Monthly Archives: decembrie 2009

Cum sa desenam culoarea neagra

Zohar: Si desi esenta Inimii de piatra-Lev HaEven, nu poate fi corectata, culoarea ei poate fi corectata, pentru ca negrul e inclus in cele trei culori sfinte (daruire) din primele noua Sfirot si primeste luminiscenta si corectia de la ei. Acest lucru ii permite existenta si distingerea in viitor (la finele Corectarii).

Pe masura ce dorinta mea de a fi similar Creatorului creste prin actiunile mele, folosindu-mi dorinta (Malchut) ca daruire, simt actiunile si calitatile Creatorului in primele noua Sfirot ale sufletului meu. Intre timp, neutralizez si renunt sa folosesc dorintele care apartin Malchut (inima de piatra), Malchut devine permeabil la o luminiscenta infima.

Mai tarziu, cand devin complet similar primelor noua Sfirot in dorinta mea de a darui, prin corectarea dorintelor mele cat mai mult posibil si trasformarea lor “in scopul daruirii”, descopar ca insasi inima de piatra poate fi folosita in scopul daruirii. Descopar ca tocmai pentru ca am respins-o si m-am distantat de ea, nu am vrut sa o folosesc – primesc calitatea daruirii. Astfel includ in sine toate nuantele culorilor pe care le-am folosit in primele noua Sfirot.

Sunt doar cateava culori – alb, rosu, verde, negru – si le pot folosi pe toate cu exceptia celei negre. Pentru ca nu folosesc negrul, celelalte culori permit includerea lor in el pana la un punct, astfel ca poate fi folosit. Asta e semnificatia versului, “In viitorul inger al mortii, egoismul va deveni un inger sfant, calitatea iubirii si daruirii.” Cu alte cuvinte, la sfarsitul Corectarii notiunea “interzis” va fi revocata, intrucat vom avea puterea de a folosi toate dorintele noastre de dragul celorlalti.

Atunci, toate restrictiile si interdictiile vor disparea in axa timpului, miscarii si spatiului. Aceasta stare se numeste Lumea Infinitului – o lume fara limite, in care existenta mea e neingradita si am oportunitati nelimitate.

Schimba-ti intentia si-ti vei schimba realitatea

Eu sunt un cuvant mic si percep totul inauntrul meu. Dupa cum explica Baal HaSulam in Prefata la Zohar, exista o “camera” in mine care proiecteaza imaginea acestei lumi pe un ecran , la spatele capului meu. Astfel, lumea mi-e prezentata prin urmatorul sistem de coordonate: “lume, an, suflet.” In consecinta, pentru a vedea adevarata imagine a lumii, trebuie sa aranjez corect dorintele mele prin care percep lumea.

Corectand fiecare dintre dorintele mele de la primire pana la daruire, incep sa transform treptat imaginile acestei lumi, perceptate acum in lumina receptarii, intr-o imagine a lumii in lumina daruirii. Apoi, pas cu pas, ma apropii de adevarata imagine a realitatii – una, in afara mea si independenta de vasele mele de primire corupte (Kelim). Voi vedea realitatea in adevarata forma, in afara mea, cu alte cuvinte, voi “vedea” Lumea Spirituala.

Tot ce trebuie sa fac pentru asta e sa schimb metoda folosindu-mi dorintele de la primire pana la daruire. Prin urmare mai intai trebuie sa imi imaginez ca intreaga lume pe care o simt in prezent si in care par sa locuiesc sunt dorintele mele in fond; in aceste dorinte salasluiesc, tintite spre consum (receptare).

Pe masura ce incep sa le transform de la primire la daruire, sa ies din ele afara, imaginea lumii se va schimba. E foarte greu pentru mine sa inteleg, pentru ca sunt obisnuit sa percep lumea asa cum imi apare in acest moment. Insa, intreaga imagine a lumii e creata de forte care descind de Sus, ca o imagine pe ecranul unui calculator. Pot schimba dorintele mele si atunci voi percepe o realitate diferita.

Traim intr-o vreme aparte, cand toate fortele, toate conditiile si starile prin care trecem ne ajuta sa ne exprimam perceptia curenta a lumii, o perceptie a realitatii corporale, si sa ne dezvoltam dorinta de a obtine una diferita – cea a Lumii Spirituale.

Binele si Raul sunt stari spirituale

Atunci cand descopar fortele rele ale lumilor spirituale, numite Klipot, si fortele binelui opuse lor (cum e scris, “Creatorul le-a facut opuse una alteia-rautatea impotriva bunatatii”), atunci obtin un nivel al existentei din aceste sisteme paralele a lumilor binelui si raului. Astfel percep raiul si iadul ca fiind opuse. E imposibil sa simt unul fara sa-l simt si pe celalalt.

Sa speram ca ajungem la toate acestea si vom fi “pacatosii” de care vorbeste Tora. A fi pacatos inseamna a exista in contrast cu starea “corecta”; e atunci cand oscilezi intre “pacatos” si “drept”, devenind alternativ unul si celalalt. Acest zig-zag inlesneste avansarea.

Toate se refera la sistemul Lumilor Spirituale cu care ne confruntam. Nu e nimic acolo sa se asemene cu imaginile colorate ale raiului si iadului cu care ne-a infricosat religia. Trebuie sa ne eliberam de toate aceste superstitii primare si sa constientizam ca nimic nu se poate intampla corpului nostru dupa moarte in afara dezintegrarii lui, deoarece corpul nu e decat materie proteica.

Trebuie sa intelegem ca exista doar doua forte in interiorul nostru- receptia si daruirea. Insa ele pot fi denumite diferit. Totul consta in ele si totul exista in noi.

Un nume e dorinta (HaVaYaH) cu Lumina dinauntru (Or Pnimi), atinsa doar de fiinta umana. Un nume sfant se refera la o insusire a daruirii iar unul rau la una a receptarii. Chiar si numele celui mai mare ticalos descris in Tora se refera la revelarea Creatorului, dar din perspectiva opusa; se refera la insusirea egoismului dinauntrul persoanei. Toate numele bune se refera la revelarea “fetzei” Sale, a bunatatii, a insusirii daruirii dinauntrul omului. Toate vorbesc despre revelarea Creatorului in om.

Toate fortele bune si rele care actioneaza “deasupra acestei lumi” sunt revelarea fortelor Creatorului fie din fatza Lui sau din spatele Lui, asa cum i s-a spus lui Moise, “Si vei cauta spatele Meu dar nu Imi vei vedea fatza.”

Nimic nu exista in afara creatiei si a Creatorului, iar Creatorul poate fi ascuns sau revelat creatiei. Sarcina noastra ca si creatie e sa il dezvaluim pe Creator – singura Forta care actioneaza in Univers. Restul, pe care il percem acum ca “lume exterioara” e tot in noi, dar in dorintele noastre nedezvaluite inca.

Aceasta e imaginea pe care trebuie sa ne-o imaginam. Trebuie sa intelegem ca nimic nu e mai rau decat starea noastra actuala, starea separarii complete de Creator. Si anume, lumea noastra e cea mai rea dintre toate Lumile (starile).

Toata viata noastra se petrece intre doua Lumini – Hochma si Hasadim

Kabalistii ne spun ca noi existam intr-o starie invariabila, numita “Lumea Infinitatii”. Creatorul doreste sa ne implineasca la infinit, sa ne dea placere infinita si sa ne aduca la a avea o senzatie a Lui. Atunci vom simti armonia perfecta, o lume luminoasa si perfecta, in care suntem plini de Lumina Superioara. In plus, vom intelege si vom simti lumea in intregimea ei.

Noi ne aflam in aceasta stare chiar si acum, dar nu suntem constienti de ea. Asta e singura noastra problema – ca suntem insensibili la ea, deoarece nu avem simtul care sa poata sa simta aceasta realitate.

Eu am un simt, pe care il percep ca fiind corpul meu fizic. Acest corp are cinci simturi proprii: vedere, auz, gust, miros si atingere. Cu ajutorul acestui simt cumulativ numit “corp”, eu ma simt pe mine si lumea.

Pe langa asta, mai exista un corp, numit “corpul sufletului”. Daca il dezvalui, voi descoperi si acolo cinci simturi: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut, care se mai pot numi si “vederea spirituala, auzul, gustul, mirosul si atingerea spirituala”. Prin corpul sufletului, percep realitatea spirituala, pe mine si lumea.

Si atunci, care este problema – de ce ne e asa de greu sa dezvaluim acest simt spiritual si, prin el, sa simtim ca suntem situati in Lumea Infinitatii, ca tot ce e in jurul nostru e plin de Lumina Infinita si ca nu exista viata, moarte sau orice alte limitari? Problema e un singur lucru: lipsa Luminii Hasadim. Singurul mod in care sufletul se poate dezvolta din punctul pe care il avem acum, in care acel punct se extinde si se deschide, este primind Lumina Hasadim – calitatea blandetii (Hesed),a  iubirii si a daruirii, capacitatea de a iesi din noi insine. Suntem situati intr-un ocean de Lumina – Lumina Hochma, Lumina Creatorului, dar vom putea sa o dezvaluim numai daca ne deschidem catre exterior prin intermediul Luminii Hasadim.

Ca urmare, intunericul ce e dezvaluit in noi este presiunea Luminii Hochma in absenta Luminii Hasadim, care vine de la suflet. Sufletul nostru inca nu este capabil sa se deschida si sa dezvaluie Lumina Hochma in Lumina Hasadim – sa vada “zi” in loc de “noapte”.

Noi vedem Lumea Spirituala, viata noastra spirituala in grade mai mari sau mai mici ale Luminii Hasadim. Intregul proces al dezvoltarii si formarii noastre spirituale are loc intre aceste doua Lumini – Hochma si Hasadim, sau intre doua dorinte in care sunt dezvaluite aceste Lumini – dorinta primirii si a daruirii.

Mai exact, exista o singura dorinta, dar o putem implementa in doua moduri diferite: cu intentia „pentru mine” sau cu intentia „pentru altii”. Ca urmare, dezvoltarea Luminii Hasadim, a calitatii daruirii si iubirii, a capacitatii de a iesi din noi insine este acelasi lucru cu dezvaluirea sufletului. Noi dezvaluim Lumea Superioara, Lumea Infinitatii in masura in care dezvoltam Lumina Hasadim, intentia daruirii in interiorul nostru.

Exista cinci niveluri de Aviut (grosime a dorintei) inauntrul punctului din inima – picatura de samanta a sufletului, Reshimo care este in noi. Dobandind Lumina Hasadim la fiecare dintre cele cinci niveluri de dorinta, dezvaluim cinci parti ale sufletului nostru si, ca urmare, deschidem o oportunitate, ca Lumina sa patrunda in el pas cu pas, prin cele cinci grade numite cinci Lumi (grade ale revelarii Luminii).

Acesta este modul in care ne inaltam treptat pe gradele lumilor: Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut si Adam Kadmon – pana ce ajungem la revelatia nemarginita, numita “Lumea Infinitatii”. Totul, in acest proces, depinde de cat de mult dobandim calitatea daruirii, deoarece prin calitatea daruirii, dezvaluim punctul din inima, iar acesta devine sufletul, Shechina, receptacul al Luminii.

Scopul imaginatiei omenesti

Kabalistii au o regula: sa nu vorbeasca despre nimic, in afara de ceea ce au realizat efectiv – realizarea insemnand cel mai inalt nivel de intelegere. Cu alte cuvinte, pana ce nu ajungem la o realizare absolut clara, pana ce cunoasterea nu trece de la primele noua Sfirot in Malchut, nu se numeste realizare.

Si atunci, care este rolul imaginatiei si al fanteziei? De ce ni se dau aceste calitati? Fara imaginatie, inaintarea este imposibila – si vedem acest lucru din stiinta obisnuita. Poti sa iti folosesti imaginatia, dar lucrul cel mai important este sa nu o iei ca fiind ceva ce se intampla efectiv. Insa fara imaginatie, am fi doar un animal, nu o fiinta umana.

Tot meritul omului fata de animale vine din capacitatea noastra de a simti primele noua Sfirot, de a avea fantezii si de a face presupuneri dincolo de perceptia si intelegerea noastra efectiva. Un animal traieste numai in interiorul lui Malchut, al materiei – si simte numai formele care sunt imbracate in aceasta. Insa noi suntem capabili sa ne imaginam o forma si o esenta abstracta, iar asta ne permite sa ne dezvoltam mai departe si sa fim numiti fiinte umane.

Insa ni se interzice sa ne folosim cunoasterea noastra imaginata, pana ce ea nu patrunde in materia noastra, la fel cum ar patrunde in animale. Acesta e un paradox. Intotdeauna suntem mandri ca suntem oameni, ca avem o minte care e deasupra corpului nostru insufletit. Insa nu putem sa ne bazam pe ea, pana cand ea nu actioneaza in beneficiul corpului, in interiorul dorintei.

In Partzuf spiritual, ne verificam dorintele sub un ecran, iar capul face doar un calcul. Atunci, totul are loc conform materiei care este capabila sa ia forma daruirii. Tot restul sunt dorintele noastre exterioare, iar noi nu le putem folosi, caci nu avem control asupra lor.

Mai intai trebuie sa ni le alipim si sa acceptam toata Lumina in ele. Atunci, toata realitatea va deveni unificata, iar noi vom fi capabili sa folosim acele dorinte. Asta va constitui corectarea noastra.

Pana atunci, formele abstracte nu fac decat sa ne ajute sa ne deplasam catre corectarea completa. Cu ajutorul lor, suntem capabili sa ne conectam la Nivelul Superior, pentru ca suntem capabili sa vedem si sa verificam lucrurile. Insa nu le putem folosi practic.

Cele mai mari probleme in viata noastra vin din faptul ca atribuim ceea ce dorim actualitatii si facem planuri bazate pe fantezii, astfel separandu-ne de materie. Kabbalah ne sfatuieste sa ne imaginam in forma abstracta despre Nivelul Superior si despre viitor, dar apoi sa lucram cu noi insine ca sa ne „ridicam” dorintele si materia la nivelul acelei imaginatii. Atunci, forma abstracta se va imbraca in materie; ne vom schimba, in loc sa nu facem decat greseala de a ne considera imaginatia drept realitate.

Exista unele dorinte pe care nu le putem folosi niciodata

Zohar : “Ca urmare, nu au sa manance… vena femurala (Gid HaNasheh). Este interzisa chiar si pentru placere – si e interzisa chiar si unui caine.

De ce se numeste “Gid HaNasheh”? Pentru ca ea provoaca Miscare-Menashe; deplaseaza oamenii si mai departe de a Il sluji pe Creator. Si prin aceasta este insuflata inclinatia rea.

Aici, Zoharul explica ce dorinte, din totalul dorintelor noastre, putem sa folosim si ce dorinte nu putem sa folosim, precum si modul in care sa le corectam si sa le conectam una cu alta. Toate aceste dorinte sunt egoiste, de dragul placerii personale si, ca urmare, atunci cand le folosim trebuie sa impunem anumite restrictii.

Putem sa corectam dorintele cu Aviut (densitate) sub un anumit nivel, folosindu-le de dragul daruirii – adica, sa primim de dragul daruirii. Insa in ceea ce priveste dorintele cu Aviut peste acel nivel, le putem folosi doar daruind de dragul de a darui.

Pe langa asta, mai sunt si alte dorinte pe care nu trebuie sa le folosim deloc, ci doar sa le restrictionam. Cuvintele „nu trebuie” si „imposibil” inseamna „incapabil sa…”. Acesta este singurul gen de interdictie care exista in lumea spirituala.

Insa pentru ca dorintele noastre sunt corupte de la bun inceput, dupa cum sta scris: “Am creat inclinatia rea”, primul pas pe calea noastra este sa demascam raul. Dupa aceea, inaintam corectandu-ne dorintele – schimbandu-ne intentia de a le folosi de la „primire” la „daruire”, de la usor la greu, de la simplu la complex.

Zohar-ul explica si ca ne este data schimbarea pentru a dezvalui tabloul complet in toate starile, insa noi putem sa il dezvaluim numai intr-o mica masura, ca si cum ar fi comprimat, ca si cum am face zoom pe el. Ca urmare, in fiecare stare, avem toate dorintele si sufletul complet. Cu alte cuvinte, aceeasi Lume a Infinitatii ne este aratata permanent, intr-o masura sau la o rezolutie diferita.

Dar oricare ar fi situatia, trebuie sa discernem fiecare dorinta in fiecare stare. Ca urmare, desi inca n-am atins starea de a putea sa corectam dorintele mari, vaste si speciale, chiar si citind despre aceste dorinte, care inca nu ne-au fost dezvaluite in lucrarea noastra spirituala individuala, noi trezim Luminile de la acele niveluri, iar aceste Lumini, la randul lor, ne corecteaza.

Ce este adevarul?

Baal HaSulam scrie ca “Nu e nimic mai sus decat adevarul, si nimic mai jos decat neadevarul”. Dar cum putem sa stim ce este adevarul si unde sa il gasim? Lucrurile doar par adevarate in imaginatia si in fanteziile noastre, dar stim ca ceea ce ni se pare adevarat astazi se va dovedi a fi minciuna maine. Asta pentru ca dorinta noastra se schimba, iar cand se intampla acest lucru, se schimba si toate lucrurile pe care le vedem. Pentru ca se schimba materia, forma care fusese prezenta in materie ieri nu mai este vizibila astazi.

Se dovedeste ca azi functionam conform unei forme imbracate in materie si consideram aceasta ca fiind adevarul. Dar maine o vom da la o parte si vom spune ca a fost o minciuna, in functie de ceea ce vom vedea maine. Intotdeauna trebuie sa actionam pe baza dorintei si a formei imbracate in ea, in timpul clipei in care suntem in acea forma. Nu-mi pasa ca acum o suta de ani credeam altceva, iar peste doua sute de ani o sa cred altceva. Totul va fi nou – voi avea o noua viata, un nou cer si un nou pamant. Insa azi trebuie sa iau toate hotararile pe baza evidentelor de azi.

Rezulta ca nu avem dreptul sa ii judecam pe altii – cei care sunt deasupra noastra sau sub noi. Cum putem sa judecam pe cineva aflat la un nivel inferior noua, daca persoana aceea nu e corectata inca? La urma urmei, persoana are dreptate, in raport cu pozitia sa.

Toate greselile, problemele si pedepsele ni se dau pentru a ne “impaia” intr-o forma imbracata in materie, ca sa nu ne separam de materie si sa ne angajam in rationamente abstracte. Este extrem de important sa tinem minte acest lucru atunci cand studiem Zohar-ul. La urma urmei, Zohar-ul e menit sa ne duca in Lumea Spirituala, iar in aceasta zona, suntem foarte tentati sa cedam la fantezii si la misticism. Corpul nostru doreste acest lucru cu adevarat, caci asa va simti mai putina suferinta.

Trebuie sa facem eforturi ca sa ramanem impamantati, in cadrul materiei. Facand acest lucru, vom efectua o corectare. Trebuie sa introducem forma daruirii in forma noastra egoista de primire, dar ele nu se potrivesc una in alta; sunt absolut opuse, astfel ca sarcina noastra este extrem de dificila!

De aceea, Zohar-ul se ingrijeste atat de mult sa ne mentina intr-o stare de veghe cu privire la ce ni se intampla si ce forme se imbraca in noi. La urma urmei, separandu-ne de materie, am putea sa ne imaginam ca deja ne aflam in lumea daruirii si a infinitatii.

Sa invatam sa ne concentram pe lumea spirituala

Atunci cand studiem Zoharul, nu incercam sa explicam fiecare fenomen pe care il studiem; noi vrem sa il simtim. Cum e cu putinta sa explici ceva ce o persoana nu simte sau nu vede? De asta vorbim numai despre efortul pe care il face o persoana, atunci cand vrea sa atinga ceva ce nu cunoaste, nu vede, nu poate sa inteleaga, dar ar face orice ca sa ajunga mai aproape de acel lucru.

Eu va invat cum sa va concentrati pe Lumea Spirituala. Atunci cand dobanditi vederea spirituala, veti simti si, ulterior, veti si intelege. Asta inseamna versetul, „Judecatorul nu are nimic altceva, decat ceea ce ii sta dinaintea ochilor”. Ce sens are sa incercam sa memoram nume, daca nu stim la ce se refera ele? Acum invatam cum sa le realizam, pentru ca realizarea este atunci cand simti ceva cu o claritate extraordinara, cu toate simturile si cu toata inima. Existi in Lumea Spirituala si esti complet cufundat in ea. Practic, devii una cu ea.

Vorbim despre cum sa patrundem in senzatia unei lumi noi, ca un bebelus care incepe sa isi perceapa lumea in mod simplu si natural. Nu ii explicam nimic bebelusului de la inceput. Mai intai, el trebuie sa fie umplut de diverse impresii despre lumea noastra, iar apoi, putand sa diferentieze intre diferite calitati (rece vs cald, lumina vs intuneric, tare vs moale), el incepe sa isi formeze o minte care intelege catre ce ar trebui sa aspire si de ce anume ar trebui sa se indeparteze. Incepe sa discearna ce e placut si neplacut, ce e bun pentru el si ce e rau, ce e adevarat si ce e fals, ce ii place si ce nu.

Insa cu privire la spiritualitate, toate astea vin numai dupa ce am dezvaluit o bucatica a Lumii Superioare in senzatiile noastre. Acum, dorim sa realizam aceasta dezvaluire, aceasta revelatie, astfel ca nu vreau sa explic ce este in ea; vreau doar sa facilitez in voi aceste noi senzatii.

Trebuie sa ne “deconcentram” vederea de pe aceasta lume si sa incetam sa o mai vedem, ca sa incepem sa o vedem intr-un alt fel, printr-o noua concentrare, concentrandu-ne atentia pe altceva. E ca si cu acele imagini 3-D care, la inceput, par o adunatura haotica de forme dezordonate. Dar daca iti deconcentrezi vederea si incetezi sa te mai concentrezi pe suprafata imaginii, daca incerci sa arunci o privire inauntru, fara sa te focalizezi pe imaginea in sine, ci patrunzand deliberat inauntru – atunci incepi sa o vezi. Si aici trebuie sa facem acelasi efort – dar prin sentimente, mai degraba decat prin vedere – atunci cand citim Cartea Zohar, iar apoi, prin senzatia acestei lumi, vom simti Lumea Superioara.

Nu exista lumea – exist doar eu

Eu contin dorinte de la toate nivelurile de dezvoltare: neinsufletit, vegetativ, insufletit si uman. Nivelul uman din mine contine dorintele tuturor tipurilor de oameni pe care ii vad in lumea noastra. Ca urmare, in realitate, toata lumea e inauntrul meu. Toti hotii, mincinosii, oamenii blanzi si drepti, inteleptii si nebunii sunt inauntrul meu. In realitate, toate astea sunt eu.

Mie doar mi se pare ca exista aceasta lume uriasa, dar de fapt, ea este doar imaginata de dorintele si de calitatile mele interioare. Ele sunt descrise in mine, sub forma de imagini neinsufletite, vegetative, insufletite sau umane, in primele mele patru niveluri de dorinta.

