The Times of Israel a publicat noul meu articol “Tatăl sirian care a devenit viral învățându-și fiica să râdă de ploaia de rachete ”

Buum! Râsete se rostogolesc de la o fetiţă care stă în braţele tatălui ei. Buum!

Acum măriți ecranul, ca să plasăm momentul luminos de bucurie, în contextul lui dezolant:

Abdullah Al-Mohammad învață pe fiica sa Salwa, în vârstă de 3 ani, să râdă de sunetul fiecărei rachete care cade și explodează în apropiere.

Ca sirian, care încearcă să supraviețuiască războiului și fără să aibă un loc unde să fugă, ce îi mai rămâne de făcut? Pentru a reduce sau elimina trauma rachetelor care cad, el o învață pe micuţa Salwa că sunetul căderilor de rachete este amuzant și că zgomotul lor este doar un joc. Viața este frumoasă (aproape)!

Videoclipul amar al lui Abdullah a devenit viral pe rețelele de socializare și l-a făcut imediat erou, pe Internet, obținând peste două milioane de like-uri și comentarii pozitive, inclusiv propuneri de adoptare a metodei, pentru a ajuta copiii din Gaza.

În realitatea haotică a Siriei sfâșiate de război, tactica disperată a acestui tată este o încercare de înțeles, de a oferi copilului său protecție psihologică împotriva atacurilor bombardamentului traumatizant. Nu a avut timpul și nici luxul să cerceteze intervenția educațională optimă pe care trebuie să o facă, atunci când schijele cad în curte. În mod clar, nu există o soluție bună sau un model de bune practici pentru calmarea terorii, ci doar de prim ajutor.

Ce formă de învăţare ar fi cea mai utilă, pentru astfel de situații tragice?

Educația trebuie să fie direcționată către fiecare membru al societății, părinți și copii deopotrivă și trebuie să fie concepută să vizeze cauza principală a problemelor, pentru a oferi un tratament de durată.

Fiecare membru al societății trebuie să înțeleagă, în funcție de nivelul lui de maturitate, că dacă dorim să oprim războaiele o dată pentru totdeauna, trebuie să încercăm să ne conectăm între noi, în conformitate cu legile unificatoare ale naturii.

În timp ce învățarea copiilor să râdă de amenințări și de pericol i-ar putea ajuta să treacă mai ușor prin situații înfricoșătoare imediate, aceasta nu are beneficii pe termen lung, deoarece o astfel de învățare poate provoca inadvertențe psihoneurotice și percepții greșite ale realității. O astfel de conexiune ieşită din context, dintre pericol și reacție, stabilește o relație incorectă în creier între amenințare și răspuns. Astfel, în momentele în care vigilența trebuie garantată, volumul de grijă și prudenţă este redus în mod necorespunzător, lăsându-i vulnerabili în faţa loviturilor.

Medical și științific, plânsul și râsul provoacă același răspuns de șoc în sistemul nervos. Deci, în timp ce emoția asociată cu râsul s-ar putea simți mai plăcut, efectul asupra corpului nu este mai sănătos decât cel al plânsului.

Atât plânsul, cât și râsul sunt o reacție de emoție care depășește capacitatea unei personae, de absorbţie la un moment dat. Prin urmare, trebuie să calmăm reacțiile faţă de temeri și doar după aceea explicăm clar situația și de ce se întâmplă.

Pas cu pas, în timp, copiii trebuie să înțeleagă că războaiele și distrugerea au loc, deoarece societatea nu a primit nicio educație pentru a dezvolta relații pozitive și că în societate nu există nicio preocupare de a învăţa cum să se conecteze pozitiv, deasupra înclinaţiilor separatoare, înnăscute, ale fiecărei persoane.

Ei trebuie să știe că pentru a opri războaiele o dată pentru totdeauna, trebuie să încercăm să ne conectăm reciproc corect și în conformitate cu legile unificatoare ale naturii.

