Daily Archives: 7 decembrie 2013

Renunţaţi la comoară

Vasele de dăruire sunt, în aceeaşi măsură, o dorinţă de primire, dar nu a primi pentru a dărui. Să presupunem că sunt un invitat aşezat în faţa gazdei. Când văd cât de bine mă tratează El, în stratul superior al dorinţei, sunt pregătit să-L tratez pe El în acelaşi mod. Dăruirea Lui, care se concentrează asupra mea, mă duce la răspunsul corect.

În acelaşi timp, eu sunt sub dominaţia Lui. El este atât de minunat, bun şi binevoitor, că această dăruire mă corectează deja şi sunt pregătit să-I dăruiesc în răspuns. Astfel, eu răspund Luminii în vasele de GE care sunt axate pe dăruire în scopul de a dărui. Ele au, de asemenea, un anumit Aviut (grosime) dar, în general, nu mă opun gazdei. Atunci când absorb iubirea Lui pentru mine, nu-L pot prejudicia în dorinţa mea de primire. Este dificil de a înţelege aici, deoarece noi suntem pregătiţi să-I facem rău într-o situaţie similară, deoarece, dacă El mă iubeşte, această iubire Îl face vulnerabil şi deci, Îl pot supăra.

Dar, vorbim despre nivelul de adevăr aici: dacă văd că o persoană mă ajută din inimă, chiar dacă nu este uşor şi cere un mare efort, stabilesc aceeaşi atitudine faţă de ea, în mine. Nu muncesc în scopul de a dărui, cum o face ea încă, dar cel puţin “nu face prietenului tău ceea ce nu-ţi place să ţi se facă”.

Astfel, chiar dacă reprezintă doar straturile superioare ale Aviut, muncesc cu toate vasele sale, dorinţele,  implicându-le doar atât cât să nu folosească grosimea lor Aviut. Folosesc aceasta numai dacă simt atitudinea Sa faţă de mine ca o mare iubire. În acelaşi timp, pot răspunde doar prin apartenenţa la El şi nu mai mult decât asta.

Este la nivelul animal. Eu sunt ca un câine la piciorul stăpânului său. Muncesc cu toate dorinţele mele, dar numai pentru a adera la El. Eu sunt inferior Lui.

Asta nu este uşor. Prin asta, El poate face ce vrea din mine. Aici sunt necesare fidelitatea, devotamentul şi un nivel de credinţă, dăruirea, dar nu mai mult. Eu m-am anulat, “folosiţi-mă cum doriţi, sunt un instrument în mâinile voastre”.

Dar încă nu pot să acţionez în plan uman, este împotriva naturii mele de a fi ca El. Acesta este nivelul următor, atunci când AHP se conectează, pentru a primi în scopul de a dărui, nu doar răscumpărarea dorinţei, ci şi în ea.

Totuşi, între timp, m-am anulat şi această stare simbolizează Hanukkah. Eu îl urmey pe Creator, în ciuda a tot. Este clar că sunt în război, îmi ucid duşmanii, dar “numai pe cei ce resping spiritualitatea”. Ei spun “trăieşte”, “nu aparţine Luminii, nu te conecta la dăruire”.

Întrebare: Nu înţeleg ce are asta cu munca spirituală.

Răspuns: Încercaţi să vă concentraţi, astfel încât să nu simţiţi ura faţă de cineva şi să nu doriţi să reuşiţi în detrimentul altuia.

Veţi fi de acord că toată lumea ar trebui să se simtă bine. Chiar dacă nu contribuiţi la nimic, nu deranjaţi. Încercaţi să ajungeţi la această atitudine, deasupra dorinţei voastre de primire.

Imaginaţi-vă că găsim o comoară de miliarde de dolari. Acum, o vom împărţi în mod egal între noi, inclusiv noi doi. Poate că sunteţi de acord acum, dar dacă suma ar fi deja în contul tău bancar? Crede-mă, te va durea să renunţi la fiecare banuţ, asta este natura noastră. Deci, nu este uşor să atingeţi nivelul de dăruire în scopul de a dărui. Este nevoie de patruzeci de ani în deşert şi eventual miracolul, care este acumulat în mici cantităţi, de fiecare dată, are loc.

Din Lecţia zilnică de Cabala, 02.12.2013, Scrierile lui Rabash

Războiul Macabeilor

Există multă abundenţă în lume, dar nu reuşim să o gestionăm pentru a organiza viaţa; ca o familie care prosperă material, dar există o relaţie imperfectă între ei – este imposibil să trăiască împreună. Apoi, nu există alegere şi oamenii divorţează sau, ca în cazul nostru, singurul lucru pe care am putea să-l facem este să ne conectăm. Nu ne putem îndepărta unul de altul, nici divorţa, deoarece natura ne obligă, încă, să ajungem la conexiune reciprocă.

Aici, războiul împotriva grecilor a izbucnit, războiul privind modul de a continua: fie în raţiune, fie deasupra raţiunii, adică folosind forţele de primire, sau forţele de dăruire. Vedem că este imposibil de a trăi funcţionând cu forţele de primire. Dar, dacă nimic nu lipseşte în lume, viaţa noastră devine insuportabilă, datorită relaţiilor teribile dintre noi. Chiar dacă creăm condţii minunate, există mereu problema urii şi repulsiei între noi, şi,  nimic nu ne ajută şi ruinăm vieţile noastre până când asta devine de nesuportat.

Astfel, am ajuns la recunoaşterea răului în natura umană şi înţelegem că trebuie să ne corectăm ura cu iubire. Altfel, nu este nicio şansă de a exista. Cu cât mai repede identificăm această singură opţiune, cu atât mai bine va merge. În loc de suferinţe şi probleme care alterează existenţa marii noastre familii, întregii omeniri, putem realiza o viaţă minunată corectată.

