Michael Laitman, pe Quora: “Care sunt unele caracteristici ale secolului al XX-lea?“

La mijlocul secolului XX, omenirea a început să simtă că intră într-o perioadă de existență fără sens. Oamenii de științe sociale și politice au început să realizeze că omenirea își pierde speranța pentru un viitor mai fericit, mai bun și mai ușor, pe care o avea cândva.

Înainte de acea vreme, dacă oamenii nu aveau aspirații pentru un fel de împlinire spirituală, atunci ei aspirau la împlinirea materială. Oamenii erau mai interesați de artă și cultură și sperau într-o schimbare a ordinii sociale pentru a-și proteja ultimii ani. Cu alte cuvinte, oamenii aveau câteva nevoi din viață și din lume și aveau încredere că își vor găsi împlinirea și fericirea în viitor.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, ego-ul uman a cunoscut o creștere constantă și i-a motivat pe oameni să caute în mod regulat tipuri noi și diferite de împliniri. Omenirea a alergat astfel ca un câine care își urmărește coada. Cu toate acestea, de la mijlocul secolului al XX-lea, speranța a dispărut. Câinele nu mai vede coada pe care o urmărea. Nu mai știe unde să alerge. Este confuz. Această perioadă a început să devină proeminentă de la mijlocul secolului al XX-lea și a devenit o caracteristică definitorie a stării actuale a umanității.

Bazat pe clipul KabTV „Prim-plan. Teatrul absurdului” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de Atanas Teodosiev pe Unsplash

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Decodificarea genomului uman – Cu cât știm mai multe, cu atât înțelegem mai puțin ”

În ultimele săptămâni, ziarele și reviste științifice au salutat finalizarea cartografierii genomului uman. Revista Smithsonian a afirmat: „Oamenii de știință au descifrat opt ​​procente lipsă din modelul nostru genetic, pregătind terenul pentru noi descoperiri în evoluția umană și boli.” Revista TIME l-a citat festiv pe Evan Eichler, unul dintre liderii proiectului de cartografiere, „Emoția din comunitatea genomică și medicală este palpabilă. „Aleluia, am terminat în sfârșit un genom uman, dar ce este mai bun urmează să vină”, a spus Eichler în timpul unui interviu. „Nimeni nu ar trebui să vadă asta ca sfârșit, ci începutul unei transformări nu numai în cercetarea genomică ci și în medicina clinică”.

Este grozav că am „secvențiat un genom uman ‘fără întrerupere’”, așa cum l-a descris revista Smithsonian, dar realitatea arată că, cu cât știm mai multe, cu atât înțelegem mai puțin. Decodificarea genomului uman ar putea ajuta la rezolvarea unor probleme, dar nu ne va face viața mai ușoară sau mai fericită. Deoarece nu înțelegem mediul înconjurător, nu înțelegem contextul în care genele noastre au evoluat și modul în care funcționează în relație cu mediul. Prin urmare, toate formulele și cunoștințele vor fi înghițite în abisul neînțelegerii noastre a realității și ne vom adânci și înrăutăți problemele prin propria noastră acțiune.

Fiecare genă care este codificată în noi este acolo pentru un motiv. Dacă o modificăm sau o manipulăm, vom modifica tot ce este legat de ea. Natura nu creează intenționat defecțiuni. Doar se repară. Prin urmare, atunci când încercăm să „reparam” natura, stricăm invariabil ceea ce nu a fost stricat, cu excepția faptului că nu am putut vedea din cauza orbirii noastre.

Înțelepții noștri, au scris în Talmudul Babilonian (Shabbat 156a) că, dacă o persoană se naște cu natura unui ucigaș, el poate deveni un ucigaș sau un hoț sau un măcelar sau unul care face circumcizia. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să încercăm să schimbăm caracteristicile de bază ale oamenilor, ci să le folosim doar acolo unde ajută întreaga societate.

În loc să încercăm să modificăm genele oamenilor, ar trebui să-i învățăm cum să-și folosească natura înnăscută în beneficiul societății, mai degrabă decât să-i dăuneze. Pentru a face asta, ar trebui să creăm o atmosferă socială în care cei care contribuie la ea sunt cei mai respectați, venerați și admirați oameni.

În prezent, „liderii” societății sunt narcisiști ​​care nu se apreciază decât pe ei înșiși și aspiră să fie cât mai „unici” posibil, sau cei care exploatează societatea pentru a câștiga bogăție, putere și putere. Când aceștia sunt oamenii pe care toată lumea îi admiră, societatea nu poate decât să se dezintegreze. Valorile centrate pe sine, pe care toată lumea încearcă să le urmeze, împart societatea și o divid în bucăți din ce în ce mai mici. În cele din urmă, fiecare va fi lăsat să se descurce singur. Vor simți că nu au pe nimeni aproape și oricine este un potențial inamic. Într-o astfel de stare, singura scăpare din mizerie vor fi drogurile și sinuciderea.