Dacă copiii ar înțelege acest principiu, nu ar râde și nici măcar nu ar zâmbi. Dimpotrivă, ne-ar spune direct în față, în stilul lor naiv: Părinți, reparaţi-vă gândurile și comportamentele și îmbunătățiţi-vă relațiile, unii cu alții!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Sărbătoarea Sukkot și simbolurile sale

La cinci zile după Ziua ispășirii (Yom Kippur) vine sărbătoarea Sukkot, ceea ce înseamnă că o persoană primește cinci lumini superioare de NRNHY și vine la starea când cineva se află sub influența luminii încojurătoare. Pentru a primi lumina înconjurătoare, o persoană trebuie să efectueze o acțiune asupra sa, numită construirea unei colibe, Sukkah. Aceasta este o restricție care pare că blochează lumina superioară de la o persoană, pentru că el sau ea nu vrea să o primească pentru propria împlinire, ci dorește să o primească doar pentru auto-corectare. O persoană continuă aceeași linie: de la Anul Nou, prin Yom Kippur până la Sukkot

Astfel, o persoană construiește un ecran (Masach) numit „Schach”, „acoperiș”, care simbolizează că doar o mică lumină poate pătrunde prin acest acoperiș. Unul stă la umbra colibei timp de șapte zile, ceea ce reprezintă o corectare a tuturor celor șapte părți egoiste ale sufletului spulberat: Hesed, Gevura, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod și Malchut.

Abia atunci, odată ce unul este deja corectat, el părăsește Sukkah și în a opta zi, Shemini Atzeret, celebrează dăruirea Torei, adică începe să primească lumina superioară deja în modul de dăruire.

Întrebare:  Acoperișul, Schach-ul sau ecranul este realizat din resturi?

Răspuns:  Da, din crengile diferiţilor copaci și coji din diferite boabe.

Întrebare:  Deșeurile simbolizează lucruri neimportante pentru noi și le ridicăm să le facem importante. Ce anume este important pentru noi?

Răspuns:  Lucrurile pe care anterior nu le-am considerat importante pentru noi, am neglijat dăruiea, iubirea, apropierea de alți oameni, „iubirea aproapelui ca pe tine însuți” – calitățile pe care trebuie să le dezvoltăm – acum, dimpotrivă, ne ridicăm deasupra minţilor noastre. Adică dorim să le implementăm cu orice preț.

Întrebare:  În timpul sărbătorii de Sukkot, folosim atributele celor patru tipuri de plante: salcie, mirt, palmier și lămâi. Ce simbolizează ele?

Răspuns:  Ele reprezintă patru faze ale egoismului nostru, pe care le corectăm, le conectăm împreună și apoi putem atrage lumina superioară asupra noastră.

Din KabTV “Fundamentele Cabala” 1/29/19

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  Crezi că umanitatea se ridică la un grad spiritual?

Răspuns: Da, se ridică, dar această ascensiune este modulară deoarece, de fapt, umanitatea este în coborâre. Cu toate acestea, ea coboară intenționat, pentru a înțelege golul lumii noastre.

Aceasta este revelarea adevărului, fiind astfel, o ascensiune. Există o revelare mai mare și mai mare a luminii superioare. Pe de o parte, simțim că suntem mai dezvoltați, iar pe de altă parte, mai mici și mai goi. Cu toate acestea, acesta este un loc bun.

Acum intrăm într-o nouă etapă când următoarea generație vine la Cabala. Acești oameni nu vor să cucerească lumea. Sunt mulțumiți de lucruri mărunte, au nevoie doar de un computer și de nimic altceva. Înseamnă mult. O ființă umană complet nouă a apărut în lumea noastră.

Din KabTV “Fundamentele Cabala” 1/12/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Lumea Academică: o cetate Anti-Semitică”

Ura împotriva evreilor și a Israelului nu mai este marginală, ci o tendinţă la ordinea zilei în campusurile universitare. În SUA, de exemplu, un grup de studenți evrei de la Harvard au format o coaliție antisionistă care include sprijin pentru BDS, în timp ce o studentă evreică, Adela Cojab, a dat în judecată NYU, afirmând că alma mater nu face suficient pentru a combate antisemitismul. Astfel de medii polarizate predomină astăzi în campusuri, unde incidentele antisemite au crescut dramatic în ultimii ani.

Sentimentele anti-sioniste sunt de asemenea evidente peste ocean. În Germania, 20% dintre academicieni susțin dreptul de a respinge existența statului Israel ca parte a libertății de exprimare în campus, a dezvăluit un studiu recent, comandat de analiştii Uniunii Democrate Creștine.

De ce a devenit mediul academic un astfel de bastion al urii împotriva Israelului?

