Pentru a construi un vas spiritual, trebuie să-i colectăm fragmentele sparte și să le conectăm într-un singur suflet. Prin mărirea acestei conexiuni, ne apropiem din ce în ce mai mult de forma Creatorului care va apărea în noi atât cantitativ cât și calitativ

Aceasta este adevărata muncă și nu există nimic altceva. Lumina superioară este în repaus complet, doar vasul lipsește.

Acest vas nu există la un singur om, ci este creat numai atunci când suntem incluși unul în celălalt, încercând să reparăm toate fisurile dintre noi pentru a deveni cât mai asemănători cu Creatorul.

Restabilirea vasului spart într-un singur corp, atașându-i toate organele, puterea și calitățile spirituale, se numește reînvierea morților. Acest lucru este posibil doar prin integrarea dintre noi. În acest fel, adunăm imaginea Creatorului, calitățile Sale, așa cum este scris „Tu M-ai făcut”.

Atunci înțelegem mai clar că nu există o singură proprietate, dorință sau intenție potrivită, gata făcută, care să poată fi folosită pentru această structură. Nu putem folosi nicio dorință, niciun gând, nicio intenție sau calitate pe care le avem, deoarece nu există nimic perfect, corect sau spart în niciunul dintre noi.

Toți suntem rezultatul unei spargeri complete, finale, aranjate de Creator și numai prin conexiunea și integrarea dintre noi putem găsi vase potrivite pentru corectare. Când încercăm să ne conectăm cu dorințele, intențiile și gândurile noastre, vedem că nu putem realiza acest lucru și atunci descoperim că numai dacă Creatorul devine partenerul nostru putem să realizăm această muncă.

Atunci avem cu adevărat nevoie de Creator și nu ne plângem de asta dinainte.

Creatorul trebuie să termine pentru noi munca pe care am început-o. După ce am făcut un efort și am descoperit locul lucrării Sale, recunoscând că nu ne putem integra unul în celălalt singuri și că avem nevoie de ajutorul Creatorului, simțim o deficiență reală pentru Creator și ne întoarcem spre El.

Apoi Creatorul, acționând din starea de corecție finală, lipește fisurile dintre noi, care păreau greșite și care încă nu erau pregătite, și ne îndreaptă spre integrare și unitate. El face din noi un Kli în care poate fi revelat atât ca cel care face această lucrare, cât și ca cel care ne arată esența unității, care este El însuși.

Prin urmare, nu este nevoie să regretăm și să ne fie rușine că nu avem nu nici măcar o calitate corectă, ci nu avem nici măcar una spartă.

Chiar și calitățile sparte trebuie să le colectăm, extrăgându-le din conexiunea noastră. Abia atunci înțelegem că suntem complet incapabili să ne conectăm și cu atât mai mult să fim integrați unul în celălalt și că toate acestea sunt lucrarea Creatorului.

El trebuie să facă corecții și să conecteze toate fisurile. Munca noastră este doar să-I cerem Lui să facă astă, să-L implorăm. Acesta este parteneriatul nostru corect. Creatorul are nevoie doar de dorința noastră de a ne conecta într-un întreg pentru a-L descoperi ca o singură forță. Aceasta este munca noastră, rugăciunea și starea noastră finală.

Prin urmare, nu este mare lucru că lucrând în grupul de zece nu vedem în noi calități adecvate și nu ne putem imagina locul precis de muncă. Așa ar trebui să fie, se întâmplă tuturor. Trebuie doar să căutăm oportunitatea de a ajunge la această integrare între noi, iar Creatorul va face ca acest lucru să se întâmple.

Nu înțelegem forma acestei integrări; sarcina noastră este doar să facem toate pregătirile necesare, iar Creatorul va finaliza această lucrare pentru noi, făcându-ne un Kli perfect. Lumina care trebuie să se îmbrace în vas va face, de asemenea, corectarea, așa cum este scris: „Eu sunt primul și sunt ultimul”. Totul este făcut de către Creator.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 02.02.2021, „Amestecarea / Incluziunea”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dragă Michael Laitman,

Am trecut prin toate practicile spirituale: am fost budist, Hare Krishna, am studiat Vedele, m-am convertit la Islam, am fost botezat și am trăit ca pustnic timp de doi ani. Dacă-mi spun povestea, toată lumea ar fi uimită.

Dar, de trei luni, stau aici urmărindu-ți videoclipurile, incapabil să mă opresc. De ce? Nu vreau să fiu din nou dezamăgit. Ce m-ai sfătui să fac? Simt că am găsit în cele din urmă ceea ce am căutat toată viața.

Răspuns: Ei bine, te felicit!

Comentariu: Îi înțeleg frica. El se teme că va fi încă o dezamăgire.

Răspunsul meu: Totul depinde de el, nu de Cabala, pentru că acesta este adevărul și este absolut infinit, dar pentru el. Cât de mult este capabil să  investească în asta, în îndeplinirea condițiilor pentru revelația Creatorului și să înceapă să-L descopere. Atunci nu va mai avea probleme. Dar poate dura foarte mult.

Întrebare: Care este sfatul tău cu privire la modul în care se poate ține de asta, astfel încât să nu se îndepărteze de acest drum?

Răspuns: Trebuie să înceapă să studieze serios, să citească tot ce avem pe site-urile noastre în arhivă și să fie prezent la lecțiile noastre. Pe măsură ce  citește, „se iluminează” cu acest material. Absoarbe tot, acest lucru purificându-l din interior spre exterior și așa avansează.

Întrebare: Există vreun punct din care să nu se mai poată întoarce, la care să ajungă și astfel să nu mai devieze de la această cale?

Răspuns: Nu. „Nu crede în tine până în ziua în care mori”.

Comentariu: Adică, Creatorul poate face o astfel de glumă, încât să îl facă să devieze de la cale?

Răspunsul meu: Da. Creatorul pune astfel de obstacole în fața omului, încât nu poate avansa decât prin credință deasupra rațiunii.

Face asta pentru ca omul să poată să  dobândească un Kli spiritual serios, un vas în care să poată dezvălui cu adevărat întregul univers. Aceasta este o stare anti-egoistă, deasupra ego-ului. Aceasta este crearea unei lumi noi în interiorul omului, o lume spirituală în interiorul său.

Din emisiunea de pe KabTV  „Știri cu Michael Laitman” din 26.11.2020

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre un grup corporal și un grup virtual?

Răspuns: Dacă prietenii funcționează corect între ei, probabil că nu există nicio diferență.

De ce probabil? Pentru a face acest lucru, trebuie să parcurgem anumite faze de dezvoltare, să realizăm ceva, să începem să îl înțelegem și să-l percepem, să procesăm aceste faze și apoi să avansăm. Suntem pionieri în acest sens, pentru că facem ceva ce nu s-a împlinit niciodată în istorie.

La urma urmei, grupul pe care Avraam l-a adunat în Babilonul antic și l-a numit Israel a funcționat în condiții diferite. Nu au fost spulberate și au urcat la nivelul Primului Templu, ceea ce înseamnă un nivel sub corecția deplină.

Apoi au fost parțial sparte la nivelul Primului Templu și complet sparte la nivelul celui de-al Doilea Templu. Au trecut încă 2.000 de ani de detașare de starea spirituală. Acesta este motivul pentru care astăzi începem să ne reconectăm.

Întrucât babilonienii s-au împrăștiat pe tot globul la acea vreme, iar grupul lui Avraam s-a împrăștiat și în lume și s-a amestecat cu alte națiuni, acum începem să ne adunăm treptat, neștiind de unde și cum. Cu toate acestea, ele nu sunt propriile noastre acțiuni independente, ci rezultatul efectului Creatorului, efectul luminii generale asupra noastră.

Așadar, atunci când ne reasamblăm, nu știm cum să acționăm. Există scheme generale, reguli generale de corectare a Kli-ului spart (vasul spart) al sufletului unic. Dar, indiferent de ce întrebi, nu-ți voi spune că așa ar trebui să fie, chiar dacă sunt absolut sigur de răspuns, pentru că în lumea spirituală există regula „nu există nimeni mai înțelept decât cel experimentat . ”

Un om înțelept este cineva care suferă totul și vorbește despre asta numai din propria sa experiență, dar cine știe nivelurile pe care le trăim acum? Nu există astfel de oameni în generația noastră.

Totuși, va fi mai ușor pentru următoarea generație. Le vom lăsa profesorii noștri, impresiile noastre, le vom lăsa Kli-ul spart (vasul spart) pe care am început să-l reconstituim și, așadar, desigur, le va fi mai ușor să o facă.

Nu sunt foarte sigur cum va trece grupul aceste niveluri de realizare. Înaintăm făcând pași mici și, deși avansăm destul de repede, fiecare pas mic este încă nou, așa că timpul ne va spune. Vom avansa intens și vom vedea singuri cum funcționează.

În ansamblu, mișcarea noastră este similară cu stările pe care le-au suferit cabaliștii în generațiile anterioare, dar pot exista și schimbări, deoarece munca în grup este implementată pentru prima dată. Este nouă, întrucât de-a lungul istoriei asamblarea Kelim-urile sparte, realizarea vasului sufletului general, nu a fost niciodată realizată.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” din 11.11.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când cineva care tinde spre unificare începe să-și investigheze natura, vede că aceasta rezistă acestui lucru. Această stare se numește intrarea în Egipt?

Răspuns: Da. El înțelege că, pe de o parte, trebuie să meargă spre unificare. Această proprietate se numește „Yosef” (Iosif). Dar restul proprietăților sale, pe care frații săi le personifică, sunt egoiste. Ei nu sunt de acord cu acest lucru.

Drept urmare, toată lumea ajunge în Egipt (în egoism) și începe să lucreze cumva unul cu altul, să se unească, să se înmulțească, adică să-și ridice conexiunea. Omul începe să înțeleagă cât de egoist este și cum îl distrug dorințele sale egoiste.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” 15.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Gata cu vacile sacre”

În ciuda blocării, a liniilor directoare stricte și a noilor vaccinuri de la care așteptăm să combată COVID-19, morbiditatea se intensifică în mod constant, iar mortalitatea este la vârf. Indiferent de cine este la putere, liderii mondiali descoperă că sunt incapabili să găsească soluții fezabile pentru a ieși din criză. Neputința de a face față pandemiei și efectelor sale ulterioare va exacerba și epuiza conducerea umană, va dezvălui guvernarea eșuată și fragilă și ne va motiva să recunoaștem că nu mai există vaci sacre. Lumea cere o conducere superioară: conducerea naturii.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Natura are propriul ritm de dezvoltare, care în prezent este rapid din cauza pandemiei. Dacă nu putem învinge natura în jocul ei, mai bine ne alăturăm traiectoriei sale către o societate umană mai echilibrată. Sistemele pe care le-am creat – familie, cartiere, orașe, societăți și țări – se bazează pe relații pur egoiste, pe exploatare și concurență, pe dispreț și aroganță. În astfel de sisteme, spiritul diviziunii crește și ele sunt în contrast puternic cu forma naturii, care tinde spre conexiune și unitate.

Conflictul dintre legile societății și legile naturii – decalajul dintre egoism și altruism – este ceea ce ne-a condus la criza actuală. Acest conflict a atins punctul culminant, care ne-a aruncat în epidemia coronavirusului la scară globală.

Dar există loc pentru un optimism subtil. Alături de boală și dificultăți, disperare și neputință, apare o mare dorință nouă; o dorință care a fost întotdeauna prezentă, dar abia acum iese la lumină din strânsoarea dură a pandemiei care ne restrânge respirația. Publicul începe să-și dea seama că toate căile pe care le-am parcurs de-a lungul istoriei nu ne sunt de niciun folos în acest moment dificil de criză. Nici chiar în cercetările și cunoștințele academice pe care le-am acumulat și tehnologia sofisticată și medicina avansată, nu există niciun beneficiu de durată. În decursul unui an, turnul de cărți, la care am muncit atât de mult să-l construim timp de generații, s-a prăbușit în fața ochilor noștri.

Virusul, pe care ni l-a trimis natura, ne cere să recunoaștem că natura ne îndeamnă către direcția opusă calculelor noastre egoiste umane, către o traiectorie de complementaritate, de sprijin și ajutor, de considerație și solidaritate, de grijăși garanție reciprocă. Un astfel de comportament social, care include alegerea valorilor de fraternitate și prietenie, întărește conexiunile dintre noi și ne apropie de crearea unui țesut social complet nou, care exemplifică armonia cu natura.

