez şi cad înapoi. Acesta este liberul arbitru?

Pe drum, în orice caz, noi începem să stabilim conexiunea dintre noi, simţim că suntem liberi să rezistăm între Creator şi Faraon. Adevărata independenţă este ascunsă în punctul din mijloc , în amestecul dintre bine şi rău, Klipat Noga (coaja Noga). Aici este locul în care intenţia, adică omul, se naşte. Intenţia este omul.

De aceeam Miţvot-urile sunt împărţite în două părţi, fiindcă noi trebuie să fim în starea de ascundere pentru a avea independenţă, aşa că, întâi executăm Miţvot-urile între oameni pentru ca în final să le ţinem pe cele dintre om şi Creator.

Suma de Miţvot este determinată de cele 613 dorinţe ale noastre care sunt divizate în sufletul omului în 248 de „organe”, şi 365 de „ligamente”. Noi trebuie să corectăm toate aceste dorinţe cu intenţia de a dărui.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala din 4/11/2012 „Matan Tora – Dăruirea Torei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă întrebăm un copil ce vrea, totdeauna va fi vreun prichindel care nu a fost încă chinuit de viaţă care va răspunde: „Vreau să fiu magician!”. Până la urmă, problema noastră este că am pierdut abilitatea de a vrea mult şi cu multă putere. Viaţa ne-a trântit la pământ, ne-a făcut mici, ne-a făcut să suferim, să supravieţuim, şi să nu mai dorim nimic altceva decât să oprim suferinţa.

Răspuns: De-a lungul întregii noastre vieţi, tot ceea ce facem este să încercăm să scăpăm de suferinţă în loc să obţinem adevărata împlinire, plăcere şi obţinere. Aceasta este ceva care ne lipseşte. Suntem copleşiţi de existenţa noastră. Asta este o nenorocire enormă pentru omenire. Un om care ajunge la această înţelegere pricepe că a trăi în acest fel este lipsit de sens.

Are viaţa înţeles într-o formă diferită? Când cineva pune această întrebare, atunci, este posibil ca el să înceapă să vadă vreo cale de ieşire.

Replica: Dacă întrebi un copil ce înseamnă să fii magician, el va spune: „Îmi pun o dorinţă şi ea va deveni realitate!”.

Răspuns: Un om poate obţine asta! Şi ca rezultat al dezvoltării noastre, trebuie să obţinem asta!

Dar în ciuda faptului că poate fi dificil, nu este foarte uşor să evadezi din viaţa corporală şi să devii implicat într-o altfel de obţinere, în ridicarea şi schimbarea viziunii tale asupra lumii, acest lucru este, în orice caz, în puterea fiecăruia. De fapt, natura ne împinge pe toţi să devenim magicieni.

Un magician este cineva care îşi pune o dorinţă şi, după aceea, ea devine adevăr sau o obţine el singur. Ţi-ai dorit şi ai avut!

Este aşa atunci când începi să înţelegi natura, eternitatea şi perfecţiunea ei, şi atunci, tu nu îţi imaginezi simplu că iei o casă pe malul unui lac, yaht, etc. ci înţelegi ce să doreşti!

Întâi, încetezi să mai doreşti ceva material, nu-ţi aduce împlinire, tu instantaneu te ridici la nivelul următor. Din acest motiv, noi nu mai vorbim deja despre împlinirile animalice sau, în general umane, din lumea noastră.

Omul se ridică instantaneu la un nivel diferit, un nivel de obţinere. El devine interesat de armonia cu natura şi devine împlinit văzând tabloul de forţe care ne guvernează; modul în care acestea ne stârnesc şi ne conduc mai departe.

Acesta este tipul de dorinţă care se trezeşte în om. Eu nu spun că toţi au aceste dorinţe pentru început. Ele se trezesc în omul care este cu adevărat interesat în înţelesul vieţii şi vrea să devină magician. Asta este. Pentru a deveni magician tu trebuie să iei acest aparat uriaş, acest sistem de guvernare, în mâinile tale.

Când tu începi să vezi şi să înţelegi sistemul, atunci tu începi să devii cu adevărat împlinit de armonia lui. Asta este plăcerea cea mai mare! La acest grad tu devii mai aproape, devii inclus în sistem, şi simţi eternitatea şi perfecţiunea lui. Tu de acum nu te mai asociezi pe tine cu corpul animal, perisabil, fiindcă tu nu mai exişti la nivelul animal, ci exişti la nivelul „uman”. Corpul tău poate muri, dar tu ai obţinut dorinţe complet diferite şi poţi exista în ele.

Nicio dorinţă nu mai rămâne în om care nu mai poate fi realizată. Dacă ele sunt conduse în concordanţă cu sistemul general al naturii, atunci ele vor fi cu siguranţă împlinite. Aceste dorinţe sunt ale aceluia care ţinteşte spre iubire şi dăruire.

Din programul KabTv „ Convorbiri cu Dr. Michael Laitman”3/11/2012

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se pare că de-a lungul procesului de joc integral vor fi oameni care vor fi uşor impresionaţi şi care vor spune dintr-o dată: „Oh, am intrat în starea de spirit generală şi acum vă voi învăţa pe toţi!”.

Răspuns: Într-un grup integral nu pot fi lideri. Tot ceea ce discutăm este în conformitate cu ghidarea moderatorului. Acesta este un lucru.

Al doilea este că omul care vrea într-adevăr să obţină lumea superioară, devine mai fin şi chiar mai ascuns. El niciodată nu vorbeşte despre lucruri abstracte, el poate să-ţi spună glume, sau să glumească pe seama unor subiecte, dar toate glumele sunt o distragere de la subiectele cu adevărat serioase, fiindcă, de fapt, este el însuşi în ele şi el nu dezvăluie asta.

Întrebare: Eu vorbesc despre un stadiu mai îndepărtat al jocului, dacă ne imaginăm omenirea jucând jocul pentru 10-20 de ani….

Răspuns: În primul rând noi nu ne jucăm pentru un timp atât de lung fiindcă pe drum, recunoaşterea conexiunii şi a unităţii în grup are loc în termen de câteva zile, până la o săptămână, este o mişcare foarte rapidă.

Deci, dacă omenirea începe să se ocupe de ea, în timp de câteva zile lumea se va schimba cu totul. Nici nu poţi să-ţi imaginezi asta!

Oamenii vor merge cu bucurie acolo unde li se va spune: să aranjeze ceva, să lucreze undeva. Ei nu vor avea nevoie de nimic inutil. Vor deveni raţionali în atitudinea lor faţă de ei înşişi şi faţă de lume, printr-un mod de viaţă rezonabil şi normal.

Lucrul principal este sentimentul de conexiune şi de unitate care dau omului un spirit superior, o minte.

Din programul KabTv „Convorbiri cu Michael Laitman” din 3/10/2012

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→