Libertatea de atac

Potrivit grupurilor de monitorizare, în America, au existat 201 incidente antisemite doar în campusurile universitare și de colegiu American, din 2018, care au implicat hărțuire, vandalism și agresiune fizică. Multe alte cazuri nu sunt raportate din cauza inacțiunii facultăților de a combate discriminarea împotriva studenților evrei, mai ales atunci când prejudecățile și inițiativele anti-israeliene provin de la evreii înșiși – “Vocea evreiască pentru pace” fiind cel mai vocal grup, activ, cu numeroase evenimente în campusurile din toată America.

Președintele Trump a semnat un ordin executiv de combatere a antisemitismului în campusurile care condiționează finanțarea guvernamentală, dacă universitățile reușesc sau nu să respingă prejudecata anti-evreiască. Dar chiar și cei în favoarea inițiativei pun la îndoială dacă aplicarea acestui ordin este realistă, deoarece lupta împotriva atacurilor războinice ar putea contrazice libertatea de exprimare.

Ce a construit Bastionul Urii?

Academia, fortăreața celor învățați și educați, a devenit o casă fertilă în bigotism și discriminare, din diferite motive. În primul rând, deoarece printre studenți vor exista întotdeauna oameni pricepuți în arta retoricii, care își pot formula ideile în mod asertiv pentru a justifica astfel de mișcări precum boicotul, folosind logica, greu de combătut. Acești oameni dogmatici ştiu, de asemenea, cum să propage și să răspândească ura lor pentru a ajunge la mass-media și la audiențe largi. La urma urmei, universitatea este sursa de educație a societății, de unde au apărut liderii și președinții societății. Academia este cunoscută pentru diversitatea și libertarianismul permisiv, o arenă care tolerează expresia a tot ceea ce vine în minte, chiar dacă ar putea răni pe cineva.

În al doilea rând, rădăcinile antisemitismului modern au fost puse în urmă cu zeci de ani și au fost hrănite cu răbdare și viclenie. Raționalizările sale complexe nu au apărut brusc, din aer, pentru a deveni ceea ce sunt astăzi: ura matură și puternică. Antisemitismul este atât de puternic încât este aproape imposibil de contracarat.

Ce pot cumpăra banii

Se bănuiește că elemente musulmane radicale au pătruns și au politizat universitățile, în urmă cu mulți ani, pentru a-și asigura locul de influență cu ajutorul unui sprijin financiar generos, așa cum este cercetat în prezent de Departamentul Educației din SUA. Cel care plătește are permisiunea tacită de a înființa cursuri, programe și departamente, în funcție de opiniile și ideile sale, chiar în detrimentul ștergerii altor puncte de vedere și oameni. Prin angajarea tăcută și constantă a unor operatori subversivi în poziții cheie, devine din ce în ce mai imposibil să se închidă ușa unei infiltrări ulterioare.

Pluralism, nu anarhie

Evreii nu mai pot ignora ceea ce se întâmplă chiar în fața ochilor și să continue cu o atitudine atât de obișnuită, de parcă acesta este un disconfort mic și trecător. Animozitatea nu va dispărea până când oamenii nu vor realiza că libertatea nu trebuie confundată cu anarhia, bigotismul, discriminarea și chiar atacul fizic, pentru a amenința sau a încerca anihilarea. Și evreii – un popor cu o istorie vastă de dezbatere pluralistă dintre înțelepții lor pentru a ajunge la adevăr și înțelepciune – pot și ar trebui să joace un rol crucial în încurajarea înțelegerii adevăratei libertăți pentru societate.

Dialogul ar trebui încurajat cu rezultatul final intenţionat de a crea unitatea și fraternitatea. Cabalistul Rav Yehuda Ashlag a scris în eseul său „Libertatea” despre importanța valorii fundamentale umane a libertății:

„La fel cum fețele oamenilor diferă, la fel și opiniile lor diferă. Prin urmare, societatea este avertizată să păstreze libertatea de exprimare a individului. Fiecare individ ar trebui să-și păstreze integritatea, iar contradicția și opoziția dintre oameni ar trebui să rămână pentru totdeauna, pentru a asigura pentru totdeauna progresul societății libere.”

Dar, aşa cum explică înțelepciunea Cabalei, libertatea poate funcționa numai dacă este însoțită de principiul „iubirea acoperă toate crimele” (Prov. 10:12) ca bază pentru a atinge unitatea și fraternitatea, peste diferențele dintre noi.

O multitudine de idei și gânduri bazate pe interese personale egoiste nu rezultă decât în conflicte și războaie. Pe de altă parte, când ne ridicăm deasupra egoismului uman, acoperindu-l cu iubire, o multitudine de idei și gânduri se dezvoltă și îmbogățesc tot felul de mijloace de comunicare și conexiune.

Poporul evreu, cu îndelungata lui tradiție de discurs pluralist, este situat în mod unic pentru a juca un rol crucial în încurajarea înțelegerii adevăratei libertăți, punând mai întâi în aplicare metoda de conectare deasupra diferențelor și apoi transmitând umanității forța pozitivă care este astfel generată. Aceasta va calma antisemitismul și va deschide calea către un viitor luminous, de înțelegere reciprocă și relații armonioase. Atingerea unei astfel de stări ridicate este rolul suprem al evreilor, adică de a fi „lumină pentru națiuni”.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Teatrul Creatorului

Articolul lui Baal HaSulam, Shamati 1, „Nu există nimeni altcineva în afară de El”: Se consideră o corectare numită „stânga respinge și dreapta apropie”, ceea ce înseamnă că ceea ce stânga respinge este considerat o corectare.

„Stânga respinge” înseamnă respingerea, adică ascunderea Creatorului atunci când devenim nesiguri în legătură cu El. Începem să credem că există alte forțe, opuse Lui.

Ni se pare că există fie disheism, adică un Creator rău și unul bun, unul împotriva celuilalt, pentru că percepem lumea ca atare sau politeismul, adică multe forțe din lume care se află în relații opuse. Acest lucru este conceput și realizat în mod intenționat.

Aceasta înseamnă că în lume există lucruri care, pentru început, urmăresc să abată o persoană de la calea cea dreaptă și prin care este respinsă din Kedusha [sfințenie]. Există în mod special forțe, fenomene și acțiuni care sunt plasate inițial în fața unei persoane cu intenția de a alunga o persoană, îndepărtându-o de la eforturile pentru Creator, aruncând-o de la gândul că o singură forță, un singur Creator, acționează asupra lui.

Astfel, aceste respingeri ajută o persoană, deoarece, cu ajutorul lor, cineva primește o nevoie, o dorință completă ca Creatorul să-l ajute să-L reveleze. Altfel, el nu s-ar fi putut defini în niciun fel în această lume.

Cu aceasta, o persoană vrea să înțeleagă cine o controlează, cine îi determină gândurile, acțiunile și tot ceea ce s-a întâmplat în trecut, care se întâmplă în prezent și care se va întâmpla în viitor. Pe de o parte, este clar că acest lucru se realizează sub influența unei singure forțe a naturii.

Pe de altă parte, această forță se răsucește constant și ne atrage în diverse circumstanțe și atribuim tot ceea ce se întâmplă altor oameni, evenimentelor și diverselor autorități, ca și cum ar controla în mod independent atât lumea cât și viața noastră.

Astfel, mă îndepărtez de definiția unicității guvernării Creatorului. Nu pot menține faptul că o singură forță mă controlează așa. Văd tot timpul contradicții în acest control.

De ce face Creatorul asta? Așa se face că, în toate aceste contradicții, L-am putut descoperi prin propria noastră voință, în ciuda faptului că eu cad subit sub puterea poliției, a statului, a rudelor, a familiei și a copiilor. Prietenii mei mă influențează și, deodată, o face și altcineva.

De fapt, trebuie să stabilesc clar că mă aflu doar în domeniul Creatorului și nu este nimeni altcineva care mă controlează, mă introduce și mă retrage din toate aceste stări și înlocuiește alte surse de influență asupra mea.

În fiecare clipă, trebuie să mă îndrept prin toate presupusele surse pământești către El și să știu clar că El face totul prin marionetele sale, familia mea, prietenii, dușmanii și chiar politicienii. Întreaga imagine pe care o văd în fața mea și numesc „această lume” este un teatru prin care Creatorul acționează asupra mea. Trebuie să conectez acest întreg teatru la El, în fiecare acțiune a Lui.

Din KabTV “Fundamentele Cabala” 11/24/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Două forțe operează în natură: forța altruistă care dezvoltă creația și forța egoistă care este responsabilă pentru diversitatea naturii și a individualității, sentimentelor și emoțiilor noastre. Combinația corectă dintre ele constituie relația reciprocă corectă într-un grup de zece?

