Întrebare: Ai menţionat că lecţiilor din timpul congreselor le lipseşte presiunea. În ce fel este diferită cererea din timpul lecţiilor de dimineaţa faţă de cererea din timpul lecţiilor de la congrese?

Răspuns: Nu venim la congres pentru a învăţa ci pentru a ne conecta. Desigur, vor fi elemente de studiu, tot felul de schiţe, eplicaţii ale „lumilor”, „Sefirot,” „ Partzufim,” etc., dar nu asta este principalul lucru.

Principalul lucru este obţinerea umătorului nivel al conexiunii dintre noi. Se deconectează şi se reînoieşte, deconectează şi reînoieşte, astfel încât această reconexiune va fi deja la un următorul nivel şi mai puternică.

Anticipăm o serie de întâlniri în Columbia, Cile, Brazilia şi New York şi trebuie să trecem prin aceste etape în aşa fel încât ele să devină cu adevărat o ascensiune lină, una după alta.

Din lecţia virtuală din 4/22/04, Pregătire pentru Congres

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Iniţial, am presupus că antrenamentul psihologic va dura trei ore. La congres i-am dedicat o oră. Iar acum spui că este posibil să îl implementăm pentru un sfert de oră înainte de lecţie. Care este diferenţa?

Răspuns: Acest timp constituie intenţia persoanei, intenţie pe care trebuie să o formuleze; trebuie să îşi petreacă atât timp încât să rămână în acel spirit toată ziua.

Sunt oameni care sunt constant în această stare, aceia care se întorc la acestă stare şi aceia care nu sunt în stare să stea în ea. Egoul lor este încă atât de mare încât chiar dacă fac un mic efort, ei trebuie deja să iasă din această stare, nu sunt în stare să rămână în ea.

Totul depinde de starea în care sea află persoana în timp ce avansează. Gradual, dezvolţi în tine dăruirea Luminii superioare. Numai asta dă rezultate şi nimic altceva.

Atunci când tânjeşti să avansezi, Lumina te influenţează. Te schimbă şi data viitoare vei intră în ea mai sensibil şi o vei face mai uşor. Eşti deja foarte aproape de aceste atribute şi vei fi imediat inclus în ele. Să presupunem că dimineaţa te trezeşti ca animalele, exişti în „separare” şi imediat intri în această lume, lumea în care forţa direcţionează totul.

Începi să petreci ziua într-un mod complet diferit, să vezi ce se întâmplă peste tot. Cu cât primeşti informaţii de la senzaţii sau de la orice altceva, vezi cum Creatorul se joacă cu creaturile lui şi cum vrea să le aducă la independenţă şi, simultan, să îl înâlnească şi pe El.

Din congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Filed under: Congrese, Egoism, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce trebuie să facă o persoană pentru a se anula? Cum se poate implementa asta practic în grup?

Răspuns: De aceea trebuie să fie unul în loc de zece. În loc de miliarde sau milioane, trebuie să fie unul. Asta înseamnă că trebuie să ne simţim ca unul. Dacă nu te poţi anula înaintea prietenilor, nu vei fi în stare să avansezi şi să permiţi Luminii să se reveleze. Prima restricţie (Tzimtzum Aleph) este condiţia conform căreia operează totul, iar apoi vine următoare parte, următoarea etapă.

Întrebare: Ce trebuie să facă pentru a mă anula? La ce trebuie să mă gândesc?

Răspuns: Ar trebui să te gândeşti că vrei ca prieteni să obţină totul, iar asta este tot cee ce te face bucuros. Cum se gândeşte o mamă la copilul ei? „Vreau ca el să aibă totul. Nu contează ce voi deveni, ce este important este ca el să fie bine.”

Din Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Celor cărora li s-a dat şansa să alunce sunt aceia care au obţinut un anumit grad şi trebuie să reveleze înclinaţia rea care nu poate fi corectată. Dar atunci când ni se arată un pic din ego-ul nostru, vrem imediat să fugim şi să ne ascundem. Inima ţi se împovărează, energia şi inspiraţia îţi sunt luate, iar tu accepţi asta. Nu mai eşti în starea de spirit corectă; mergi ca lovit şi cu o expresie pesimistă pe faţă.

