Întrebare: Cum s-a petrecut exilul celor două triburi? Erau “în contact” cu “Babilonul” dar fără să se “dizolve” total în acesta?

Răspuns: Da. Această stare de fapt a continuat două mii de ani. Dacă ele ar fi existat complet separate, izolate de restul omenirii, nimeni nu s-ar fi “luat” de ele niciodată. Din motive spirituale însă, acest lucru este imposibil. Ele trebuiau să se conecteze cu celelalte națiuni, conducând astfel umanitatea înainte, spre ascensiunea viitoare, spre “iluminarea” viitoare.

Din acest motiv puterea superioară a“aranjat” lucrurile în așa fel încât ele au fost forțate, independent de voința lor, să trăiască printre celelalte națiuni și să-și transmită cumva întelepciunea către acestea. Evreii au fost dintotdeauna medici, savanți, etc. Ei au pus bazele sistemului bancar și diverselor tehnologii. Totul a început cu ei.

Întrebare: Atâta vreme cât erau într-o stare de unitate, ei nu se găseau în exil?

Răspuns: Corect. Ei intrau într-una sau într-alta dintre țări săraci, zdrențăroși, îngrămădiți împreună, fiind acceptați în acea “formă.” Pe moment totul mergea bine, ei ducând o viață liniștită și pașnică.

Pe măsură însă ce se statorniceau acolo, deveneau bogați și distanța dintre ei creștea, pe când nivelul frăției și egalității dintre ei se diminua. Existau evrei bogați și evrei săraci. “Bisturiul” care i-a separat unul de celălalt, s-a înfipt tot mai adânc în rana dintre ei. Atunci au apărut și problemele, au început să fie urâți și ulterior, au fost goniți din țările în care trăiau.

Putem trasa o parelelă cu exilul din Egipt. Mai întâi, evreilor li s-a alocat zona Goșen, un teren fertil, pe care ei au început să-l dezvolte. Această perioadă este descrisă ca fiind cei “șapte ani de sațietate.”

Dar de ce au venit apoi cei “șapte ani de foamete”? De ce noul conducător al Egiptului i-a intimidat pe evrei? De ce egiptenii îi urau pe evrei, silindu-i să plece?

Toate acestea s-au întâmplat pentru că evreii au devenit “grași.” A fost rezultatul “înțelegerii” lor cu egoismul, în timpul celor “șapte ani de sațietate,” atunci când influența evreiască era foarte puternică în Egipt. Ei s-au “vândut” egoismului. De îndată ce au atins nivelul maxim de egoism, a început perioada de autoritară, de supunere, numită “șapte ani de foamete.”

În esență și în alte țări au avut loc aceleași procese. Ultimul exemplu, cel mai pregnant, este Germania. Acolo evreii s-au străduit cu adevărat să se comporte exact ca germanii. Ei erau juriști, doctori, politicieni, unul dintre ei încercând cu toată seriozitatea să devină Cancelar. Cunoaștem cu toții rezultatul.

Întrebare: Cum trăiau în Babilon cele două triburi supraviețuitoare? Antisemitismul care îi însoțește pe evrei până în ziua de astăzi, nu s-a născut oare în acel timp?

Răspuns: Vorbind la modul general, antisemitismul își are originea în anticul Babilon, pentru că grupul lui Abraham trebuia obligat să plece, să părăsească acel loc. Apoi situația s-a repetat în Egipt și din nou în timpul exilului babilonian. Este vorba despre aceeași stare de echilibru dintre Lumină și dorință, sau de absența acestui echilibru.

Cu toate acestea, prima manifestare deschisă a antisemitismului s-a petrecut în timpul lui Nabucodonosor, după pierderea Templului. Adevărul este că evreii nu au fost alungați de acolo; mai degrabă, termenul dedicat exilului expirase. După ce Haman a făcut o încercare nereușită de a-i extermina pe toți evreii din țară, un rege nou, Cirus, fiul Esterei și patron al evreilor, a venit la putere. De fapt, în timpul exilului babilonian, regina Babilonului era o evreică. Așadar, Cirus i-a ajutat pe evrei să se întoarcă în Israel, dându-le toate cele trebuincioase pentru reconstrucția Templului.

Acela a fost timpul profeților, care au petrecut exilul alături de poporul lor și au ieșit din exil tot împreună cu acesta. În acea vreme, poporul se afla la un oarecare nivel spiritual și nu în puterea întunericului absolut, așa cum s-a petrecut ulterior.

[144274]
Din emisiunea KabTV “Babylon Yesterday and Today” 9/03/14, Part 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Adam a fost primul care a atins sistemul creației și a descoperit că scopul final al evoluției umane este realizarea stării superioare, ascensiunea la nivelul Creatorului, că toate generațiile viitoare ar trebui să o realizeze.

Astfel, a început imediat să disemineze înțelepciunea Cabala, stabilind trei grupuri de studenți numite fiii săi. Nu erau fii corporali, ci spirituali, care erau la un nivel mai mic decât profesorul lor, și care au învățat de la el cum să urce la nivelul următor. Prin urmare, termenii de ”tată” și ”fiu” în Tora se referă la două niveluri. Nu este nici o legătură de sânge între ei, ci doar o continuare spirituală.

După Adam, au existat trei linii care proveneau de la elevii săi: Sem, Ham și Iafet. Linia care provenea din Sem s-a dezvoltat și celelalte două linii s-au dovedit a fi fundături. Dar, ele au fost, de asemenea, necesare pentru a se exprima, evidenția și stabiliza linia mediană.

Astfel, un lanț glorios de cabaliști și școlile lor s-au dezvoltat timp de numeroși ani, de la Adam până în perioada Babilonului antic: zece generații de cabaliști până la Noe și zece generații următoare lui. Fiecare generație simbolizează o anumită etapă proprie în dezvăluirea unei conexiuni tot mai puternice cu Creatorul și recunoașterea rețelei de forțe care gestionează lumea noastră.

În perioada lui Noe, clarificarea și purificarea sistemului de cunoaștere a Creatorului și apropierea de El, a continuat și acest lucru a fost descris în istoria Arca lui Noe.

După ce toți elevii lui Noe au urcat la nivelul unității în atributul de dăruire și echivalență cu Creatorul, reușind să conecteze părțile naturii mineral, vegetal, animal și vorbitor în interiorul lor într-o singură capsulă (arcă), au reușit să depășească nivelul numit ”potop”, în loc să se înece; ei au absorbit toate atributele apei, atributele vieții, atributul dăruirii.

Spargerea care a survenit în ei era începutul unei noi lumi. Noe simbolizează acest punct de cotitură, atunci când oamenii care studiază Cabala dobândesc atributul de dăruire, care este metaforic prezentată de apă. După experiența unei revoluții interioare, au început să folosească acest punct în mod corect și să folosească dezvoltarea sa.

Din Kab.tv, ”Scurte povestiri”, 15.10.2014

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi singuri producem fenomene precum virusul Ebola; noi înșine cauzăm astfel de epidemii, astfel de puncte de dezechilibru. S-au spus multe lucruri despre acest subiect în cadrul practicilor vechi de vindecare, inclusiv cele estice.

Medicina modernă a evoluat în cursul secolelor trecute și, înainte de asta, un medic adevărat nu se limita să ofere remedii.

Numeroși înțelepți și vindecători vechi au subliniat importanța echilibrului mental al unei persoane, care are un efect asupra echilibrului corpului, asupra sănătății sale.

Totuși, timpurile erau diferite atunci, nu eram încă interconectați unii cu ceilalți și astfel, fiecare persoană putea, individual, să determine starea sa de sănătate, având grijă de echilibrul sistemului său intern cu natura, cu mediul. Prin urmare, un medic o putea trata cu tincturi și alte substanțe naturale care aveau un impact real.

Astăzi, ei sunt neputincioși, pentru că am fost otrăviți de mediu și suntem la un nivel de dezvoltare al egoismului complet diferit. Dar, în trecut, remediile naturale, inclusiv elementele naturii mineral, vegetal și animat își făceau treaba lor, precum și măsurile pentru a menține sau stabili echilibrul pacientului cu mediul pe plan uman.

