Discuţii despre Treptele Scării, Partea 169

Cum putem să nu vrem să primim ceva, dacă în primul rând nu l-am primit niciodată?

Din moment ce spiritualitatea este ascunsă, se pare că o dorim, dar în realitate vrem mai ales să scăpăm de suferința noastră. Ni se oferă diferite tipuri de suferință în starea noastră în această lume și trebuie să scăpăm de suferință. Atunci ni se pare că suntem atrași de spiritualitate pentru că ne dorim cu adevărat. Cu toate acestea, în adevăr nu ne putem dori ceva înainte de a fi văzut și simțit aceel ceva. Nici măcar farmecul necunoscutului pe care ni-l imaginăm pentru noi înșine nu este spiritualitate. Spiritualitatea este pentru a dărui, nu ceea ce noi ne imaginăm că este. Din când în când, un caracter și o imagine diferită a spiritualității ne devin clare, dar pe măsură ce progresăm, forma spiritualității se schimbă constant pentru noi.

Prin urmare, nu ne putem dori spiritualitate așa cum este ea cu adevărat, deoarece este opusă nouă. Suntem împinși către spiritualitate pentru că se pare că ne va rezolva problemele. Apoi mica dorinta de a primi pentru spiritualitate pe care o avem, care este in esenţă simplă curiozitate, o dezvoltăm treptat prin studiu, auzind din mediul înconjurător, din societate: „Merită”, „Este important”, „Este grozav”. Acest lucru ne atrage și ne obligăm să studiem, să muncim și să facem acțiuni care ne vor ajuta. Acest studiu și aceste acțiuni ne ajută să atragem lumina înconjurătoare.

Când atragem lumina înconjurătoare, primim un har de Kduşa pe care nu l-am avut niciodată înainte. Chiar dacă părea că ne dorim atât de mult spiritualitatea, harul de Kduşa pe care îl primim este cu totul diferit. Harul de Kduşa înseamnă că începem să fim de acord cu faptul că trebuie să ajungem la starea de „pentru a dărui”. Acesta este un fenomen foarte ciudat și nenatural, în care în generalul Lo Lişma  („nu de dragul Ei”) începe să apară o mică Lişma („de dragul Ei”). Cu alte cuvinte, vrem să facem munca astfel încât atât noi, cât și Creatorul să avem ceva. Desigur, dacă nu s-ar câștiga nimic pentru noi înșine, nu am face treaba, dar deja apare o anumită intenție că va fi și pentru Creator.

Această stare se numește „Lo Lişma care duce la Lişma”. Tranziția apare deja acolo, asemănătoare cu spargerea vaselor, unde în vas, în Malchut, există o scânteie de Bina, prin care Malchut poate primi mai târziu corectarea.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →