Întrebare: Îmi amintesc acum vreo șase ani, am avut câteva stări atât de scurte, precum darurile Creatorului, când puteam simți ceva. Este clar că acum trebuie să realizez eu însumi aceste stări, dar ego-ul s-a întărit și deja îmi este greu să le obțin.

Pot acum să mă concentrez pe senzațiile stărilor trecute și să le iau drept ghid?

Răspuns: În niciun caz! Te cunosc de ani de zile. Acum ești la un alt grad.

Sentimentele care vor veni la tine sunt diferite. Stările prin care ai trecut odată vor părea mai bune și mai înalte decât cele actuale. Dar asta pentru că intri în stări care sunt mai interioare decât acelea.

Odată, să spunem că ai fost fericit, ca un copil de cinci ani care joacă mingea cu prietenii lui. Astăzi, ai deja cincisprezece ani și nu este același joc, nu sunt aceleași condiții, nici ușurința bucuriei din joc. Nu amesteca un lucru cu celălalt, trăiește astăzi.

Comentariu: Este dificil să refuzi stările trecute, care ies în mod constant la suprafață.

Răspunsul meu: Nu contează. Nu le îndepărta, dar nici nu te agăța de trecut.

Din Lecția zilnică de Cabala 16.02.20, „Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Trebuie să fi existat fundături în viața dvs. când probabil aţi vrut să renunțaţi la tot.

Răspunsul meu: Dacă am realizat ceva în viață, crezi că nu am trecut prin ceea ce mai ai de experimentat? Chiar crezi că mi-au fost anulate etape din cauza unui fel de patronaj care mi-a permis să le ocolesc? Nu există așa ceva în spiritualitate. Există doar în lumea noastră, doar în stările animalice.

Întrebare: Cât de critică a fost starea dvs.? Aţi simțit o disperare groaznică?

Răspuns: Da, mai ales în Tiberiade unde am mers cu profesorul meu Rabaş și am rămas acolo împreună. Am simțit că el era gata să dea totul, iar eu nu puteam lua nimic.

Am înțeles că totul depinde de mine: trebuia să mă extind și să îmi doresc spiritualitate ca nimic altceva în lume. Stăteam noaptea pe balconul casei noastre, fumam două pachete de țigări și nu puteam face nimic. Nimic! Am înțeles starea mea absolut fără speranță.

Dar ce aş fi putut face? La urma urmei, era fără speranță; așa mi s-a revelat această stare. Dar trebuie să existe o cale de ieșire! Există o cale de ieșire pentru fiecare suflet. Care este soluția pentru mine acum?

Întrebare: Rabaş știa despre asta?

Răspuns: Bineînțeles că știa. Nu se putea să nu fi simțit.

O persoană trebuie să treacă prin aceste stări! Profesorul nu poate face nimic. Trebuie să treci prin ele, iar el așteaptă să treci prin ele. Asta este tot, la fel cum Creatorul așteaptă asta.

Din KabTV „Am primit un apel. Să părăseşti Cabala” 29.1.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De la un spectator:

De ce se pot urî frații atât de mult unii pe alții? Văd că același lucru se întâmplă și cu națiunile frățești. La fel este și cu Israelul și cu arabii. Sunteți frați, aveți același tată – Avraam. Și vă urâți atât de mult! Am doi băieți, sunt deja adulți și nu i-am putut împăca. Știu că se vor ucide între ei când se vor întâlni. De ce face Dumnezeu asta?

Răspuns: Aceasta este o consecință a naturii noastre, a naturii egoiste a lumii noastre și a noastră. În fiecare atom, în fiecare moleculă, în fiecare adunare de particule vii, totul este construit pe ideea de a-i suprima pe alții și de a fi deasupra lor. Aceasta este natura – egoismul absolut.

Întrebare: Este lumea noastră așa?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ei bine, aceasta este atitudinea mea față de ceilalți, fie ei apropiați sau îndepărtați. Dar de ce între frati?

Răspuns: Frații sunt și mai răi, pentru că în interiorul lor ura unul față de celălalt se dezvoltă în mod constant, deoarece fiecare crede în mod subconștient că celălalt i-a luat părinții și trăiește pe cheltuiala lor. Acest sentiment îi face să lupte constant.

Întrebare: Dar totuși sunt frați din aceiași părinți. Cum poate fi schimbat asta? Există metode, pași sau practici?

Răspuns: Nu, nu există, pentru că aceasta merge înapoi până în profunzimile timpului, până la nașterea lumii noastre. Și așa va continua până când vom decide să schimbăm această lume noi înșine!

Întrebare: Acum vă apropiaţi de întrebarea care a fost pusă la sfârșit: „De ce a făcut Dumnezeu asta?”

Răspuns: Ca să ne schimbăm.

Întrebare: Înseamnă că până când fiecare dintre acești frați nu lucrează asupra lui însuși totul este sortit pieirii?

Răspuns: Da.

Comentariu: Spuneți adesea, iar Baal HaSulam, marele cabalist a scris că viitorul umanității este să devină o singură familie. Vorbim despre fraternitate. Dar ne referim la un lucru diferit, ne referim la apropiere.

Răspunsul meu: Când Creatorul dorește, noi o vom face. Dar când trebuie să acționăm, vedem cât de mult este natura împotriva noastră.

Întrebare: Deci, nu putem face asta cu propriile noastre mâini?

Răspuns: Nu putem.

Întrebare: Atunci ce trebuie să facem pentru ca Creatorul să facă asta?

Răspuns: Să-L rugăm să ne schimbe natura.

Întrebare: Trebuie să mă simt rău din cauza urii pentru fratele meu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar omul se simte rău când își urăște fratele, nu? Sau nu?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Creatorul este cel care face ca să mă simt rău din cauza acestei uri?

Răspuns: Da.

Întrebare: Punem totul pe El? Îl lăsăm să se ocupe de asta?

Răspuns: Pe cine altcineva?

Comentariu: Dacă totul este asupra Lui, ne face să ne simțim descurajați. Noi nu putem face nimic. Îl lăsăm să se ocupe de toate, și asta este tot.

Răspunsul meu: Puteți cere.

Întrebare: Avem în principiu o singură muncă – să cerem?

Răspuns: Să-I cereţi Creatorului.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/4/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că trebuie să-i ceri Creatorului să Se manifeste ca bun și făcând bine.

Dar vorbim despre munca în credinţă mai presus de raţiune, adică să nu cerem o atitudine bună față de noi înșine. Sau tot mai putem cere?

Răspuns: Puteți cere, dar de îndată ce simțiți puțin Creatorul, după aceasta ar trebui să vă uitați la ce alte corectări mai trebuie să faceți pentru a-L descoperi.

Din Lecția zilnică de Cabala 24/05/24, Scrierile lui Rabaș – Art.346-“Minte și inimă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă că grupul de zece ar trebui să măsoare rezultatul muncii lor în Kli -ul dăruirii?

Răspuns: Măsura în care grupul de zece progresează în Kli-ul dăruirii este măsura în care măsoară progresul în spiritualitate.

Un semn al dăruirii reale în grupul de zece este revelarea Creatorului în interiorul lui.

Întrebare: Cum putem determina disponibilitatea noastră colectivă de a întâlni chipul Şchina?

Răspuns: Cu cât vă simțiți mai strânși împreună în grupul de zece, ca o singură persoană cu o singură inimă, cu atât sunteți mai aproape de chipul Şchinei.

Din Campus-ul KabU din Olanda, 01.06.24, „Creatorul este în grupul de zece”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→