Intrebare: Ai spus ca, citind Cartea Zohar trebuie sa cautam pentru definitia fiecarui cuvant in interiorul nostru. Dar ce ar trebui sa fac atunci cand nimic nu se leaga?

Raspunsul meu: O persoana trebuie sa accepte tot ce ii vine de Sus – impreuna si cele mai rele  si cele mai bune. E scris: “Omul trebuie sa fie recunoscator pentru rau, la fel de mult ca si pentru bine”. Sa presupunem ca eu simt acum ca sentimentele mele si inima sunt blocate. Sunt confuz in trairi si ganduri, nu ma pot orienta si cuvintele pur si simplu nu se leaga. Cand se intampla asta, trebuie sa fiu ca un copil mic care totdeauna observa adultii, nu intelege ce fac ei. Copilul doar se uita la adult si invata din exemple. De fapt, fiecare adult este un exemplu pentru el aratandu-i lui ce sa faca pentru ca sa devina asemanator cu adultii.

Fiecare stare contine zece mici Sfirot, impreuna cu toate informatiile despre toate starile mele viitoare. In scopul de a ma dezvolta, tot ce am nevoie este sa adaug mai multa importanta sau mai multa dorinta, la fel cum se dezvolta o picatura de material seminal .

Prin urmare, sunt capabil sa tanjesc dupa ceea ce este scris in orice loc in Cartea Zohar fiind in acelasi timp, in orice stare. Fiecare stare include totul, si cele mai mici “zece Sfirot” ale mele contin toate definitiile interne, chiar daca nu stiu nici macar ce si unde sunt ele.

Tot ceea ce am citit in Zohar si in toate sursele kabalistice, si toate, in general exista numai in mine, si in nici un alt loc. Toti cei din jurul meu si intreaga lume sunt in mine.

Cu toate acestea, tot despre ceea ce vorbeste Zohar este de o importanta deosebita, pentru ca se vorbeste despre unul dintre gradele mele spirituale – starea in Dimensiunea Superioara. Si asta este ceea ce vreau cel mai mult sa simt in mine.

Aceasta stare se dezvaluie de la sine, in functie de cat de tare imi doresc acesta stare si de cat imi doresc sa mi se dezvaluie aceasta. In plus, nu conteaza cat de in masura sunt sa recunosc aceasta; ceea ce este important este dorinta mea de a mi se dezvalui aceasta.

Acesta este modul in care copiii cresc, impinsi de dorinta lor. Ei nu se gandesc la definitii interioare si nu incearca sa le gaseasca. Ei nu au nimic, in afara de forta de dezvoltare a Naturii, insuflata in ei, dorinta lor imensa sa creasca. Cu toate acestea, in dezvoltarea noastra spirituala acest lucru nu se intampla de la sine ca in cazul sugarilor; aceasta depinde de libertatea noastra de alegere. Mai mult decat atat,singura noastra libertate de alegere este in a ne dezvolta aceasta dorinta de crestere in spiritualitate.

Daca nu am o dorinta arzatoare de a-mi dezvalui si de a descoperi in mine tot ce-am citit in Cartea Zohar, si daca nu am o dorinta neobosita sa recunosc lucruri, ca un copil, acesta este un semn ca nu am primit dorinta de la prietenii mei. Natura mi-a dat doar punctul din inima si asta este. Eu nu voi mai primi o alta trezire in afara picaturii primita initial.

Pe langa aceasta mica dorinta initiala, eu trebuie sa iau toate dorintele celelalte de la alte persoane. Realitatea este ca aceste dorinte nu sunt straine – acestea sunt ale mele. Eu trebuie doar sa recunosc faptul ca acestea sunt ale mele, trebuie doar sa ma conectez la ele si sa mi le atrag.

Filed under: Copii, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Copiii sunt un foarte bun exemplu de urmat pentru ca au o energie inepuizabila si curiozitatea de a afla despre aceasta lume. Ei nu obosesc jucandu-se acelasi joc de sute de ori, fara sa le pese de ceva; cel mai important lucru pentru ei este de a face ceva tot timpul, chiar si fara sa gandeasca. Mintea vine dupa sentimente.

De asemenea, odata ce veti intra in lumea spirituala, veti intelege totul. Cu toate acestea, daca incercati sa o inţelegeti de la inceput, nu veti putea, pentru ca mintea nu poate preceda sentimentele.