Răspuns:  Da. Întotdeauna simțim contrastul dintre cele două forțe.

Întrebare:  Ar trebui să devenim ca forța dezvoltatoare, altruistă?

Răspuns:  Dar este imposibil să o atingem, percepem și apreciem, dacă nu există o forță egoistă, opusă. Cabala nu vorbește despre eradicarea a ceva din natură; vorbește doar despre atingerea echilibrului.

Întrebare:  Deci rezultă că aceste două forțe sunt ascunse de noi?

Răspuns:  Chiar și forța spiritual egoistă este ascunsă de noi, ca să nu mai vorbim de cea altruistă, care este în ascundere absolută. Existând la nivelul animalic al lumii noastre, percepem puțin forța egoistă, vedem ce este. Dar totuși, aceasta nu este forța egoistă spiritual.

Întrebare:  Cum putem lucra în grupul de zece dacă aceste două forțe, altruistă și spiritual egoistă, sunt ascunse? În ce constă munca noastră?

Răspuns:  Aceste forțe sunt ascunse, dar avem ocazia să ne apropiem de prieteni, să studiem Cabala cu ei, să încercăm să ne schimbăm starea în relaţia unul cu celălalt și să ne sprijinim reciproc. În cele din urmă, vom începe să examinăm forțele care ne trag mai aproape sau care ne resping unul de celălalt.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 3/20/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Totul este dobândit din opusul său. Există o uneltă minunată – mai aproape – mai departe – iar Creatorul o folosește foarte bine în relație cu noi. Noi putem să folosim aceeași uneltă în relație cu forța superioară?

Răspuns: Desigur, noi putem să distanțăm Creatorul de noi sau să Îl aducem mai aproape.

Întrebare: Așa va simți El asta?

Răspuns: Nu este niciun “El”. Creatorul este o construcție specială în interiorul nostru.

Întrebare: Ne îndepărtăm și îl experimentăm noi înșine?

Răspuns: Da. Nu este nimic în afara noastră, totul este doar în noi.

Chiar și ceea ce simți și experimentezi acum – lumea din jurul tău cu toți prietenii tai și tot ceea ce iți poți imagina – există în tine, în conștiința ta și nimic mai mult.

De pe KabTV “Fundamentele Cabala”, 12/15/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  În ceea ce privește principiul restricției unui grad al esenței lumii noastre: fiecare persoană este restricționată într-un mod propriu sau depinde de gradul de conștiință? Este restricția măsura conștiinței care poate fi limitată de capacitatea gradului unei anume conștiințe?

Răspuns:  În primul rând, citiți Baal HaSulam și veți vedea cât de simplu este totul.

Te limitezi. Suntem în lumea infinitului chiar și acum. Suntem înconjurați de infinit. Dar îl restricționați la dimensiunea micşorată a lumii noastre. Faci acest lucru, cu conștiința ta. Așadar, extinde-ți conștiința și mergi mai departe.

Din KabTV “Fundamentele Cabala,” 1/5/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Interdicțiile de Yom Kippur

Întrebare: Ce limitări (restricții) sunt făcute de Yom Kippur (Ziua ispășirii)?

Răspuns: De Yom Kippur o persoană se “închide”, nu vrea să folosească egoismul său. Rezultă că toate cele cinci niveluri egoiste care compun sufletul cuiva sunt închise. Omul le închide și nu le folosește.

De aceea de Yom Kippur noi nu bem, mâncam, îmbracăm haine și încălțări din piele, ungem cu substanțe aromatice, nici nu ne tăiem sau pieptănam părul.

Întrebare: De unde au luat Cabaliștii aceste simboluri? De exemplu, ce simbolizează interdicția de a purta haine și încălțări de piele?

Răspuns: În trecut toate hainele au fost făcute aproape în exclusivitate din piele sau lână. Când Cabaliștii revelează spiritualitatea, ei văd că pot folosi doar stările lor spirituale mici, de ex. uneltele numite Nefesh, Ruach și Neshama.

Nivelele Haya și Yechida, care simbolizează pielea și lâna, nu pot fi folosite. De aceea, există un asemenea obicei. Acesta se aplică în special la încălțări, deoarece încălțările sunt considerate ultimul, cel mai jos, nivel al corpului nostru spiritual.