In functie de cum vad lumea, pot sa inteleg in ce masura sunt corupt sau corectat, bun sau rau. Cu alte cuvinte, pot sa inteleg pe care dintre dorintele mele trebuie sa le corectez.

Daca imi corectez atitudinea fata de lume, ma corectez pe mine. Asta pentru ca, atunci cand vad lumea in afara mea, pot mai bine sa spun ce este rau si egoist in mine si cum sa realizez bunatatea si daruirea catre ceea ce mi se pare a fi exterior. Atunci cand ma corectez, vad ca toata lumea devine mai buna.

In realitate, nu exista lume. Mie doar mi se pare ca exista toate astea, dar de fapt, ma uit la ele, ca la un film pe un ecran.

Corectarea “inimii de piatra”

Dorintele noastre sfaramate reprezinta un total de 320 (8×4×10). Ele sunt separate in 320:10=32, care este Malchut, precum si restul de 320-32=288, care sunt cele noua Sfirot pana la Malchut. Cu alte cuvinte, exista “288 de organe spirituale” cu care putem lucra si exista Inima de piatra-Lev HaEven – cele 32 de parti de Malchut. Corectarea inimii de piatra inseamna a nu lucra cu ea. Nu trebuie sa cucerim aceste dorinte sau sa le implementam de dragul daruirii. Trebuie doar sa le discernem si sa le respingem.

Insa nu facem acest discernamant de unii singuri. El este facut de catre Lumina care vine la noi. Aceasta coloreaza dorintele care apartin primelor noua Sfirot, 288 de organe spirituale, in toate culorile curcubeului, iar pe cele 32 de dorinte ale Inimii de piatra le face negre, aratandu-ne ca nu putem sa le atingem. Nu putem sa le folosim, caci nu avem putere pentru asta. De indata ce atingi o dorinta, cazi imediat sub puterea ei – in mainile ingerului celui rau Hatata, care “sta si te asteapta la intrare” in lumea spirituala si te face sa te ratacesti.

Nici primele noua Sfirot nu sunt corectate de noi, ci de Lumina. Insa putem sa cerem aceasta corectare, in timp ce, pentru inima de piatra, nu putem nici macar sa cerem ca aceasta sa fie corectata intru daruire. Asta pentru ca acolo exista placeri atat de mari, incat, atunci cand ne gasim inaintea lor, suntem incapabili sa cerem sa fim salvati de ele si sa dam placerea altcuiva, care pare ca un strain pentru noi. Ca urmare, nu putem sa atingem aceste dorinte.

Asta e insuflat in natura noastra; aceste dorinte sunt materialul nostru primordial. Atunci cand parcurgem procesul de corectare, adoptam calitatile Creatorului. Dar propriul nostru material este incapabil de corectare. De exemplu, imaginati-va ca sunt situat intr-un loc (o dorinta) in care pot sa “Il tin pe Creator de mana”. Creatorul spune, “Hai sa mergem la Faraon!”. Si atunci, desi eu sunt mic si slab, Il tin de mana, asa cum un copil tine de mana un adult si nu mi-e frica de nimic! Ma simt puternic, ca un copil care stie ca adultul ii va da tot ce doreste.

Insa dorintele inimii de piatra sunt de dragul “meu si numai al meu”! Lor le lipsesc primele noua Sfirot si “mana” Creatorului. El nu este prezent in aceste dorinte, impreuna cu mine, iar eu, de unul singur, nu pot sa fac nimic. In clipa in care sunt separat de adult, nu sunt in stare de nimic, iar incercand sa fac ceva, imi voi face imediat rau. Aceasta este semnificatia dorintelor inimii de piatra.

Ca urmare, lucrarea noastra este sa ne verificam toate dorintele, calitatile, situatiile si actiunile la maxim si sa clarificam daca existam impreuna cu El, in adeziune. De asemenea, trebuie sa discernem dorintele in care nu putem sa mergem impreuna cu El, pentru a evita sa le atingem sau sa le folosim. Facand aceasta, le vom corecta.