În prezent, acest factor abia depinde de persoană. Legăturile strânse ale ”satului global”, interconexiunea universală, nu îi permite să se echilibreze și să se vindece numai prin mijloace naturale. Într-o lume globalizată, echilibrul nu depinde de o singură persoană, ci de societate.

Prin urmare, recomand organizațiilor internaționale precum ONU, UNESCO, OMS și altele, să se ocupe de această problemă. Dar, ar trebui să se ocupe în mod corect, înțelegând că, din timpuri imemoriale până în prezent, totul depinde, în final, de echilibrul între oameni, care ”se propagă” în jos de la acest nivel, până la nivelurile inferioare ale naturii și ființei noastre.

Din kab.tv, ”Viață Nouă”, 19.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora ne spune cum organizează omul treptat sistemul spiritual în care Lumina și dorința, care au fost create de către Creator, se topesc în conexiunea dintre ele, cum Bina intră în Malchut, Malchut în Bina, și un sistem comun se formează.

Când Malchut intră în Bina, adică atunci când dorința penetrează Lumina, slăbește treptat Lumina, ceea ce se traduce prin apariția de niveluri diferite. Când Malchut primește Lumina, construiește simultan toate sistemele care o vor ajuta să realizeze nivelul Luminii în viitor.

Tora descrie cadrele în care Lumina se poate propaga prin dorință și dorința poate să fie asemenea Luminii.

De exemplu, ce simbolizează moartea lui Nadav și Avihu, fiii lui Aaron? Aaron este marele preot și simbolizează unul din gardienii sistemului Providenței, GAR de Bina, care nu este autorizat să transmită Lumina de Hochma prin el.

Fiii lui Aaron, Nadav și Avihu, care simbolizează atributele acestui sistem, au dorit să adauge Lumina de Hochma în el, dar nu au putut să o suporte și au fost rupți de Lumină. În același timp, nu este moartea sistemului, ci crearea unui gardian, în care va traversa doar forța Luminii pe care Aaron o poate transmite.

Asta se numește moartea fiilor lui Aaron, adică să nu primească în această dorință, ocolind acest gardian al Luminii de Hochma, deoarece o Lumină mai mare decât Lumina nivelului lui Aaron nu poate să treacă în jos.

Se pare că Aaron este un filtru care taie intrarea Luminii în jos, deoarece inferiorul nu o poate accepta și percepe. Dacă cineva vrea să urce la nivelul Luminii de Hochma, el trebuie să urce la nivelul lui Aaron.

Întrebare: Asta înseamnă că nu poate exista o altă spargere?

Răspuns: Nu este o spargere, ci o adaptare a conexiunii dintre Lumină și dorință. Aceste două forțe ale creației trebuie să stabilească o simbioză de acțiuni reciproce între ele pentru ca ele să filtreze corect Lumina și dorința de Sus și de jos, pentru a permite sufletelor să urce corect de jos în sus, să se extindă, să se dezvolte, și astfel să fie umplute cu Lumină.

Astfel, Nadav și Avihu sunt sistemele care sunt create special pentru a organiza cadrele în care Lumina se poate propaga în interiorul dorinței și prin care dorința poate să fie asemenea Luminii.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 19.03.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Miliarde de oameni au studiat Tora în diferite moduri (în iudaism, în creștinism și islam) de secole și nu au reușit să găsească drumul.

Răspuns: Noi nu înțelegem încă unicitatea vaselor spirituale. Dacă nu există la o persoană, ea nu le poate imagina, înțelege sau simți în vreun fel. Nimeni nu poate sări deasupra nivelului său.

Putem încerca să explicăm și să învățăm asta o persoană timp de 10 sau 20 de ani, dar ea nu va fi în măsură să deschidă urechile și inima sa pentru a auzi ceea ce spune Tora, doar atunci când Lumina de sus, un spirit de sus se dezvăluie în ea. Dar, dacă Lumina Superioară și spiritul de sus nu se dezvăluie în ea, o persoană este incapabilă să înțeleagă ceva.

Diferența dintre un animal și o ființă umană se găsește cu adevărat în faptul că inima sa se deschide sau nu la ceea ce spune Tora. Asta nu este posibil decât prin acțiunea Luminii.

Prin urmare, puteți privi miliarde de cercetători și miliarde de suferinzi și vedeți că nu pot realiza nimic. Ca și cum ați avea un milion de vaci bolnave. Suferința lor le va ajuta să vindece boala? Ele nu vor fi în măsură să o depășească sau să scape de asta prin ele. Doar o ființă umană le poate salva și vindeca, un expert care cunoaște și care le aduce un medicament bun, adică persoana care atrage Lumina.

Doar de la un nivel superior este posibil să se corecteze o stare pe care o vedem în viața noastră și în această lume. Doar dacă Lumina apare și ne influențează, altfel este imposibil a face ceva. Ceea ce putem face este de a trata oamenii cu răbdare, pentru a-i pregăti treptat să primească Lumina la nivelul lor.

Lumina apare și operează ca Lumină Înconjurătoare, de departe, ca o iluminare generală, și o persoană dobândește treptat o minte și senzații. Ego-ul, înclinația rea, crește în interiorul ei, adică atributele care sunt opuse Luminii, în scopul de a sublinia asta și mai mult.

Astfel, nu ar trebui să fim impresionați de faptul că lumea noastră este plină de oameni inteligenți și, în același timp, este în criză. Corectarea nu vine decât prin forța superioară și nu putem face asta prin noi înșine. Pregătirea sa este singura noastră responsabilitate.

Din prima parte a Lecției noastre de Cabala, 17.10.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum trebuie să incovăm în mod corect teama? Ar trebui să fie în centrul grupului prin mine ca individ?

Răspuns: Eu pot stimula grupul nu ca o persoană spirituală, ci ca un individ egoist material. Totuși, dacă fuzionez cu grupul, sunt deja un element spiritual, pentru că grupul este un corp spiritual, și este posibil a influența mediul la următorul nivel prin el.

Doriți să vă ridicați la un nivel superior? Nu este posibil decât prin grupul de zece!

La următorul nivel, atunci când conectați zece grupuri de zece într-unul singur, veți munci la un nivel de o sută, și așa mai departe. Astfel sistemul este organizat. În plus, el muncește în profunzime mai degrabă decât în lărgime, adică în aprofundarea generală. Trebuie să fim atenți la asta, și să aspirăm în permanență să ameliorăm calitatea conexiunii noastre. Asta este foarte important.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, 19.09.2014, Atelier 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În grupuri mici, grupurile de zece includ de multe ori începători și studenți vechi. Ei vorbesc un limbaj diferit, au niveluri diferite de înțelegere. Cum se pot uni într-un astfel de grup de zece diversificat?

Răspuns: Nu văd o problemă. Priviți rădăcina, interiorul unui grup, un nou venit și unul vechi sunt absolut identici. Este ca în exemplul lui Rabbi Yossi Ben Kisma care a văzut la elevii săi un grup ideal, chiar dacă erau începători neștiutori ce nu înțelegeau nimic. Diferența dintre ei era ca de la cer la pământ. Dar, el a văzut esența lor interioară, cum erau uniți unul cu celălalt în lumea spirituală.

Dacă dorim să privim prietenii noștri astfel, atunci nu există diferență dacă cineva este într-un grup de câteva luni și un altul este acolo de cinci ani. Trebuie să ne îndepărtăm un pic de caracteristicile exterioare.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 08.10.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem trece de la teama artificială la teama cognitivă emoțională?

Răspuns: Este posibil să o facem aruncându-ne în gând și emoție. Dacă sunt printre prieteni și îi ascult tot timpul, mă cufund în cuvintele lor încercând să navighez pe valurile gândului lor, absorb caracteristicile și emoțiile lor.

Chiar dacă în inima mea totul poate să fie mort, ca urmare a unei astfel de influență reciprocă, încep să apară propriile mele emoții. Dacă o persoană este plină de la început, nu este bine. Cea mai bună situație este atunci când sunteți goi; nu aveți nimic, nici cea mai mică dorință. Veniți la grup mecanic și începeți să munciți asupra voastră plecând de la o stare complet adormită, de la o stare complet vidă.

