Comentariu: Recent ne-ați spus cum s-a dezvoltat sistemul de interrelații dintre evrei când aceștia erau împrăștiați în întreaga lume. Unul putea veni la celălalt și era obligat să-l hrănească și să-l accepte peste noapte.

Chiar și relațiile monetare erau complet diferite, deoarece evreii erau la nivel spiritual.

Răspunsul meu: Un astfel de sistem există și astăzi printre dealerii de diamante. Cum fac ei oferte? Ei își strâng mâna unul cu celălalt și spun: „Shalom u-braha!” ceea ce înseamnă, toate cele bune și binecuvântări. Asta e!

Aceasta este acceptată ca semnătură finală în toate tranzacțiile internaționale, chiar și în instanțe, și nu numai în cele evreiești. Cuvintele sunt suficiente. Și până astăzi există așa ceva. Si intre cine? Este între oameni care se ocupă cu diamante, destul de ciudat.

Dar ei spun că în ultimii ani asta a devenit un lucru al trecutului. În general, așa a fost întotdeauna între evrei. Aș putea veni la tine la o mie de kilometri distanță și fără nicio legătură, să spun că banii mei sunt la cineva, să-ți iau marfa și să-ți promit că ți-o voi trimite atunci. Toate bazate pe cuvinte!

Dar aceasta necesită oameni oarecum diferiți care, ca să spunem așa, se tem de Dumnezeu, pentru care această lume este doar temporară. Ei simt între ei oportunitatea de a se corecta  și de a atinge lumea superioară . În acest caz, funcționează. Acum mai funcționează din cauza inerției, dar în general, desigur, totul dispare.

Din KabTV “Am primit un telefon. Frauda financiară globală” 5/4/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Au existat medici cabalişti celebri în istorie, cum ar fi Rambam. Chiar și astăzi, medicina modernă beneficiază de pe urma cercetărilor sale. De ce reușește un medic cabalist acolo unde un medic obișnuit nu poate reuși?

Răspuns: Într-adevăr, au existat mulți cabalişti în istorie care au tratat oamenii. În general, vindecarea a fost o profesie evreiască de multe mii de ani, mai ales în Spania în anii vieții lui Rambam, în timpul tranziției dintre guvernarea islamică și cea creștină.

Dar adevărul este că aceste abilități depind de sufletul unui cabalist. Există suflete care sunt menite să ajute oamenii din această lume și să se manifeste în acest fel.

Cu toate acestea, majoritatea cabaliştilor lucrează într-un mod complet diferit. Sunt oameni rezervați pentru că fac corectări interne în sistemul sufletelor. În timpul nostru, așa cum a notat Baal HaSulam, ei pot deja dezvălui Cabala unor cercuri largi ale societății. Totul a început cu el.

Cu alte cuvinte, nu orice cabalist este capabil să vindece; nu tuturor li se oferă o astfel de oportunitate. În articolul „Este timpul să acționezi”, Baal HaSulam scrie că trebuie să obții o permisiune specială pentru fiecare practică a Cabalei și că poți acționa în volumul și în forma în care ți se permite de sus. Rambam a primit o astfel de permisiune.

Din KabTV “Prim-plan. Frankl are dreptate?” 8/8/10

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cât de aproape suntem de sfârșitul lumii?“

De când a început conflictul Rusia-Ucraina, din ce în ce mai mulți oameni devin depresivi, simțind că se află într-o fundătură. Se vorbește despre un al treilea război mondial, care ar putea fi nuclear. Prețurile cresc și tot mai mulți oameni simt un sentiment general de panică. Mai mulți oameni simt că sfârșitul lumii este foarte aproape și este doar o chestiune de timp.

Într-adevăr, cabalistul Yehuda Ashlag, cel mai mare cabalist al secolului trecut, a scris că am putea ajunge la un al treilea război mondial, unul nuclear, și că ar putea exista chiar și un al patrulea război mondial dacă nu ar fi suficient.

Cu toate acestea, nu există un sfârşit al lumii și asta pentru că natura are un plan.

Planul este că trebuie să trecem prin aceste procese foarte neplăcute, care sunt pline de probleme și suferință, dacă nu ne corectăm în prealabil. „A ne corecta” înseamnă să ne schimbăm atitudinile unul față de celălalt, astfel încât să ne conectăm în mod pozitiv, deasupra impulsurilor noastre separatoare.