Înţeleg că oamenii experimentează diferite stări. Dar grupul este capabil să creeze o atmosferă în care o persoană poate cu uşurinţă, într-o clipă, să depăşească aceste căderi– să le depăşească pe loc şi să înceapă să aprecieze dăruirea, deasupra atitudinii lui.

Trebuie să fiţi recunoscători că starea de spirit v-a fost luată şi că egoul vostru nu mai participă la acţiunile voastre spirituale. Într-adevăr, în acest caz, acţiunile voastre vor fi cu siguranţă în scopul dăruirii.

Nu vreau să fac nimic. Nu sunt în dispoziţia necesară şi nu simt importanţa, dar cu mintea înţeleg că dacă aş face asta, ar fi o acţiune de dăruire. Nu am energie şi nici dorinţa să fac asta, dar pot să o cer. Iar când nici nu mai sunt în stare să o cer, pot veni la grup care mă va trezi şi îmi va da un pic de inspiraţie.

Dar nu cer combustibil, dispoziţia corectă! De fapt, dacă eram în dispoziţia corectă, egoul meu ar fi vrut imediat să facă aceste acţiuni. Hoţul va fugi în faţa tuturor, strigând: „Prindeţi hoţul!”. De aceea vreau să îmi păstrez dispoziţia proastă! Desigur, nu încerc să rămân în disperare, dar nu cer să mi se corecteze. Vreau ca egoismul meu să stea deoparte de ceea ce fac acum.

Iar acum, oricând fac ceva – va fi o acţiune de dăruire. De fapt, această dăruire nu se petrece din dorinţa mea de a mă bucura ci numai pentru că am primit putere de Sus: simţul importanţei şi abilitatea. Creatorul a făcut toate acestea prin mine: El m-a furat şi a executata această acţiune. Acesta este beneficiu pur numit similaritate cu El şi adeziune.

Şi lăsaţi sentimentul să rămână aşa de rău cum a fost. Nu cer ca să fie corectat. Asta mă va proteja să adaug egoismul meu la acţiunea spirituală. Din acest motiv, în timp ce continui să merg înainte, animalul din interiorul meu se simte mai rău dar, în acelaşi timp, omul va continua să se simtă mai bine pentru că acum eşti în stare să faci acţiuni de dăruire peste toate aceste sentimente neplăcute. Deci, te împarţi în două.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 4/2/12, Studiul celor Zece Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce am făcut în workshop a fost de fapt muncă împotriva ego-ului. Dar cu trecerea timpului, importanţa acestei munci pare să se estompeze. Cum putem vedea în mod constant importanţa grupului?

Răspuns: Toate studiile noastre sunt bazate pe anularea egoului, pentru a începe să ne simţim integrali, iar în această integralitate să dăm oportunitatea Creatorului să se reveleze, să ne exprimăm dorinţa pentru asta şi să fim bucuroşi că îi dăm Lui această oportunitate. Următoare etapă este adeziunea. Aşa ar trebui să se finalizeze orice studiu şi workshop pe care le facem. Putem avea un workshop de patru ore şi să includem multe activităţi, dar între timp ne vom concetra la asta.

În general, acesta este paternul de bază în conformitate cu care trebuie să ne comportăm. Este nevoie de el numai pentru a simţii că ieşim din noi într-un anumit fel. Apoi, după ce începem să simţim Lumina care umple totul, studiul devine practic. Începem să o vedem şi să o simţim în interiorul nostru în diferite schimbări ale formei. Apoi începem să o observăm pe baza intensităţii, direcţiei, culorii, atributelor şi senzaţiilor. În acest punct am început deja formarea vasului nostru. Dar aceasta este prima etapă.

Tot ce implică ego-ul, creşte în mod constant, iar dacă mai târziu vedem că munca cu el este mai puţin importantă, este pentru că nu muncim cu el. Vom avea asemenea workshop-uri împreună şi le vom face să fie parte a studiului nostru zilnic. A venit timpul ca să le includem în asta.

Din Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este munca noastră practică pentru obţinerea iubirii de prieteni?

Răspuns: Există două abordări pentru orice, abordarea Malchut şi abordarea Keter, fie din deficienţă fie din împlinire, sfinţenie.

Pot aborda iubirea de prieteni din lovituri şi deficienţe, din faptul că simt disperarea că nu obţin nimic de unul singur şi înţeleg că am nevoie de parteneri. Nu înţeleg nimic de unul singur şi am nevoie de prieteni pentru a începe să înţeleg, să îmi dea putere. Cu cât mă cunosc mai bine, cu atât văd mai clar că nu pot să îndeplinesc nimic, că nu mă pot susţine singur, nici în gânduri şi nici în sentimentele necesareaobţinerii spiritualităţii. Nu există nimic spiritual într-o persoană cu excepţia acestui punct, iar acest punct nu poate furniza nicio împlinire. Aşa că încep să realizez că toate abilităţile mele, întregul meu vas, capacitatea mea şi puterea mea, sunt revelate numai ca rezultat al conexiunii cu alţii.

De fapt, ce poate face o singură celulă din corpul omului? Omul descoperă că nicio putere spirituală, nici putere puterea raţiunii nici puterea voinţei, nu pot să îl susţină şi să rămână în el, pentru că o putere poate exista şi rămâne numai în conexiune dintre dorinţele străine. Această revelaţie nu îi lasă altceva de făcut decât să caute conexiunea cu alţii.

Este un drum foarte lung, pentru că asta este avansarea pe calea suferinţei. Dar există o altă cale, „calea Torei”. Urmând calea Torei, omul ştie de la început că trebuie să se conecteze cu alţii; i se spune că această conexiune este bună şi i se dau diferite exemple, la fel ca unui copil. Imaginaţi-vă că unui copil mic i se permite să facă orice vrea el… câtă suferinţă şi câte lovituri ar experimenta acesta pentru a găsi drumul corect în viaţă. Ar fi absolut teribil.

Dar lumea este construită astfel încât copilul să fie înconjurat de oameni care îl iubesc, îl protejează, au grijă de el, îi explică, nu îi permit să facă lucruri rele şi îl împing înainte către bine. Astfel avansează copilul. Este o cale sigură şi rapidă pentru a creşte o fiinţă umană şi asta dorim copiilor noştri.

La fel este şi cu avansarea spirituală, putem învăţa totul de la natură. De aceea, există o singură cale pentru avansarea spirituală, în afară de a învăţa din experienţele rele şi greşelile amare. În loc de asta putem învăţa de la un învăţător şi din cărţi, din sfaturile unui Cabalist. Dacă chiar acceptăm acest sfat ca lege, ca instrucţiuni de operare („Tora” vine din rădăcină cuvântului ebraic „instrucţiune”), putem avansa relativ uşor. Omul avansează undeva în mijloc, pe drumul numit Derech Eretz (Calea de mijloc). Calea ideală este nu să asculţi numai de sfaturile Cabaliştilor şi nu este numai prin suferinţă, ea se află între acestea două.

Grupul poate fi un exemplu pentru om, ce să facă şi cum să avanseze. Îi dă putere, îl sprijină şi îl împinge înainte. Mulţi nu înţeleg asta, sau o înţeleg teoretic dar nu sunt în stare să o implementeze, să o asculte, să o accepte. Repulsia faţă de alţii este aşa de puternică încât îi face să caute diferite scuză şi să vină cu terorii legate de respingerea lor pentru conexiune. Totuşi, toată munca se face numai în grup.

Din partea întâi a  Lecţiei zilnice de Cabala 4/26/12, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Vorbim foarte mult despre lucrurile pe care dorim sa le realizam, sa le atingem şi sa le dezvăluim. Dar am meritat această aspiraţie, deoarece întreaga lume are nevoie. Cum putem ajuta lumea?

Totul din jurul nostru este plin de Lumina superioara care ne pătrunde, dar noi nu simtim inca, din cauza egoismului nostru; o mare abundenta există în lume. Exista totul! Doar egoismul nostru nu ne permite sa împărtăşim cu alţii, s-o extindem într-un mod care ar face pe toată lumea fericită. Astfel, în final toată lumea suferă.