Realizarea Mintala este ultimul grad, dupa ce toate sentimentele senzoriale au fost atinse:

• Etapa 0 (Bhina Shoresh) este atunci cand am inceput sa simtim ceva.
• Etapa 1 (Bhina Alef) este atunci cand am inceput sa intelegem un pic.
• Etapa 2 (Bhina Bet) este atunci cand am invatat motivul pentru care exista tot – ca totul vine de la Creator.
• Etapa 3 (Bhina Gimel) este atunci cand am devenit la fel ca El si intelegem ce fel de relatie exista intre noi.
• Etapa 4 (Bhina Dalet) este atunci cand stim, intelegem, si simtim toate motivele si consecintele; ajungand apoi sa gandim ca El.

Dezvoltarea noastra are loc in conformitate cu aceste patru etape, dar incepe cu a simti ceva pentru prima data. Pana cand ne simtţim ceva, mintea va primi numai in felul nostru, deoarece va folosi ratiunea egoista din aceasta lume.

Filed under: Copii, Egoism, Evolutie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum de stii raspunsurile la toate intrebarile?

Raspunsul meu: Eu am un “telefon” special, pe care il folosesc pentru a ma conecta Sus si a obtine raspunsuri. Acest “telefon” leaga o lume mai mica de  Lumea de Sus – pe cel care e mai mic, cu Unul Superior. In lumea noastra, daca nu stiu ceva, merg la mama mea, tata, profesor, sau la oricine, care-mi vor raspunde. In Lumea Spirituala trebuie sa adresezi intrebari si vei primi raspunsuri numai de la Superior – nu vei gasi raspunsuri nici chiar in carte. Trebuie sa incerci sa simti in interiorul tau, deoarece acesta este locul unde te conectezi cu Superiorul Unic, care are toate raspunsurile.

Fiecare intrebare o simtim in noi ca pe un sentiment de goliciune. Daca simt acest gol interior, inseamna ca am o intrebare. Daca simt ca se umple acest gol, inseamna ca am primit raspunsul. In cazul in care intrebarea este despre ceva care este dincolo de lumea noastra, atunci raspunsul este simtit in forma de Lumina Superioara.

Cand “fac un apel” catre Superior, inseamna ca adresez intrebarea mea Superiorului Unic. Intrebarea mea catre El se numeste o ruga, rugaciune. Eu cer un raspuns si, daca, intr-adevar vreau sa stiu, atunci eu primesc raspunsul si el ma umple. Simt asta in interior.

Cum pot eu raspunde la intrebarea ta, de la “telefonul” meu? De exemplu, tu intrebi: ”Mami, pot sa am o inghetata?” Mama ta nu are inghetata, dar ea, ia dorinta ta, se duce la magazin, cumpara inghetata si ti-o da. Prin urmare, ea merge cu dorinta ta la magazin.

La fel, procedez si eu. Am ascultat intrebarea ta, o pun in interiorul meu in scopul de a o simti ca fiind a mea proprie. Apoi, o ridic, o adresez Sus, la fel ca mami, atunci cand ea se duce pentru inghetata. Eu primesc raspunsul de Sus si ti-l dau.

Astfel, daca vreau sa primesc raspunsul la intrebarea pe care o persoana mi-o solicita, eu trebuie sa o iubesc si sa iau dorinta sa ca fiind a mea, pentru a o ridica Sus, ca apoi, primind raspunsul sa i-l dau persoanei in cauza, celui care mi l-a cerut.

Daca o persoana are capacitatea de a face acest lucru, atunci ea poate primi raspunsuri la toate intrebarile.

(Din Lectia pentru copii, la Congresul Euroasiatic)

Filed under: Copii - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce avem nevoie de perturbari pe calea catre Creator?

Raspunsul meu: Toata lumea merge la scoala. In fiecare zi, profesorii mei imi dau probleme si exercitii cu diferite subiecte. Eu avansez prin aceste exercitii, deoarece, daca nu rezolv aceste probleme, nu invat nimic. Fiecare problema este o perturbare.

Unii oameni fac sport si – in scopul de a excela in sportul lor – trebuie sa se antreneze din greu zi de zi si sa pastreze imbunatatirea competentelor lor. Aceasta regula se aplica in toate, iar Calea Spirituala nu face exceptie. Exista, totusi, diferente.

In lumea naostra scopul este evident. De exemplu, vreau sa devin un om de stiinta celebru, medic, muzician sau sportiv. Cu alte cuvinte, vreau sa fiu cineva special. Chiar daca trebuie sa depasesc multe obstacole, pot vedea clar rezultatul, care consta in faima si respectul intregii lumi. In acest caz, egoismul ma umple de energie. Oamenii petrec intreaga lor viata incercand sa obtina o pozitie respectabila in societate, si ei dezvolta punctele forte necesare pentru a atinge obiectivele lor.