Dacă răspundem pozitiv la redirecționarea naturii și ne străduim să avem o conexiune cordială, vom descoperi că suntem întăriți de o mare forță de conexiune, o putere supremă care ne permite să depășim contradicțiile și opozițiile, o forță care întăreşte rasa umană într-o nouă unitate coezivă. Și cu cât creștem mai mult iubirea deasupra păcatelor și sciziunilor, cu atât vom invita această forță pozitivă a naturii, cu atât va apărea între noi o sursă unificatoare care ne va duce către stări superioare.

Este o speranță fărărezultat să așteptăm ca orice lucru care vine de la guvern sau organizații și politicieni să conducă la o schimbare pozitivă. Deoarece culmile și atenuările pe care ni le promit nu sunt în direcția unității sociale, ofertele lor sunt goale și irelevante.

Deși această dorință de armonizare cu natura ca umanitate unită crește treptat și conștientizarea acesteia crește organic, există încă o cerință și o datorie de a ne concentra și explica în mod proactiv programul și evoluția naturii. În caz contrar, tendința noastră egoistă în creștere amenință să continue să ne despartă în timp ce călcăm pe ceilalți.

Nu avem nevoie de conexiune de dragul controlului și nici nu avem nevoie de separare pentru a guverna, ci ceea ce avem nevoie este un tip de conexiune al cărui scop este completarea reciprocă, pentru a crea un sentiment de egalitate. Această egalitate pe care o vom construi nu este egalitatea care aplatizează întreaga lume, ci egalitatea care împuternicește prin diferențe, una care respectă dorințele și singularitățile fiecărui individ, dar le completează cu înțelepciune și le modelează în forme de conexiune similare cu tendințele observate în natură.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu este dorința de a deveni asemenea Creatorului cel mai înalt nivel al egoismului?

De ce realizarea ar trebui să se întâmple tocmai prin Cabala dacă intenția Creatorului a fost inițial ca ființele create să obțină calitatea Sa? Ar fi mai logic dacă Creatorul ar fi insuflat deja cunoștințele și instrucțiunile necesare pentru această viață fiecărui om la naștere.

Răspuns: Atunci omul ar fi doar o mașină, un robot. Cu toate acestea, dorința Creatorului este de a-l crea pe om în asemănare deplină cu El. Adică să ai voință liberă, alegere, decizie și acțiune.

Acest lucru este imposibil fără probleme, coborâri, ascensiuni și înțelegere, fără tot ceea ce avem astăzi. Este o cale foarte dificilă, dar modelează constant conștiința interioară a omului. Abia atunci poate să-l înțeleagă pe Creator, gândul Său, scopul Său și să-l pună în aplicare.

Din emisiunea de pe KabTV „Întrebați un cabalist” 20.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Războaiele sunt prea riscante”

Nu este ca și cum războiul ar fi fost un lucru din trecut, dar se pare că oamenii încep să înțeleagă că războiul este o idee proastă. De la Khamenei la Putin, de la Xi Jinping la cine vreţi voi, liderii mondiali își dau seama că lumea este atât de instabilă încât dacă încep un război, nimeni nu va câștiga.

Chiar și războaiele regionale par din ce în ce mai mult o idee proastă; fiecare este îngrozit de ceea ce ar putea aduce. Nu înseamnă că nu există lupte pentru putere. Există lupte și vor continua să fie lupte, dar nu văd la orizont un război complet.

Problema este că lumea a devenit atât de interconectată încât, dacă declanșezi un foc undeva, ai declanșat un foc peste tot.

Anterior, puteai folosi războaie în apropiere pentru a provoca alte țări. Dacă o anumită țară ar dori să provoace SUA, de exemplu, ar instiga un conflict militar în America Latină sau Centrală. De asemenea țările au folosit ca arenă Africa pentru provocarea altor țări, dar astăzi am devenit prea globalizați și războaiele au devenit prea riscante.

Suntem guvernați de conexiune. O putem numi globalizare sau o putem numi pandemie; oricum, suntem cu toții inexorabil conectați. Prin urmare, singurul lucru inteligent de făcut este să folosim în beneficiul nostru conexiunea impusă nouă.