Prin urmare, există două scenarii posibile pentru povestea care se joacă în fața noastră: Scenariul rău afirmă că civilizația noastră se va prăbuși și va trebui să o repornim din rămășițele sale. Opțiunea mai ușoară este să continuăm în viitor fără războaie și bombe nucleare. Cu toate acestea, cea de-a doua opțiune necesită să facem o schimbare semnificativă de atitudine unul față de celălalt.

Trebuie să realizăm că totul depinde de legătura noastră unii cu alții și cu natura. Conectându-ne pozitiv unul cu altul, putem influența natura în bine și făcând acest lucru ne protejăm.

Bazat pe videoclipul „Ne apropiem de sfârșitul lumii?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de UX Gun pe Unsplash.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

De pe pagina mea de Facebook Michael Laitman 5/5/22

După mulți ani în care am învățat despre semnificația spirituală a sărbătorilor evreiești, conform înțelepciunii Cabala ne-am gândit că este judicios să legăm împreună fragmente din surse selectate pe această temă de la cei mai mari cabaliști de-a lungul veacurilor și, în primul rând de la Rav Yehuda Leib. HaLevi Ashlag (Baal HaSulam), și primul său fiu și succesor, profesorul meu Rav Baruch Shalom HaLevi Ashlag (RABASH).‎

Repere: Dezvoltarea sufletului în ciclul anului a fost compilată astfel încât să deschidă calea pentru toți prietenii noștri, studenții Cabala din întreaga lume, care aspiră să fie Israel — Yashar El [direct către Creator], ‎ și anume să se îndrepte direct către Forța superioară, puterea dăruirii și a iubirii.‎

În ebraică, cuvântul Hag [sărbătoare] provine de la cuvântul Hug, adică cerc. Pe măsură ce limbile unui ceas revin în mod repetat la aceleași numere, și noi experimentăm stări spirituale într-un proces ciclic. Începe cu Exodul din Egipt pe care îl sărbătorim de Pesah, simbolizând începutul procesului și se termină cu corectarea finală a sărbătorii Purim.‎

Fiecare sărbătoare și festival din ciclul anului este ca un reper care simbolizează o etapă importantă în dezvoltarea sufletului. Prin aceste etape, ajungem să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne construim și să experimentăm procesul spiritual din nou și din nou.‎

Sunt recunoscător studenților mei devotați care au adunat și tradus fragmentele de aici pentru cei care sunt deja pe cale și pentru cei care urmează să vină. Sper că citirea lor ne va ajuta să avansăm întreaga lume către mântuire.‎

Cartea este disponibilă aici:

https://www.amazon.com/dp/B09ZCL16WX
https://play.google.com/store/books/details?id=V_9tEAAAQBAJ
https://www.kabbalahbooks.info/…/landmarks-the…

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce este cultura consumului?“

Cultura consumului este în primul rând în mintea umană, că nu ne pasă de ceea ce se întâmplă atât timp cât obținem chiar acum ceea ce credem că este bun.

Trebuie să înțelegem că dorințele, gândurile și intențiile noastre – atitudinile noastre față de nivelurile mineral, vegetal, animal și mai ales uman ale naturii – trebuie să fie echilibrate, pozitive și binevoitoare. Prin urmare, cultura noastră de consum trebuie oprită și trebuie să ni se ofere instrumentele necesare, astfel încât să putem înțelege cum să ne raportăm la deciziile noastre în orice moment.

Facem acest lucru luând în considerare alți oameni și forțele naturii. În consecință, am lua din natură doar elementele esențiale ale vieții noastre, la fel ca animalele, care nu dăunează naturii.

Cu toate acestea, din moment ce suntem oameni și nu animale, atunci trebuie să înțelegem că suntem cea mai rea parte a naturii, că suntem cu toții pe această planetă împreună și prin urmare, trebuie să ne preocupăm cum să-i restabilim echilibrul.

Ar trebui așadar, să căutăm cum să ne preocupăm de mediul nostru, astfel încât să ne revitalizeze și nu să-l distrugem. Nu ne lipsește decât această preocupare. Putem ajunge într-o stare în care vom începe să ne îngrijim, dar va fi deja prea târziu pentru că în natură există inerție până când corectăm ceva, până când crește și se reface.

Mai mulți cercetători au indicat cultura noastră de consum ca fiind factorul major care necesită schimbare pentru a face față schimbărilor climatice. Într-adevăr, dacă am corecta acest aspect corupt al vieții noastre, atunci am aduce o nouă armonie și echilibru la nivelul naturii mineral, vegetal, animal și uman, iar planeta noastră ar prospera. Trecând printr-o astfel de schimbare, am vedea cum totul în natură se aşează la locul său potrivit. Trebuie să începem această schimbare și să o începem în inimile noastre.

Bazat pe videoclipul „Cum afectează cultura consumului criza climatică… și ce putem face în privința ei” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de Juli Kosolapova pe Unsplash

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Dacă vrem, vom avea independență”

În scurtul timp dintre 1948 și astăzi am construit statul Israel ca o țară puternică și prosperă, sub o presiune imensă și un bombardament constant. Cu toate acestea, nu am atins o stare în care să ne simțim stabili sau în siguranță pe acest pământ. Dimpotrivă. Zi de zi amenințarea crește atât din afara țării, cât și din interiorul ei și simțim cum în orice moment tot ceea ce s-a realizat cu sânge, transpirație și lacrimi se poate prăbuși și dizolva. Există o amenințare existențială constantă.

Incapacitatea noastră de a atinge siguranţa provine din felul în care ne-am adunat pe acest pământ. Am întemeiat această țară ca frați nevoiași, ca străini care au acceptat să locuiască pe acest pământ, știind că lumea este împotriva noastră și prin lipsa oricărei alte opțiuni. Din acest punct de plecare, astăzi suntem în pericol de a ne dezintegra și de a ne pierde independența.

Când ego-ul nostru învinge și ne divide, și o face întotdeauna, „frații în nevoie” nu mai sunt capabili să ne țină împreună. Fiecare ceartă dispare în loc să întărească apropierea, fiecare frecare slăbește în loc să întărească și să crească iubirea, până nu ne mai putem suporta. Iar vecinii alăturaţi granițelor noastre ne simt dezbinarea și ne lovesc.

Bunăstarea noastră depinde de pacea dintre noi. De aceea, de la bun început ar trebui să ne străduim să vedem unii în alții nu frați aflați în necazuri, ci frați. Punct. Ar trebui să dorim să ne ghidăm unii pe alții, să fim preocupați de bunăstarea celuilalt și să ne măsurăm constant în raport cu preocuparea noastră reciprocă: Am atins aceste idealuri? Dacă nu am făcut-o, va trebui să ne corectăm imediat greșeala.

Ar trebui să devenim o națiune care nu este mai puțin decât o familie. Doar un concept numit familie poate conține astfel de diferențe abisale și prin aceasta se poate transforma într-o națiune și mai puternică și mai de succes.

Independenta noastră depinde de un factor intern si acesta este voinţa noastră, dorința de a ne conecta peste decalaje. Conexiunea este puterea spirituală care ne-a fost inerentă de când strămoșul nostru Avraam a întemeiat națiunea prin diviziunea creată de ego-ul în creștere sau beneficiul pentru sine. Și nu folosim această putere pentru că nu vrem.

Această putere care poate locui între noi din dorința de iubire și îmbrățișare reciprocă este cea mai înaltă putere. Deoarece este potențial ancorată în noi, este suficient să ne asigurăm supraviețuirea aici. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Construirea unei clădiri adevărate necesită să o facem cu intenția corectă, adică să ne servească tuturor. În acest fel, nu numai că Israelul va fi cu adevărat construit, dar întreaga lume care se prăbușește va fi întărită.

Nu este nevoie de mult. Un mic compromis. Trebuie doar să încetez să-l văd pe evreul din afara mea ca pe un străin.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Antisemitismul în editorialul Crimson”

Săptămâna trecută, editorialul The Harvard Crimson a declarat în titlul său că cotidianul universitar este „În sprijinul boicotului, retragerii, sancțiunilor și a Palestinei libere”. Adoptând pe deplin narațiunea Comitetului de Solidaritate a Palestinei de la Harvard College, lăudând „Joia Keffiyeh” și „Zidul Rezistenței” colorat cu mai multe panouri în favoarea libertății și suveranității palestiniene, ziarul a afirmat: „Noi… dorim să extindem sprijinul nostru sincer celor care au fost și continuă să fie supuși violenței în Palestina ocupată. … Acest comitet editorial susține cu mândrie misiunea și activismul PSC.” Ziarul recunoaște că „oamenii evrei – ca orice popor, inclusiv palestinieni – nu merită decât viață, pace și securitate”, dar când vine vorba de suveranitate, ziarul acordă acest drept numai palestinienilor.

În același timp, autorii editorialului „simt nevoia să afirme că sprijinul pentru eliberarea palestinienilor nu este antisemit. Ne opunem fără ambiguitate și condamnăm antisemitismul.” Este interesant faptul că obiecția față de însăși existența statului evreu, un nivel de dezaprobare și denunț cu care nici Rusia și nici Coreea de Nord de astăzi nu se confruntă, nu este considerată antisemitism, ci unul dintre „principiile fundamentale pe care trebuie să le susținem” ale consiliului.

Nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți de vălul subțire de moralism al ziarului; este antisemit la bază. În același timp, nu ar trebui să-i învinovățim că au scris astfel de editoriale atunci când studenții evrei înșiși simt acest lucru față de Israel. Dar când vine vorba de evrei, singura distincție care contează cu adevărat pentru activiștii BDS, profesorii universitari antisemiți, naziști sau oricine, este distincția dintre evrei și neevrei. Restul, pentru ei, sunt detalii.

Editorialul Crimson nu este o surpriză. Face parte dintr-un val în creștere de antisemitism al cărui sfârșit va fi o altă catastrofă pentru poporul evreu. Editorialul, precum și răspunsul slab al comunității evreiești la acesta, indică faptul că noi evreii, nu funcționăm corect. Și dacă nu facem ceea ce trebuie, nu ar trebui să ne așteptăm la nimic pozitiv în viitorul nostru. Poziția editorialului va câștiga acțiune și evreii vor păstra tăcerea până când vor dispărea, fie fizic, fie spiritual, și probabil ambele.

Singurul nostru răspuns la astfel de publicații trebuie să fie unitatea sporită. Niciun protest sau dezbatere cu antisemiți nu va ajuta, ci doar o concentrare sporită asupra unității interne între evrei; acesta este singurul răspuns la antisemitism și singurul lucru care îl va diminua. Simpatia evreilor față de BDS nu este principala noastră problemă, ci ceea ce reflectă această simpatie: profunzimea diviziunii evreiești. Cu cât suntem mai divizați, cu atât creștem mai mult antisemitismul.

Astăzi, avem susținători BDS chiar și în guvernul israelian. Adică, în cadrul guvernului israelian există oameni care sunt împotriva statului Israel. Dacă sună absurd, este.

Pentru a combate antisemitismul, trebuie să înțelegem de ce există evrei. Înțeleg de ce evreii nu vor să simpatizeze cu propria lor moștenire. Evreii sunt paria. Totuși, dacă evreii ar ști ce înseamnă să fii evreu, ce îndatorire nobilă ni s-a dat și pe care lumea cere să o îndeplinim, poate că s-ar raporta la moștenirea lor cu mai mult respect.

Doar faptul că suntem considerați responsabili pentru atâtea nenorociri demonstrează ce putere avem în ochii lumii. Demonstrează că lumea crede că putem aduce un bine extraordinar lumii, iar ei sunt supărați pe noi că nu l-am adus. Prin urmare, tot ce trebuie să facem este să aflăm care este beneficiul pe care lumea îl cere să i-l aducem.

Beneficiul pe care îl putem și trebuie să îl oferim umanității este responsabilitatea reciprocă între toți. Suntem națiunea care a conceput această noțiune când ne-am stabilit prima dată națiunea. Am inventat astfel de cuvinte precum „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău” și „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Am devenit o națiune numai după ce ne-am unit „ca un singur om cu o singură inimă” și imediat după aceea ni s-a ordonat să fim „o lumină pentru națiuni” – să fim exemplul de unitate al lumii.

Cu toate acestea, ne-am pierdut unitatea și am căzut într-o ură abisală unii față de alții. Într-o astfel de stare, nu slujim scopului, nu suntem un model de responsabilitate reciprocă sau de unitate și din cauza asta condamnăm lumea la război perpetuu.

Toți, în afară de noi, simt asta și ne urăsc pentru asta. Suntem singurii care nu conștientizează chemarea și, prin urmare, nu înțelegem ce vrea toată lumea de la noi. În timp ce omenirea nu poate articula nemulțumirea împotriva noastră, faptul că ne acuză de beligeranţă demonstrează că ei cred că o putem elimina.

Într-adevăr, o putem face prin restabilirea unității noastre interne, deasupra tuturor diviziunilor noastre. Prin aceasta, vom deveni o „lumină pentru națiuni”. Dacă ne restabilim responsabilitatea reciprocă, vom deveni modelul pe care lumea îl cere să devenim și vom câștiga respectul și recunoștința lumii. Atunci, și numai atunci, nu vom vedea editoriale antisemite, deoarece oamenii vor înțelege de ce există evrei și de ce există un stat evreiesc.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce fel de putere îi dă o femeie unui bărbat?

Răspuns: O femeie dezvoltă ceea ce primește de la un bărbat și creează o nouă generație. Adică nu se dezvoltă pe ea însăși și nici pe el, ci generația următoare, în raport cu care ea apare ca un creator.

În lumea superioară, sufletul se naște din partea feminină, Bina. În lumea noastră, generația următoare, atât indivizii de sex masculin, cât și cei de sex feminin se nasc din mamă. În acest sens, femeia îndeplinește funcția de Creator.

Funcția unui bărbat este de a determina cum și ce se va naște din ea. Această simbioză a celor două părți este atât de interconectată încât uneori este foarte dificil să le separăm funcțiile reciproce. Dar interdependența este pur și simplu uimitoare!

O femeie ar trebui să fie egală cu un bărbat: mental, spiritual. La orice nivel, ei ar trebui să interacționeze în mod egal și numai în acest fel vor putea produce următoarea generație normală, atât din punct de vedere material, cât și spiritual.

Din „Close-Up. Gemeni siamezi” de la KabTV 19.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ar trebui ca persoanele care își caută un soț sau o soție să se potrivească din punct de vedere mental?

Răspuns: Este de dorit ca ei să provină din aceeași societate, din același cerc, să se înțeleagă reciproc din punct de vedere mental și emoțional, să aibă obiceiuri similare, iar părinții lor să aibă aceeași ideologie; în caz contrar, este foarte dificil.

În natură, totul tinde spre similaritate, spre echilibru. Dacă luați o persoană din Asia și o alta din Chukotka sau din America de Nord, este foarte dificil pentru ele să interacționeze și să se înțeleagă reciproc, astfel încât să se poată conecta și să reprezinte un întreg.

Așadar, natura creează totul în perechi și pe baza apropierii dintre oameni. Vă sfătuiesc să aspirați la cineva similar.

Comentariu: Adesea, o femeie crede că dacă se căsătorește cu un englez, de exemplu, viața ei se va schimba în bine.

Răspunsul meu: Ea nu-l va aprecia. Am multe astfel de exemple. Ea va trăi în carapacea ei, iar el în a lui. Poate că vor exista relații normale între ei, dar pur exterioare; nu va exista niciun contact interior.

Dacă vorbim despre un cuplu, atunci o persoană trebuie totuși să-l simtă pe celălalt în mod direct. Când creezi orice mecanism, te gândești la modul în care părțile sale se vor adapta unele la altele, se vor accepta, se vor percepe și vor continua împreună.

Comentariu: Dar există unele cupluri în care devin apropiați unul de celălalt.

Răspunsul meu: Se întâmplă, dar este o excepție. Este mai bine să alegi un soț sau o soție cu aceeași mentalitate, din același ținut, cu aceeași educație și înțelegere.

Cu timpul, toate acestea vor trece prin corectarea generală, vor fi topite și din noi toți vor ieși adevărați indivizi spirituali. Cred că vom vedea ceva de genul acesta chiar în această generație.

Din „Am primit un apel. Cum să-ți alegi perechea” de la KabTV 12/04/14

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În zilele noastre, totul poate fi ușor vopsit în auriu. Deși pare ieftin, oamenii încă mai au dorința de a avea ceva strălucitor, făcut să arate ca aurul. De ce nu dispare pasiunea pentru asta?

Răspuns: Nu putem fi indiferenți la culoarea aurului, pentru că de mii de ani este cea mai valoroasă culoare. Dacă îi dăm unui copil diferite culori cu care să se joace, el se va îndrepta, de asemenea, spre lumina caldă. Nu spre argintiu, ci spre auriu, pentru că este o lumină caldă, o culoare caldă.

Dar, personal, nu privesc lucrurile așa. De mult timp nu mai simt nicio valoare în asta.

Comentariu: Doar că întreaga lume se învârte constant în jurul unor mărunțișuri strălucitoare.

Răspunsul meu: Întreaga lume trebuie să ajungă să recunoască răul egoismului său, faptul că lucrăm pentru el pe gratis, că acest egoism este în fiecare dintre noi ca o tumoare canceroasă care ne mănâncă.

O persoană trebuie să înțeleagă acest lucru și să înceapă să lupte împotriva egoismului, să-l simtă în sine ca pe cel mai rău, cel mai viclean, cel mai insidios dușman și, de asemenea, să înțeleagă că nu există nimic în exterior și că totul este doar în interior.

Din „Am primit un apel. Dolari, aur sau diamante?” de la KabTV 21.04.14

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→