Dar nu este cazul să intri într-o astfel de stare intenţionat și nici să îți faci griji că nu ești în ea. Învață să muncești cu dorințele altora și să ajungi la o stare de teamă pentru că absorbi sentimentele prietenilor tăi. Este foarte bine.

Dacă nu ești pregătit, investește eforturile tale în ceilalți; încearcă să faci ceva fizic, sau pur și simplu să vorbești cu prietenii tăi deoarece ei te vor trezi și îți vor da inspirație.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, 19.09.2014, Atelier 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Am vorbit mulți ani despre punctul din inimă. Acum am început să vorbim despre punctul din minte, ce este?

Răspuns: Punctul din inimă și punctul din minte sunt două puncte sau două atribute prin care eu simt, măsor și examinez starea mea, intenția mea. Dorința există sub forma unui punct și gândul este mereu cu dorința. Atunci când simt ceva în dorința mea, un gând care leagă starea mea actuală la starea pe care vreau să o ating apare natural. Gândul se naște în diferența dintre ceea ce doresc și ceea ce resimt.

Astfel, cu cât distanța dintre starea dorită și starea inițială este mai mare, cu atât gândul nostru devine mai activ. Dacă dăm totul unei persoane, ea nu își pierde doar dorința, ci gândurile sale încetează să mai lucreze și ele devin amorțite.

Un gând apare doar când sentimentul de goliciune apare în dorință, atunci când ne lipsește ceva. Gândurile noastre sunt un derivat al dorinței. Dorința este faza inițială și gândul este secundar. Aceste două categorii trebuie să existe în fiecare persoană și trebuie să le dezvoltăm simultan pentru a atinge obiectivul nostru.

Reprezentăm obiectivul ca o stare clară a grupului. Faptul este că, scopul spiritual este un concept vag și obscur. Trebuie să-l imaginăm în forma materială a stării spirituale, care este conexiunea reciprocă totală între noi, atunci când suntem cu toții uniți, ne facem griji în permanență unii pentru alții, atunci când forța superioară curge printre noi și ne umple, ne conectează și ne leagă împreună.

Cu alte cuvinte, Creatorul umple rețeaua de dorințe, teama noastră comună, pe care le-am creat. De aceea, putem numi asta o stare spirituală.

Întâi trebuie să desenăm starea în care suntem și starea pe care dorim să o atingem. După ce o simțim clar, reprezentăm diferența între ele sub forma unui gând infinit: ”Cum putem atinge starea dorită”.

Astfel, noi acționăm de la o dorință spre un gând, de la un gând spre o rugăciune, o cerere și spre împlinirea ei.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, atelier 1, 19.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Apropiindu-mă de ceilalți, eu cer Creatorului să mă ajute să mă gândesc la ei. El mă ajută și noi suntem aici într-o singură mișcare, un triunghi închis. În ce formă trebuie să cer Creatorului a mă gândi la alții? Cum pot forma această cerere?

Răspuns: Grija pentru ceilalți ar trebui să vă arate cum să modelați această abordare. Cum îi puteți ajuta pe ceilalți? Cu ce calități bune?

Ne îmbrățișăm și ne susținem unii pe ceilalți, dar interior credem că nu avem nimic să ne dăruim. Vedem că, cuvintele de încurajare pe care le spunem nu ne mai ajută. Mesele festive și tot soiul de evenimente, de asemenea, nu dau nimic. Sincer, totul este inutil.

Asta doar ne oferă posibilitatea de a renunța la propria forță pentru ca să resimțim nevoia pentru Creator, și atunci voi simți nevoia de El tocmai din cauza propriei mele slăbiciuni, confuzii, dezorientări, astfel că, în cele din urmă, să realizez că sunt o ființă creată și că El este Creatorul.

Doar atunci o rugăciune urgentă, o cerere spre El, se ridică în mine precum la un mic copil care cere ceva părinților săi. Această condiție se numește ”Fii Mei M-au învins”, pentru că rugăciunea corectă, cererea corectă, place Creatorului, Îi aduce mulțumire.

Astfel, El se manifestă în noi. Prin urmare, interacțiunea corectă între noi ar trebui să ne conducă la necesitatea de a munci cu cea mai înaltă forță a naturii.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, Atelier 1, 19.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→