Conexiunea în sine nu este rea. De fapt, este foarte bună pentru noi, dacă este utilizată corect. Economisește costuri, economisește eforturi, folosește avantajele dintr-o țară pentru beneficiul altor țări și are potențialul de a ne face viața mult mai bună. Problema este că încercăm să folosim conexiunea pentru a ne adânci exploatarea reciprocă, mai degrabă decât în ​​scopuri pozitive.

Soluția nu este să ne deconectăm; conexiunea a trecut de punctul ireversibil. Soluția este să stabilim conexiunea, astfel încât să nu o folosim pentru a ne exploata și controla reciproc, ci pentru a ne încuraja și a ne susține reciproc. Dacă facem asta, toată lumea va beneficia din ea.

Pentru a schimba modul în care folosim conexiunea, trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Nu avem de ales decât să trecem de la o mentalitate a luptelor pentru putere la o mentalitate de sprijin. De ce? Dacă nu ne schimbăm mentalitățile, vom suferi din ce în ce mai mult, până când ne predăm și acceptăm să ne susținem reciproc, deci cu cât ne schimbăm mai repede mentalitatea, cu atât mai bine. Puțin câte puțin, trebuie să stabilim în mintea noastră că era războaielor s-a încheiat, iar era conexiunii și a sprijinului reciproc a început și trebuie să acționăm ca atare. Către asta merge realitatea, iar comportamentul în orice alt mod este, ei bine, în afara legăturii cu realitatea.

Șefii de state vor continua să lupte pentru putere, dar noi, umanitatea, trebuie să ne stabilim în minte că singura noastră opțiune pentru o viață decentă este conexiunea. Dacă îmbrățișăm conexiunea, guvernanții noștri nu vor avea de ales decât să joace acest joc. Dacă lăsăm ideea să pătrundă în mintea noastră, ea va pătrunde în viața noastră. Nu ne-am dori asta, cu toții?

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Poate societatea să guverneze?”

Societatea de astăzi este divizată pentru că este în interesul politicienilor să fie aşa. Dacă nu ai auzit de rasism, iar familia ta a locuit lângă o familie de credinţă, etnie sau culoare de piele diferite, ţi-ar trece prin minte să le pui la îndoială decenţa datorită acestor diferenţe sau te-ai raporta la ei în virtutea oamenilor care sunt?

Protestele politice din Rusia și Belarus, revoltele Covid-19 din Europa de Vest, disputatele alegeri prezidențiale din SUA și lovitura de stat din Myanmar reflectă criza de guvernare pe care întreaga lume o trăiește. Oamenii și-au pierdut încrederea în guvernele lor, așa că ies în stradă, iau armele și încearcă să forțeze impunerea propriei opinii asupra țărilor lor. Dar zilele guvernării puternice se apropie de sfârșit. Dacă oamenii nu au încredere în guvern, guvernul nu va putea guverna. Suntem în pragul unei noi ere, în care societățile conectate se vor guverna singure. Nu fără administratori, bineînțeles, dar societatea va dirija și nu grupuri elitiste de manipulatori care predică un lucru și fac altul.

Societatea de astăzi este divizată, deoarece este în interesul politicienilor să divizeze. Retorica separatoare răzbate din fiecare microfon care le dă voce, iar ura pe care o aruncă îi împinge pe oameni fără niciun motiv unul împotriva celuilalt.

Gândiți-vă la acest lucru pentru un minut: dacă nu ați auzit niciodată despre rasism și voi și familia voastră ați locui alături de o familie cu altă credință, etnie sau culoare a pielii, v-ar trece prin minte să vă îndoiți de decența lor din cauza acestor diferențe sau te-ai raporta la ei în virtutea calităţii lor de oameni? Ne apropiem de un prag dincolo de care vitriolul politicii de ură nu va mai funcționa. Oamenii vor începe treptat să vadă că ura altor oameni din cauza etniei, credinței, vederii politice, culorii sau culturii nu le face bine. Lor le face rău, iar pe politicienii care folosesc această tehnică îi avantajează. Când se întâmplă acest lucru, oamenii vor fi cu adevărat dispuși să se conecteze, iar adevărații lideri populari se vor ridica.

Nu vor fi politicieni; vor fi oameni care sunt adevărați slujitori ai publicului, care se asigură că totul funcționează fără probleme, astfel încât oamenii să se poată angaja în ceea ce îi face cu adevărat fericiți: a fi împreună, a socializa, a forma conexiuni și a se uni.

Conexiunea este o putere în sine. Conexiunea este motorul realității. Tot ce vedem în jurul nostru constă din nenumărate părți și articole conectate într-o armonie perfectă, care le permite să lucreze impecabil împreună. Fiecare societate animală funcționează astfel, la fel și societățile animale din ecosistemul general în care trăiesc. Numai noi oamenii, prin politica noastră de ură, ne străduim să despărțim ceea ce nu poate fi despărțit, să spargem ceea ce nu poate fi spart și devenim frustrați atunci când munca mâinilor noastre, societatea pe care am construit-o pentru noi, nu funcționează și nu ne asigură nevoile.

Când renunțăm la nebunia discursului de ură și a culturii de anulare a celuilalt, și îmbrățișăm diferitele elemente care constituie societatea care suntem, vom constata că există abundență pentru toată lumea și pentru oricine vrea să se alăture. Singurul criteriu pentru o viață bună este conexiunea dintre indivizii care alcătuiesc o societate. Mulțumită politicienilor oportunişti care încearcă să profite de diviziunea noastră, am aflat acum că ura nu plătește. Am distrus totul și nu suntem fericiți. Prin urmare, acum putem începe să construim. Acum putem începe să înființăm o societate care urmează un singur principiu: conexiunea. Orice altceva va cădea în mod natural. Și guvernarea conexiunii va fi adevăratul guvernator al societății.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ceasul istoriei ticăie”

Dacă priviți lumea dintr-o perspectivă aeriană, veți vedea că părțile sale se unesc treptat. Este posibil să aprobăm sau să dezaprobăm procesul, dar este atât involuntar cât și ireversibil. Și cu cât ne unim mai mult, cu atât apar mai multe fricțiuni. Traiectoria realității este neschimbată – către o conexiune mai mare, o interdependență mai mare și o integrare mai mare. Ceea ce se poate schimba este modul în care îl experimentăm. Dacă ne opunem, va fi dureros și sângeros. Dacă îl îmbrățișăm, va fi ușor și plăcut.

Existau ideologii, idealuri și doctrine pe care oamenii se străduiau să le pună în aplicare pentru a stabili ceea ce credeau că este un mod de succes pentru societate de a se comporta. Acum, masele trezesc întreaga lume și nu le pasă de idealuri sau doctrine. Dacă se simt solidari între ei, vor sprijini guvernul care îi face să se simtă aşa. Dacă simt dezbinări, vor reveni la agresiune și violență, așa cum se întâmplă acum.

Niciun regim, de oriunde în lume, nu va reuși în aceste zile, iar lumea va cădea într-un haos din ce în ce mai mare, deoarece niciun regim nu aspiră la conectare. Niciunul dintre liderii mondiali de astăzi nu este potrivit pentru sarcina de a uni oamenii, deoarece motivația tuturor este puterea și nu bunăstarea oamenilor. Deși această motivație a fost suficientă pentru a stabili un guvern stabil înainte, astăzi nu va funcționa. Dacă guvernele merg împotriva mișcării naturii (traiectoria realității către conexiune), nu vor funcționa.

Nu este ca și cum mâine guvernele se vor sfărâma în bucăți, dar tendința este clară și nimic din ceea ce ar putea face liderii nu o poate schimba. Direcția guvernării de astăzi trebuie să fie spre conexiunea în public. Dacă liderii vor ca publicul să se conecteze la ei, în timp ce ei sunt în top și publicul este subordonat lor, aceasta nu este o conexiune și nu va funcționa.

Istoria are propriul ei ceas. O clipă parcursă la un moment dat, se îndreaptă spre scopul său final: unirea întregii umanități într-o singură entitate. Pe măsură ce se mișcă, expune aversiunea noastră inerentă față de aceasta. Ura oamenilor, altfel civilizați, față de oamenii care au opinii diferite este doar preludiul. Prăpastia se va adânci, la fel și suferința, până când vom decide că nu avem altă cale de a trăi decât împreună. Noi, umanitatea, putem alege să mergem pe calea scurtă și plăcută a conexiunii sau pe cea lungă și dureroasă a diviziunii și urii.

Nu ar trebui să așteptăm ca liderii să ne ducă pe calea conexiunii. După cum s-a menționat mai sus, singurul lor interes este puterea, propria lor putere.

Conexiunea dintre oameni le contrazice scopul, deoarece dacă oamenii sunt uniți, nu au nevoie de mulți guvernatori și mari guverne. Doar atunci când oamenii sunt divizați, trebuie să facem compromisuri, iar guvernanții pot alterna locurile și, în cele din urmă, să beneficieze în detrimentul publicului. Prin urmare, ar trebui să lăsăm guvernanții să guverneze, în timp ce ne hrănim conexiunea, indiferent de intențiile lor de a diviza.

De asemenea, și acest lucru este important, conexiunea nu înseamnă același lucru. Pentru a construi societăți de succes trebuie să ne cultivăm diferențele, nu să le îngropăm. Când ne folosim de unicitatea noastră pentru a ne completa reciproc și a crea o societate mai împlinită în loc să concurăm cu ceilalți și să ne străduim să-i înlocuim, viața devine simplă și ușoară și există abundență pentru toată lumea.

Atunci când ne folosim diferențele pentru binele comun, creăm societăți flexibile și receptive care se pot adapta la orice situație și pot profita la maximum. Așa cum un corp folosește diferite părți ale sale pentru a îndeplini sarcini diferite, la fel, ori de câte ori se schimbă condițiile sociale sau economice, o societate diversă dar unificată va putea să răspundă mult mai bine și să-și folosească diversitatea pentru a deveni mai puternică, în loc să se dezintegreze și să-și lase membrii vulnerabili.

Concluzia este că nu trebuie să așteptăm ca liderii să facă treaba pentru noi și nu trebuie să ne așteptăm ca aceștia să ne îmbunătățească viața. Dacă vrem o viață bună, o vom găsi în unitate cu toată lumea, atunci când facem din unitate valoarea noastră cea mai înaltă, mai degrabă decât această sau acea idee politică. Societatea, așa cum am spus la început, se uneşte. Numai dacă ne îmbrățișăm diferențele și le folosim pentru a crea unitatea, vom trece cu succes prin acest proces. Dar dacă cedăm noțiunilor de separare și aversiune, vom semăna vânt și vom culege furtună.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întreaga conexiune dintre noi și conexiunea noastră cu Creatorul se află în centrul grupului de zece. Centrul grupului de zece este punctul prin care Creatorul se adresează creației, locul unde este Creatorul (Bo-Re), „vino și vezi”; este locul în care Îl descoperim.

Centrul grupului de zece este locul în care se manifestă atitudinea Creatorului față de creație. Înainte de asta, Creatorul este doar un concept abstract pe care nu-l putem simți și înțelege în niciun fel. Prin urmare, centrul grupului  zece trebuie păstrat în mod constant ca un scop către care ne îndreptăm tot timpul.

Tot ce se întâmplă trebuie atribuit centrului grupului de zece zece: atât scufundarea în întuneric, cât și iluminarea cu lumină. Ca păsări care duc totul în cuib – hrană pentru pui, paie – adăugăm în mod constant în centru zeci de explicații, atât pozitive, cât și negative. Studiem ce produce distanța dintre noi (ceea ce este, de asemenea, benefic, deoarece adaugă dorința, Aviut) și cum ne putem apropia deasupra acestor obstacole construind un Masach pe ele și unindu-ne.

Și când unitatea noastră devine suficient de puternică, Creatorul se va dezvălui și va deveni clar că El a fost cel care a provocat respingerea dintre noi, separarea, toate nivelurile egoismului de la 0 la 4 și că El ne-a ajutat și să ne unim peste această separare, construind pentru noi un ecran de aceleași niveluri de la 0 la 4.

În acest contrast între egoism și puritate, vom începe să-l înțelegem pe Creator, deoarece vom avea două forme care dezvăluie conceptul „Creator” (vino și vezi). Vor fi acolo doi poli opuși – spargere și conexiune, ascundere și revelație – și putem stabili conexiunea noastră între acestea, acoperind toate păcatele cu iuibre și îl vom dezvălui pe Creator pe baza a două lucruri opuse.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabală din 29.01.2021, „Iubirea acoperă toate păcatele”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→