Dar, in munca spirituala, eu nu simt ca avansez si nu am puterea de a avansa. Pentru ca oamenii din jurul meu nu pretuiesc valoarea idealurilor spirituale, si eu insumi nu pot vedea inca aceste idealuri. Deci, problema nu o constituie tulburarile, deoarece avem o multime in viata noastra, in fiecare zi. Problema este ca nu vedem scopul si nu primim sprijin de la mediul social. De aceea, avem absoluta nevoie de ajutorul celorlalti.

Daca eu sunt parte dintr-un grup care ridica, in mod constant, obiectivele spirituale, in ochii mei, atunci devine usor pentru mine sa ating obiectivul. Nu mai este dificila depasirea unui obstacol, pentru ca am inteles ca orice cerere care ma duce la obiectiv consta in munca, cu sinele propriu. Cel mai important lucru este ca grupul sa ma ajute.

(Din Lectia pentru copii – Buffalo, NY)

Filed under: Copii - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce nu avem Congres o data pe luna?

Raspunsul meu: Trebuie sa construim un fel de legatura intre noi, care sa permita perceperea vietii noastre reale, deasupra lumii corporeale, iar viaţa noastra de zi cu zi sa ramana undeva mai jos. Apoi, am fi mereu inspirati si am simti maretia vietii vesnice, mult mai puternic decat in timpul unui Congres.

Nu se poate ajunge la Lumea Spirituala cu trenul sau cu avionul – aceasta este in noi. Trebuie doar sa evocam senzatia spirituala in interiorul nostru, in scopul de a simti realitatea spiritual, in acelasi mod in care simtim aceasta lume. Senzatiile noastre trebuie sa fie mai acute si trebuie sa deschida perceptia noastra asupra a ceea ce se intampla chiar aici, in sinele nostru.

Avem deja capacitatea de a face acest lucru, si in acest sens, ne vom gasi intr-o uimitoare aventura nesfarsita, astfel ca nu vom avea nimic de facut, decat sa ne minunam de expansiunea acestei unice aventuri.

Noi adultii trebuie sa pregatim terenul pentru tine, astfel ca tu vei fi gata de a intra in aceasta lume. Si vom incerca sa facem asta cat se poate mai bine.

Filed under: Copii - Niciun comentariu→

O intrebare pe care am primit-o:  De ce umanitatea trebuie sa fie trezita? De ce ea nu se trezeste singura ?
 Raspunsul meu:  Umanitatea se trezeste singura, dar numai cand este impinsa prin lovituri. Acesta este modul in care noi ne-am dezvoltat pe parcursul intregii istorii. Pana acum acesta a fost singurul mod pentru noi de a ne dezvolta deoarece numai calitatea a fost egoista si am fost fortati sa progresam prin suferinta pe care am simtit-o inlauntrul egoismului nostru.
Acum, oricum, noi am atins o stare unde, alta calitate se trezeste in noi – calitatea daruirii. Aceasta ne da o noua sansa de a ne dezvolta – nu numai prin loviturile pe care le primim care “ne imping” din spate, ci deasemeni, prin aspiratia noastra mai departe, catre calitatea de daruire.
Daca noi aspiram mai departe in acest fel, noi putem sa evitam loviturile si suferinta. Vom reduce timpul pe care ni-l ia dezvoltarea si atingerea scopului destinat – echivalenta cu Creatorul – printr-un mod placut, o cale comfortabila. De aceea noi diseminam intelepciunea Kabbalah in loc sa asteptam ca umanitatea sa se dezvolte singura. Calea naturala de dezvoltare este fortata : noi suntem impinsi sa ne dezvoltam prin suferinta, si de-a lungul acestei cai, ne-a luat zeci de mii de ani ca sa ajungem la acest nivel curent de dezvoltare.
Acum, ca noi am suferit aceasta dezvoltare,  ne pregatim copiii pentru viata in lumea moderna. In perioada primilor lor 20 de ani de viata, impartim cu ei toata stiinta pe care umanitatea a dobandit-o de-a lungul istoriei. Burdusim mii de ani de progres uman in cei 20 de ani de crestere a copilului. El ia aceasta cunoastere si progreseaza.
Noi ar trebui sa aplicam acest principiu de avansare in jos pe calea aspiratiei pozitive cand educam noua generatie spre in sus. Acesta este cel mai bun mod de a ne exprima dragostea si grija fata de ei.

Filed under: Copii, Educatie, Societate - Niciun comentariu→