Noul meu articol pe Linkedin “Gata cu vacile sacre”

În ciuda blocării, a liniilor directoare stricte și a noilor vaccinuri de la care așteptăm să combată COVID-19, morbiditatea se intensifică în mod constant, iar mortalitatea este la vârf. Indiferent de cine este la putere, liderii mondiali descoperă că sunt incapabili să găsească soluții fezabile pentru a ieși din criză. Neputința de a face față pandemiei și efectelor sale ulterioare va exacerba și epuiza conducerea umană, va dezvălui guvernarea eșuată și fragilă și ne va motiva să recunoaștem că nu mai există vaci sacre. Lumea cere o conducere superioară: conducerea naturii.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Natura are propriul ritm de dezvoltare, care în prezent este rapid din cauza pandemiei. Dacă nu putem învinge natura în jocul ei, mai bine ne alăturăm traiectoriei sale către o societate umană mai echilibrată. Sistemele pe care le-am creat – familie, cartiere, orașe, societăți și țări – se bazează pe relații pur egoiste, pe exploatare și concurență, pe dispreț și aroganță. În astfel de sisteme, spiritul diviziunii crește și ele sunt în contrast puternic cu forma naturii, care tinde spre conexiune și unitate.

Conflictul dintre legile societății și legile naturii – decalajul dintre egoism și altruism – este ceea ce ne-a condus la criza actuală. Acest conflict a atins punctul culminant, care ne-a aruncat în epidemia coronavirusului la scară globală.

Dar există loc pentru un optimism subtil. Alături de boală și dificultăți, disperare și neputință, apare o mare dorință nouă; o dorință care a fost întotdeauna prezentă, dar abia acum iese la lumină din strânsoarea dură a pandemiei care ne restrânge respirația. Publicul începe să-și dea seama că toate căile pe care le-am parcurs de-a lungul istoriei nu ne sunt de niciun folos în acest moment dificil de criză. Nici chiar în cercetările și cunoștințele academice pe care le-am acumulat și tehnologia sofisticată și medicina avansată, nu există niciun beneficiu de durată. În decursul unui an, turnul de cărți, la care am muncit atât de mult să-l construim timp de generații, s-a prăbușit în fața ochilor noștri.

Virusul, pe care ni l-a trimis natura, ne cere să recunoaștem că natura ne îndeamnă către direcția opusă calculelor noastre egoiste umane, către o traiectorie de complementaritate, de sprijin și ajutor, de considerație și solidaritate, de grijăși garanție reciprocă. Un astfel de comportament social, care include alegerea valorilor de fraternitate și prietenie, întărește conexiunile dintre noi și ne apropie de crearea unui țesut social complet nou, care exemplifică armonia cu natura.

Dacă răspundem pozitiv la redirecționarea naturii și ne străduim să avem o conexiune cordială, vom descoperi că suntem întăriți de o mare forță de conexiune, o putere supremă care ne permite să depășim contradicțiile și opozițiile, o forță care întăreşte rasa umană într-o nouă unitate coezivă. Și cu cât creștem mai mult iubirea deasupra păcatelor și sciziunilor, cu atât vom invita această forță pozitivă a naturii, cu atât va apărea între noi o sursă unificatoare care ne va duce către stări superioare.

Este o speranță fărărezultat să așteptăm ca orice lucru care vine de la guvern sau organizații și politicieni să conducă la o schimbare pozitivă. Deoarece culmile și atenuările pe care ni le promit nu sunt în direcția unității sociale, ofertele lor sunt goale și irelevante.

Deși această dorință de armonizare cu natura ca umanitate unită crește treptat și conștientizarea acesteia crește organic, există încă o cerință și o datorie de a ne concentra și explica în mod proactiv programul și evoluția naturii. În caz contrar, tendința noastră egoistă în creștere amenință să continue să ne despartă în timp ce călcăm pe ceilalți.

Nu avem nevoie de conexiune de dragul controlului și nici nu avem nevoie de separare pentru a guverna, ci ceea ce avem nevoie este un tip de conexiune al cărui scop este completarea reciprocă, pentru a crea un sentiment de egalitate. Această egalitate pe care o vom construi nu este egalitatea care aplatizează întreaga lume, ci egalitatea care împuternicește prin diferențe, una care respectă dorințele și singularitățile fiecărui individ, dar le completează cu înțelepciune și le modelează în forme de conexiune similare cu tendințele observate în natură.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate | Add Comment →