Aici războiul izbucneşte, fiecare pentru sine şi toată lumea pentru toată lumea, într-o încercare de a ajuta pe fiecare să părăsească ura şi să ajungă la iubire. Noi credem că nu este în puterea noastră şi avem nevoie de un alt partener aici, care este numit forţa superioară.

Mai mult, în acest proces începem să înţelegem că totul este predeterminat. Problema nu este că trebuie să facem, pur şi simplu, pace între noi şi să uităm ura pe care am simţit-o înainte. Totul este, de fapt, în acest scop, în acest fel, astfel că nu vom fi în măsură să fugim de separare, ego, ura pe care o simţim, spre conexiune, iubire şi dăruire prin noi înşine. Apoi, vom avea nevoie de ajutorul forţei superioare şi de a ne conecta astfel încât să fim în ea. Astfel, vom descoperi forţa superioară, singura forţă care operează în realitate.

Acest proces nu este posibil decât prin apropiere de forţa superioară, care conduce întreaga realitate, care apare în minţile noastre şi modifică realitatea, dacă ne vom întoarce spre ea cu această cerere. Apropiaţi-vă şi deveniţi din ce în ce mai dependenţi de ea. Astfel, suntem incluşi în rădăcina noastră.

Toate aceste lupte sunt divizate în două mari războaie: războiul împotriva vaselor de dăruire şi războiul împotriva vaselor de primire în scopul de a dărui. Primul război este numit războiul Macabeilor. Este în scopul de a scăpa de percepţia actuală a realităţii şi de a trece la adevărata percepţie a realităţii  care ne permite să vedem lumea spirituală. Prin urmare, noi suntem autorizaţi să vedem doar lumina lumânărilor de Hanukkah şi să nu le folosim. După victoria Macabeilor, un al doilea război izbucneşte, în scopul de a satisface dorinţele de primire pentru dăruire.

Deci, Hanukkah simbolizează sfârşitul primei părţi a muncii noastre. Adevărul este că, aceasta este jumătatea cea mai dificilă. Prin urmare, această sărbătoare nu este menţionată direct nicăieri în Biblie, ci numai evocată prin sugestii, deoarece este sărbătoarea Luminii, a dăruirii.

Este imposibil de a exprima corect aceasta în limbajul nostru corporal şi de a descrie acest război în mod clar.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.12.2013, Scrierile lui Rabash

Momentul cel mai important din istoria lumilor

Baal HaSulam, „Invatatura Cabalei si Esenta sa ” : Mă bucur că m-am născut într-o asemenea generație în care este permis să se dezvăluie înțelepciunea adevărului.

Adam a fost primul care a descoperit esența realității generale în care trăim ca un fel de „balon „, simțim această viață doar în noi înșine, fără nici un scop serios. Aceasta se află mai presus de aspectele existenței „animale”, care ne cere să ne naştem, să trăim și să murim din nou și din nou .

De asemenea, adăugăm la aceasta fanteziile noastre despre viata de după moarte, o greșeală foarte amară din partea noastră , o mare greșeală a umanităţii care așteaptă altceva de la nivelul actual. Ca urmare, este dificil să descrii toate limitările omului, toată confuzia în care este scufundat .

Cu toate acestea, de la Adam înainte, o parte a omenirii a început să dezvăluie adevărul . Și adevărul este că este posibil să ne deschidem senzațiile noastre actuale limitate, împreună cu mintea care este în spatele lor. Este posibil să deblocăm ușa ce ne conduce în afara lumii noastre, ce este „descrisă” de percepția celor cinci simțuri. În plus față de acestea, poţi găsi cinci noi simţuri spirituale, care acționează prin forţa opusă, conduse nu de egoism, ci de altruism.

Cu toate acestea, a fost descoperită doar unei mici părţi a omenirii. Procesul merge mai departe și umanitatea vine treptat mai aproape de această descoperire, la o înțelegere că fiecare trebuie să se ridice la un nivel spiritual superior în timpul vieții sale aici . Acesta este modul în care învățătura Cabalei definește scopul său: revelarea Creatorului către ființele create în această lume.

Etapele dezvoltării umane progresează lent. După cum Baal HaSulam scrie că a fost nevoie de miliarde de ani pentru a se dezvolta universul, sute de mii de ani pentru a se dezvolta „ființa umană materială” și mii de ani pentru a se dezvolta „omul spiritual”, care provine de la Adam. Cinci mii șapte sute de ani au trecut de la timpul său până în momentul în care a apărut o oportunitate de a explica ceea ce se întâmplă la toată lumea și pentru a atrage oamenii să se ridice la gradul de Ființe Umane (Adam), ceea ce înseamnă similari (Domeh), cu Creatorul .

Și de aceea Baal HaSulam este foarte bucuros că din timpul său și mai departe este permis să se dezvăluie această cunoaștere. Ne-am dezvoltat suficient la nivelul actual și putem continua cu dezvoltarea la gradul uman .

Un moment special a sosit, fără precedent în istorie. Procesul a venit din lumea Infinitului prin toate lumile, prin spargere și prin etapele preliminare, iar apoi prin toate meandrele din lumea noastră pentru a veni în cele din urmă la acest punct .

Trebuie să înţelegem importanța perioadei în care trăim și, chiar mai mult, importanța trezirii pe care fiecare persoană a primit-o . Acest lucru necesită o abordare responsabilă și serioasă de la noi. Nu există nici un moment mai important în istoria tuturor lumilor, și a lumii noastre în special.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala 5/12/13 , Scrierile lui Baal HaSulam