Cu alte cuvinte, Cabalistul, din dobândirea lui, vede analogii ale conexiunii dintre rădăcină și ramură, că un anumit tip de dorință numită “piele” este un tip de comunicare cu Creatorul, pe care nu îl poate folosi în această lume.

Întrebare: Acesta este felul în care au apărut toate obiceiurile sărbătorilor noastre?

Răspuns: Da. Tot ceea ce descoperim în lumea spirituală noi încercăm să implementăm în simbolurile lumii noastre.

Întrebare: Eu tot timpul m-am întrebat, ce contează pentru Creator ce mănânc sau ce încălțări port?

Răspuns: Nu contează. Prin urmare, este spus că poruncile sunt date doar pentru a corecta o persoană, iar Creatorul este absolut indiferent față de ce faci fizic cu mâinile și picioarele tale.

Cabaliștii spun că de o importanță primară pentru noi este corecția egoismului nostru. Asta a fost creat și asta este ceea ce noi trebuie să corectăm.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 1/29/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Umanitatea este un singur vas mare, un singur suflet, numit Adam HaRișon. Pentru a fi corectat, acest vas este împărțit în două: Israel și națiunile lumii. Nu putem corecta totul dintr-o dată, deoarece există câteva straturi foarte adânci pe care Lumina nu le poate atinge imediat.

Toate corecțiile încep cu cele mai ușoare, progresând spre cele mai dificile. Astfel, primele care sunt corectate sunt straturile superioare și mai ușoare, așa cum se spune despre Israel că este „mic printre națiuni”, ceea ce înseamnă că are cel mai ușor tip de dorință de a se bucura. Dar în națiunile lumii dorința este mult mai grea și va apărea când vor începe să se trezească.

Fiecare persoană care primește în zilele noastre trezirea spre spiritualitate este o parte a sufletului comun numit Israel (Yașar El), direct la Creator. Ei trebuie să se grăbească cu corectarea lor, deoarece munca lor principală constă în a ajuta celelalte dorințe, adică națiunile lumii.

Israel canalizează Lumina care reformează prin ea însăși, prin unitatea ei. Atunci națiunile lumii se trezesc și încep corecțiile, cerând mai multă Lumină din partea Israelului până când toată lumea se va uni într-un singur suflet, așa cum este scris: „Casa mea va fi numită casa rugăciunii pentru toate națiunile.” Israel trebuie să se corecteze pentru a corecta întreaga umanitate. (Minutul 0:20)

Oamenii din Babilonul antic au fost numiți „generația discordiei”. Aceasta a fost perioada în care sufletul comun al lui Adam HaRișon a fost împărțit în două: Galgalta ve Eynaim (GE) și Aozen Hotem Peh (AHP), în capul și corpul dorinței, în Israel și națiunile lumii. Societatea babiloniană era împărțită în aceste două tabere.

Se spune că aceasta a fost generația în care a început declinul umanității. Înainte de acea perioadă, dorința egoistă, care avea nevoie de corectare, nu exista. Începând cu aceasta, partea numită Israel are obligația de a-și corecta dorința egoistă într-una altruistă.

Aceasta a fost generația lui Avraam. Avraam este forța care a împărțit umanitatea în două părți cu apelul: „Cine este pentru Creator – să vină să mi se alăture!” Și „Iubirea va acoperi toate crimele”.

Înainte de asta, dorința de plăcere era atât de mică la oameni, încât toți babilonienii au simțit intuitiv care ar fi comportamentul corect și l-au urmat în mod natural. Vorbeau aceeași limbă și trăiau ca o singură familie.

Dar pe vremea lui Avraam, dorința de plăcere a crescut și ei și-au rupt vechii idoli neștiind ce să facă cu egoismul lor. Se spune că Avraam a învins idolii dar, de fapt, a fost un întreg proces care a avut loc cu toți oamenii. Nu știau cum să continue să trăiască, așa că o parte din națiune l-a urmat pe Nimrod, cu metoda sa egoistă de corectare, chemându-i să îndeplinească visul american. Iar cealaltă parte l-a urmat pe Avraam, care i-a chemat să devină Israel, să aspire la Creator.

A te închina la Creator înseamnă a urma forța conexiunii. Toate poruncile ne vizează conectarea în interiorul grupurilor de zece pentru a deveni printr-o unire a zece inși în unul, un grup, o singură înțelegere. Aceasta este esența, sensul și scopul poruncilor, deoarece trebuie să corectăm vasul spart. (Minutul 7:30)

De la Adam la Avraam, umanitatea a continuat să se dezvolte și dorința sa de a se bucura a crescut. În interiorul unei persoane, care era încă un animal, au început să apară calități umane, adică egoism. A început să se separe de restul oamenilor: soția sa, copiii, propria casă, bunurile, munca, proprietatea, comerțul.

Fiecare s-a simțit din ce în ce mai distant de ceilalți până când a ajuns în punctul în care a început să se lupte între ei și să creadă în idoli diferiți, adică în forțe diferite. Un idol nu este doar o simplă statuie la care cineva se înclină; există o filozofie internă profundă care se află în spatele ei. Este activă în oameni până în zilele noastre și vedem că lumea mai are o mare separare între toate religiile, fiecare închinându-se la propriul simbol. Această întreagă rupere a început în Babilonul antic.

Dorința de a se bucura continuă să crească pas cu pas, provocând anumite consecințe: Șoreș de Șoreș, Alef de Șoreș, Bet de Șoreș, Ghimel de Șoreș, Dalet de Șoreș

(0-0, 1-0, 2-0, 3-0, 4-0). Dezvoltarea la nivelul zero a ajuns la sfârșit, iar nivelul 1 a început:

0-1, 1-1, 2-1, etc. Deci, dorința a continuat să crească până când Galgalta ve Eynaim a încetat să se dezvolte și drept consecință a apărut Avraam.

Avraam este legătura dintre Bina și Malhut. Astfel, el poate fi tatăl neamului, adică să îi ofere lui Malhut calitatea de Bina. Prin urmare, Avraam rupe idolii arătând că este Bina, calitatea dăruirii, cea care ar trebui să fie venerată în locul primirii Malhut. Daruirea devine Dumnezeul nostru, iar aceasta este întreaga diferență dintre Avraam și Nimrod.

Aceasta este ideologică. Există doar zece Sfirot, Galgalta ve Eynaim și AHP, relația dintre vasele sparte și activitatea de corectare. (Minutul 13:00)

Avraam a fost primul om care a creat legătura dintre Bina și Malhut. El și-a ridicat-o pe Malhut la Bina în 40 de ani, timp în care a început să atingă Creatorul, calitatea de dăruire, Bina. Așa a creat metodologia sa și a început să o predea altora. (Minutul 19:00)

Se spune că „lumea stă pe trei piloni: Tora, munca spirituală și bunătatea”. Ordinea este: Avraam – Ițhac – Iacov. Avraam este Hesed, bunătate, Lumina de Hasadim. Aceasta este Lumina care reformează, pregătirea noastră pentru muncă. Munca este Ițhac, Gvura, tărie. Prin această muncă ajungem la Iacov – Tora, Tiferet. Acesta este procesul prin care trebuie să trecem.

Lumina vine, lucrăm la conexiunea noastră și îl descoperim pe Creator în unitatea noastră.

Cei „trei piloni pe care stă lumea” sunt Avraam, Ițhac și Iacov. Avraam este Hesed, un om al bunătății, care a depus eforturi în aducerea oamenilor la bunătate. Ițhac este stâlpul muncii care s-a așezat pe „altarul de jertfă”; adică s-a sacrificat pentru muncă, forță. Altarul de jertfă se referă la dorința noastră de plăcere cea la care continuăm să muncim ca să o sacrificăm, dorind să o schimbăm în dorința de a dărui.

Iacov este numit „omul Torei”. Tora este linia de mijloc la care ajungem prin munca grea asupra egoismului nostru, cu forța lui Avraam, adică datorită muncii lui Ițhac, puterea (depășirea). Toate suferințele lui Iacov reprezintă lupta cu înclinația malefică.

Ordinea muncii:

1. Primim Forța de Sus numită Avraam.
2. Muncim din greu la dorința noastră de a ne bucura de această forță pentru a o organiza corect – aceasta este numită opera lui Ițhac.
3. Ajungem apoi la linia de mijloc, legătura dintre calitatea Luminii, intenția de a dărui, calitatea dorinței și ele toate se îmbină în linia de mijloc numită Iacov. (Minutul 23:40)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 15/01/20, Datoria Israel față de omenire

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→