Noul meu articol pe Linkedin “Tu B’Av, mai mult decȃt o zi de Sf. Valentin evreiască”

Cum este posibil ca iubirea să fie motivul pentru aproape fiecare activitate pe care o desfășoară oamenii și,totuși, ceea ce vedem în jurul nostru este ură interminabilă, separare și certuri? Să regândim ce este iubirea adevărată.

Cea mai bună explicație a acestui concept poate fi găsită în semnificația Tu B’Av (15 Av), ziua iubirii. Se întâmplă imediat după Tisha B’Av (9 Av), ziua distrugerii. Abia după această criză de neegalat în care este revelat răul, ura dintre noi, suntem capabili să ne corectăm și să ajungem la iubirea adevărată. Apoi începe o nouă perioadă de echilibru. Pentru a o atinge totuși, a trebuit să recunoaștem mai întâi că starea noastră actuală este complet opusă acesteia.

Cu alte cuvinte, recunoașterea unei uri neîntemeiate care locuiește în inima noastră este condiția prealabilă pentru realizarea iubirii necondiționate între noi. După cum este scris, „Tu B’Av este corectarea și atenuarea lui Tisha B’Av”. (Likutey Halachot).

De asemenea, este scris în Mișna: „Nicio zi nu a fost la fel de bună pentru Israel ca 15 Av. – o zi în care triburilor li s-a permis să se amestece și să împărtășească bunătatea fiecăruia, prietenului său”. (Tifferet Shlomo)

Tu B’Av a fost cea mai mare din zilele în care, conform tradiției tinerele din Ierusalim ieșeau îmbrăcate în alb în livezi și vii să cânte. Tinerii se alăturau lor pentru a-și alege mireasa. Acestea sunt imaginile care caracterizează această sărbătoare.

În ciuda imaginilor romantice, sărbătoarea nu vorbește despre dragostea pământească a tinerilor bărbați și femei din podgorie, ci despre un fel de iubire total diferit: unul construit pe egoism (interes personal în locul preocupării pentru bunăstarea altora) care a distrus Primul și al Doilea Templu pe 9 Av, pe care tocmai am terminat-o de comemorat. Zilele întunecate dintre 17 Tammuz și Tisha B’Av amintesc poporului evreu de distrugerea celor două Temple, precum și de alte probleme și suferințe pe care le-am parcurs. Mai târziu, când ura neîntemeiată dispare, începe o nouă perioadă în care căutăm corectarea.

Căutăm un partener spiritual care să ne ajute să realizăm această tranziție pe care o dorim, iar partenerul spiritual atât pentru bărbați, cât și pentru femei este forța superioară a iubirii și a dăruirii, Creatorul. Ne conectăm cu El și împreună primim împlinirea absolută, plăcerea și iluminarea – revelarea lumii reale – existente în acea realitate sublimă și întreagă și nu numai în micul fragment al acesteia pe care îl cunoaștem ca fiind lumea noastră. Întregul proces al unificării de Tu B’Av simbolizează corectarea noastră finală, reconstruirea Templului și transformarea noastră de la ură la iubire.

Prin urmare, festivitatea Tu B’Av face aluzie la timpul în care vom construi al Treilea Templu. Cu toate acestea, aluzia nu se referă la o edificare fizică, ci una pe care o construim în inimile noastre, între noi. Vorbește despre o stare în care umanitatea este conectată pozitiv și în care forța unificatoare care menține lumea și toată realitatea devine revelată între noi.

Ce este iubirea adevărată? Adevărata iubire, nu iubirea la nivel corporal la care ne gândim de obicei, este un sentiment special de conexiune între noi, care ne ridică la înălțimile eternității, integrității și o extindere infinită a sentimentelor și gândurilor noastre. Începem să simțim că existăm în împlinire deplină atunci când ne raportăm unii la alții cu această iubire supremă.

În starea noastră actuală, chiar și atunci când simțim că iubim pe cineva, este pentru că iubim modul în care acea persoană ne face să ne simțim. Drept urmare, nu mai iubim atunci când nu obținem nici o bucurie din relație, așa că în realitate nu a existat de fapt nicio iubire adevărată pentru început. A iubi cu adevărat pe celălalt înseamnă să dorești doar fericirea acelei persoane, să vrei să-i dăruiești celeilalte persoane.

Cu toate acestea este necesară o condiție specială înainte ca noi să putem realiza iubirea adevărată. Iubirea se desfășoară numai după ce a dezvăluit mai întâi o stare de fragmentare – starea actuală – și apoi a adunat toate piesele sparte laolaltă într-un spirit de preocupare unul pentru altul și reciprocitate.

Noua stare de conștiință, această nouă înțelegere și simțire ne ridică la nivelul superior al realității perfecte, deasupra limitărilor vieții noastre pământești. Tu B’Av ne propulsează către starea unică de „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →