Primul lucru pe care trebuie să îl înțelegeţi foarte bine, este faptul că, tot răul din egoism este revelat numai împotriva unității. Numai aceasta se numește înclinația rea ​​în om.

În al doilea rând, tot acest rău este deja în noi și doar iese la suprafaţă. Deci, nu vă faceți griji, depozite uriașe de egoism sunt încă ascunse în noi.

Pe de altă parte, ar trebui să  binecuvântăm toate revelațiile rele, la fel cum facem cu cele bune. La urma urmei, aceasta înseamnă că acest rău este inițial ascuns în noi și ar trebui să fim fericiţi că este dezvăluit şi că se poate corecta. Așa cum se spune, „Uită-te la ei și  transformă-i într-o grămadă de oase.”

Dacă ne plângem împreună asupra răului nostru, atunci este bine. Dacă cerem în mod corect „iertare”, atunci ajungem la corectarea acestuia, adică ne ridicăm la următorul grad – ajungem la rege, la începutul Anului Nou. Noi proclamăm Creatorul ca pe cel mai mare, ca domnitor, ca o cauză dreaptă a tot ce se întâmplă în lume.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala din 9/7/14, Shamati #23

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Ce poate fi mai firesc decât să se facă bilanțul vieții o dată pe an; este momentul de a vedea dacă ne-am ținut promisiunile, am realizat visele noastre, planurile de carieră, etc. Acest examen de conștiință ne conduce, desigur, a cere iertare apropiaților, colegilor, chiar și străinilor pe care i-am rănit cu remarci deplasate.

Această abordare clasică este legitimă, dar pentru ce să facem un bilanț al vieții noastre, cui dăm explicații, și mai ales, ce se așteaptă de la noi pentru ca să facem în fiecare an un examen de conștiință?

Această provocare implică o responsabilitate care ne revine, un rol de jucat și, în caz contrar, un sentiment de culpabilitate și rușine care ne împinge să cerem iertare. Dacă poporul Israel este poporul ales, ales de Dumnezeu, acest lucru nu este un capriciu, ci un rol i-a fost încredințat: să fie lumină pentru națiuni. În luna Elul examinăm dacă am înțeles rolul nostru și exemplul este istoria profetului Iona.

La aceea vreme trebuia să meargă într-o misiune la Ninive, lucru pe care l-a refuzat și a preferat să fugă. Știm cu toții că este imposibil să scapi de Providență, destinul nostru ne atrage mereu și Iona, ca noi astăzi, trebuie să fie această lumină pe care o pretind națiunile. Îndeplinind misiunea sa, Iona aduce prosperitate, abundență și pace în lume, aceeași misiune ne revine nouă.

Desigur, nu suntem aruncați dintr-o barcă, nici înghițiți de un pește mare pentru a înțelege ceea ce se așteaptă de la noi. În zilele noastre este rău, este un destin colectiv, evreii sunt amenințați în întreaga lume, antisemitismul bate la poarta Europei și Statelor Unite fără rușine. În Israel, amenințarea răsună la frontierele noastre și chiar dacă armata noastră este puternică și eficientă, neliniștea este acolo, amărăciunea că orice am face, nu putem să trăim în pace.

Filed under: Munca spirituala - Niciun comentariu→

Să fii popor ales are un preț: să fii ca un singur om cu o singură inimă și ”fie vă uniți, fie acolo este locul de înmormântare”, nici mai mult, nici mai puțin! Întreaga noastră istorie este o eternă reluare: Israel este unit, apoi cade, apoi cere iertare și se unește din nou. În secolul 21, această uniune între noi, evreii, nu mai este suficientă, este timpul de a lua asupra noastră misiunea care ne-a fost încredințată și de a aduce lumină națiunilor. Suntem ca un robinet care reține apa atunci când lumea întreagă este însetată și deshidratată. Suntem cei care putem deschide robinetul; dacă nu o facem, ura și antisemitismul vor crește împotriva noastră. Asta este posibil grație iubirii frățești.

Filed under: Fara categorie, Munca spirituala - Niciun comentariu→