Să ne gândim la ce putem oferi lumii, cum ne imaginăm o societate corectată în care totul funcţionează deja în conformitate cu legile daruirii reciproce, dragostei şi participarii, când toti înţeleg că sunt conectati într-un sistem comun şi nu se poate ca unii sa fie fericiţi, iar altii nu.

Această interconectare se manifestă între noi într-o asa măsura încat ne comportăm în mod automat în acest fel. Descoperim că suntem un sistem integral. Ne gândim doar la reciprocitate. O persoană, care se gandeste la alţii, nu mai are nevoie de nimic altceva. Asa cum Baal HaSulam scrie, fiecare se gandeste la oricine altcineva. Sunt sigur că prietenii mei se gândesc la mine şi de aceea nu pot nici macar să ma gandesc la mine. Iar acest lucru mă obligă să ma gândesc la alţii.

Creatorul ne împinge spre acest tip de unitate, spre acest tip de societate. Sperăm să venim la acest lucru printr-o modalitate buna- prin diseminare, educaţie şi crestere, în loc de a avea suferinţă, lovituri şi diferite cataclisme şi catastrofe care ne împing spre asta.

Să ne folosim de cel mai simplu exemplu. Un oraş mic cu o populaţie de 50 de mii de persoane: Zece mii lucreaza la cea mai mare întreprindere din oraş. Chiar acum petrec doar o jumătate din ziua de lucru muncind; nu există nimic de lucrat.

Zece mii de oameni sunt în vârstă şi pensionari. Zece mii sunt copii. Şi alte douăzeci de mii de persoane sunt în domeniul serviciilor, ei lucrează în toate sistemele oraşului.

Problema este că fabrica cea mare, în care sunt zece mii de muncitori, ingineri, şi alti profesionisti, se închide. Şi pentru acest motiv, veniturile principale din oraş sunt în dubla scădere, deoarece veniturile aduse în oraş de către fabrica circulau în toate domeniile de serviciu.

Aceasta este o problemă obişnuită, care apare astăzi în multe locuri din lume.

Iar acum imaginaţi-vă, ce putem oferi populaţiei dacă am introduce sistemul nostru de crestere integrală şi educaţie.

De exemplu, putem începe cu angajaţii întreprinderilor, deoarece jumătate din ziua lor de lucru este libera. Cum putem veni la alte persoane din oras: casnicele, copiii, persoanele în vârstă şi cei care lucrează în domeniile de servicii, deoarece volumul lor de muncă, împreună cu salariile lor, este, de asemenea, diminuat?

Ce fel de schimbări s-ar întâmpla în oraş, dacă am introduce treptat noi relaţii sociale între oameni, soţi, în cadrul familiilor, intretinerii casnice, pe stradă, în parcuri, în serviciu, curăţenie, livrare, în tot orasul şi la locurile de muncă municipale?

Cum pot oamenii care creează relaţii integrale sa salveze şi sa-si reduca cheltuielile într-un mod pe care sa nu-l simta? Poate acest lucru să fie făcut?

Cum poate o dubla scadere a veniturilor principalului oraş să fie compensată într-un mod in care o persoană sa n-o simta practic atunci când o compenseaza cu noi relaţii sociale, relaţiile dintre oameni?

Imaginaţi-vă cum un oraş ca acesta trebuie să trăiască.

Trebuie să aducem toate acestea în ordine, sa le discutam şi să includem treptat toate aceste probleme într-un sistem şi sa le rezolvam, deoarece aceasta este într-adevăr o problemă. Iar astăzi deja apare în multe locuri.

Dacă suntem capabili să exprimam acest lucru într-un mod realist şi sa ne imaginam asta, împreună cu oameni de ştiinţă, sociologi, politologi cu calcule si numere, aceasta ne va aduce mai aproape de realizarea acestor idei.

Dar, fireşte, în general, nimic nu poate fi rezolvat fără creşterea integrala. Iar acesta este lucrul principal.

Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că nici o problemă nu poate fi rezolvată fără influenţa Luminii inconjuratoare. Noi trebuie să luam totuşi în considerare faptul că, indiferent de cum sunt întreprinderile noastre, indiferent de ideile minunate pe care oamenii mari şi minţile mari le propun – nimic nu va funcţiona fără ca noi sa speram, sa ştim şi sa lucram într-un mod care va atrage Lumina , iar apoi aceasta o va face.

Din Convenţia de la Vilnius 24/03/12, Atelier 3

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am crezut întotdeauna că iubirea de prieteni, de grup şi diseminarea sunt jocuri de copii, de care suntem obligaţi să ne ocupam. Mulţi dintre noi încă mai cred: „Este vorba despre lumea superioara, în timp ce noi trebuie sa avem de-a face cu un fel de diseminare. De ce ar trebui să ofer acest lucru oamenilor? Pentru ce am nevoie de asta? ”

Dar, treptat, sub influenţa Luminii superioare, în conştiinţa noastră, recunoaşterea a ceea ce se întâmplă se schimbă. Abia după mai mulţi ani o persoană începe să înţeleagă că implementarea metodei este împlinită numai în legătura lui cu alţii, că lumea spirituală nu este undeva peste ocean, sau altundeva, ci că este aici. Trebuie doar să te schimbi pe tine insuti şi percepţia ta interna- acum vrei totul pentru tine, dar trebuie să ajungi la starea opusa, sa ieşi din tine, şi, în loc de interior, sa te directionezi spre exterior.

Recunoaşterea faptului că totul depinde de atitudinea ta interna faţă de lume este o schimbare foarte semnificativa. Intr-adevăr ii ia Luminii mult timp pentru a ne influenţa.

Fiecare lecţie, fiecare adaugare, este o altă parte micuta din Lumina inconjuratoare, care ne influenteaza de la distanţă, aducandu-ne mai aproape.

Exista schimbări mari care au loc tot timpul. Dar există atât de multe, incat este nevoie de mai mulţi ani.

În trecut a luat mulţi ani, să spunem 20 de ani. Astăzi poate fi limitat la câţiva ani. Se poate foarte bine ca atunci când aceasta ajunge la mase, chiar şi doar un pic, prin dorinta şi eforturile în această direcţie, sa ia mai putin timp.

Totusi, aceasta este o schimbare in constiinta, în recunoaşterea noastră, din moment ce nu mai gândesti în termeni de timp şi distanţă, ca si cum lumea superioara este undeva departe. Deja înţelegi că este aici şi este pur şi simplu atitudinea ta faţă de ea şi modul în care crezi că este facuta.

Din Emisiunea KabTV „Fundamentele Societatii Integrale” 08/04/12

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este răspândirea atributelor lui Bina în jos, care il ajuta pe cel inferior?

Răspuns: Bina se răspândeşte în jos şi schimbă atributele noastre, permiţându-ne să simtim Lumina Hassadim, daruirea. Influenţa Bina oferă unei persoane protecţie, un scut, ca o mama care-si protejează copilul. Atunci când un copil este în braţele mamei sale, nimeni nu-l poate afecta, datorită Luminii ei de Hassadim care indeparteaza forţele impuritatii, cojile (Klipot.)

Forţele egoiste se retrag înaintea Luminii Hassadim (Mila); le este frică de mama. Pana la urma, ea straluceste cu Lumina daruirii, care este total opusa lor, iar ele nu pot s-o înţeleagă şi să fie aproape de ea.

Încercaţi să opriti o persoană pe stradă şi spuneti-i că trebuie să-i iubim pe alţii. Vă puteţi imagina răspunsul negativ pe care il veti intalni, deoarece acesta este lucrul cel mai urat şi respingător pentru o persoană? Astfel, Bina ne protejează.

Poti vedea cum lumea spirituală se păzeşte de noi, egoiştii? Daca vrei cu adevarat spiritualitate, te rog, vino si daruieste! Dar, dacă doresti să primesti spiritualitate, aceste două lucruri nu merg împreună. Spiritualitatea este daruire.

Deci, până când suntem gata, ea se protejeaza de noi cu un scut. Noi nu putem nici macar sa ne apropiem de lumea spirituală, pentru că ne respinge precum cei doi poli ai unui magnet.

De ce ar trebui să ma apropii de asa ceva, dacă nu există nici un beneficiu în asta, ci numai pierderi? Cum pot ajunge aproape de ceva care înseamnă moarte pentru ego-ul meu?

Deci, prin răspândirea în Partzuf-ul mai mic, mama (IMA), acoperă toate vasele sale, astfel asigurându-se că acestea vor rămâne în sfinţenie. Intenţia ” în scopul de a primi” nu poate fi evocata într-un astfel de loc, atunci când mama ne protejează în acest fel.

Apoi, frumuseţea mamei este revelata, Hochma, şi devine atractiva, ca o femeie, o mireasa, o soră. Cu toate acestea, acest lucru este atunci când Hochma este dezvăluita în Bina. Bina, în sine, nu este atractiva; oferă doar protecţie.

Din partea a treia a lecţiei zilnice de Cabala, 23/04/12, Studiul celor zece Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Considerând faptul că toată lumea trăieşte în zone diferite, cu ore diferite şi fiecare are constrângeri de timp, există posibilitatea să existe o zi o anumită platformă, în care va fi întotdeauna un seminar, astfel încât oamenii să se conecteze la el atunci când le este convenabil? Sau trebuie ca seminarul să înceapă şi să se termine într-o perioadă specifică?

Răspuns: Cred că toate acestea se pot salva pe un mediu de stocare iar oamenii pot intra prin Internet şi să le studieze într-o formă convenabilă lor: singuri sau în grup.

Desigur, cel mai bine este să se studieze în grup. Cel mai bine este să studiezi când nu ai nicio perturbaţie, etc. Dar în general, asta nu contează. Intri gradual într-o forţă virtuală, pe care încă nu eşti în stare să o percepi. Această muncă este pshilogică.

Baal HaSulam scrie că asta este continuarea psihologiei materialiste, dar această psihologie este  a următorului nostru nivel al dezvoltării, care lucrează cu dorinţe şi intenţii, lucruri cu care lucrează şi psihologia noastră corporală.  Nu este nimic mistic şi misterios aici. Trebuie să dezvoltăm aceste calităţi în noi! Nimic mai mult.

Sunt mulţi oameni în lume, de exemplu beduinii din Israel, care pot simţii natura foarte bine şi sutn în stare să îţi spună ce se întâmplă la 50-100 km depărtare de ei, citind cele mai mici semne: ei nici măcar nu ştiu cum o fac. Simt Pământul sau pot spune ce se întâmplă în lume după comportamentul animalelor.

Am avut şi noi odată aceste sentimente. Dar ele au dispărut pur şi simplu deoarece am încetat să le mai folosim. Iar acum ne dezvoltăm noi simţuri. Atunci când urmezi o şcoală de muzică, începi gradual să îţi dezvolţi o memorie muzicală. Dacă nu dezvolţi aceste lucruri rămâi un amator. Nu poţi dezvolta nimic.

În principal, acest organ rudimentar există în noi. Trebuie pur şi simplu să îl dezvoltăm. Iar Cabala ne spune cum să dezvoltăm percepţia forţei superioare. Ne-am dezvoltat normal în lume, în timp ce nu am avut nevoie de această forţă. Dar acum am atins o starea în care nu mai vedem nicio soluţie. Trebuie să o revelăm.

Imaginaţi-vă cum întregul program al naturii, toate cunoaşterile, toate calităţile, totul trece prin voi, iar voi vedeţi şi simţiţi totul – atunci ce fel de probleme şi crize ar putea fi? In loc să vedeţi toate acestea ca perturbaţii, le vedeţi ca ajutor, contracţiile naşterii, care vă ajută să vă naşteţi. Sunteţi împinşi la nivelul următor. Asta văd eu în lume în loc de criză.

Şi odată ce oamenii văd asta, vor avansa cu bucurie şi gratitudine!

Din lecţia 2 de la  Congresul de la Vilnius 3/24/12

Filed under: Congrese, Perceptie - Niciun comentariu→