Liderii nu se vor schimba singuri. Ei sunt lideri doar pentru că noi înșine suntem ca ei, așa că venerăm oameni care excelează în ceea ce ne-am dori să fim. Prin urmare, nu ar trebui să așteptăm ca idolii societății să se schimbe. În schimb, ar trebui să schimbăm cine suntem și, pe măsură ce ne schimbăm, persoanele pe care le idolatrizăm se vor schimba și ele, iar noile valori vor ocupa centrul atenției.

Odată ce schimbăm valorile societății, vom descoperi că nu este nimic inerent în neregulă cu niciunul dintre noi. Singurul nostru defect a fost modul în care am folosit ceea ce ne-a fost insuflat de natură. Cu alte cuvinte, intenția din spatele acțiunilor noastre a fost vinovatul, nu ADN-ul nostru.

Pentru că intențiile noastre actuale sunt doar de auto-mărire, tot ceea ce descoperim și dezvoltăm este dăunător societății. Și pentru că trăim în societatea căreia îi dăunăm, însăși societatea care ne hrănește și ne susține, tot ceea ce dezvoltăm și descoperim ajunge să ne facă rău.

Nu trebuie să schimbăm ceea ce suntem, ci cine suntem. Problema noastră nu este ceea ce facem, ci de ce o facem. Dacă muncim pentru a aduce beneficii societății în care trăim, vom beneficia cu toţii.

Este nevoie de un efort comun pentru a trece peste mentalitatea noastră narcisistă, dar situația globală este deja atât de proastă încât cred că nu avem de ales și nu avem timp de pierdut.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: „Care este principiul de bază al unei relații puternice?”

O relație puternică este ca un animal pe care trebuie să îl hrănești în mod constant pentru a-l crește continuu.

Hrăniți acest animal cu concesii reciproce. Mai mult, pentru cei care au propriile familii, concesiile reciproce trebuie să includă toți membrii familiei și trebuie să-i învățați pe copii despre acest animal căruia trebuie să îi cedați.

Acesta este principiul de bază pentru a avea o relație puternică și pentru a te bucura de ea. Deși ar putea părea că nu vă place să cedați în fața partenerului de relație, pentru că ați putea crede că cealaltă parte vă supune—de fapt, veți descoperi că vă face plăcere, pentru că, procedând astfel, însuflețiți „animalul”, relația.

S-ar părea că partea slabă cedează, dar dacă noi facem ceea ce cealaltă parte nu poate face, atunci nu suntem slabi—suntem eroi. Eroul este, de fapt, cel care cedează. Trebuie să respectăm mai mult această calitate. Partenerul tău ar trebui să fie mândru de tine și să te onoreze că te-ai depășit pe tine însuți și că ai cedat în fața lui. Dacă aveți copii, atunci partenerul tău ar trebui să le povestească despre asta și despre cum le aduce o satisfacție reală.

Bazat pe videoclipul „Care este principiul de bază al unei relații puternice?” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: „Pot gândurile să afecteze materia?”

Într-adevăr, putem influența lumea cu gândurile noastre. O persoană poate învăța să influențeze un dispozitiv extern—electric, mecanic, chiar electronic sau oricare altul—și să-l activeze pur și simplu după bunul plac. Există un exemplu relativ recent al unui bărbat în vârstă de 62 de ani cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) care și-a transformat gândurile direct în tweet-uri cu ajutorul unui BCI (brain computer interface—interfață creier-calculator) implantat în creier și care, folosind același dispozitiv, a învățat cum să trimită e-mailuri, să facă tranzacții bancare și cumpărături online doar cu ajutorul gândurilor sale.

Pe lângă activarea motorie controlată de gânduri, putem transmite emoții precum iubirea prin intermediul gândurilor. Totuși, capacitatea de a face acest lucru necesită o pregătire foarte serioasă. Un astfel de antrenament se încadrează în exercițiile cabalistice care le cer oamenilor să înceapă să lucreze asupra lor înșiși, asupra gândurilor și dorințelor lor, până când încep să se conecteze cu alte persoane în aceste gânduri, dorințe, intenții și obiective. Acești oameni se pot simți apoi perfect unii pe alții, fără a avea nevoie de cuvinte sau de comunicare externă.

Ei se pot afla la o distanță mare, ca și cum ar fi în părți opuse ale planetei, dar totuși se simt apropiați unul de celălalt, ca și cum ar vorbi unul cu celălalt. Cu toate acestea, un astfel de mecanism funcționează doar dacă toți cei implicați doresc să comunice între ei din iubire. Acesta este, de asemenea, modul în care o mamă își simte copilul aflat la mii de kilometri distanță și în care gemenii se simt unul pe celălalt.

Cred că vom avea o tehnologie bazată pe dezvoltarea interioară a omului, astfel încât vom putea să ne conectăm la instrumente și dispozitive externe și, astfel, nu vom avea probleme cu interacțiunea dintre oameni și mașini. Mai mult, le vom putea controla cu puterea gândului.

O astfel de înțelegere și abilitate vine treptat, în măsura în care putem face față. Astăzi, putem vedea cum relațiile umane au devenit incredibil de negative, cu tot mai multe amenințări și arme care umbresc relațiile umane interne corecte.

Un gând nu poate pătrunde decât din poziția de iubire. Aceasta este o stare pe care va trebui să o atingem. Nu există nicio problemă din partea naturii. Natura ne-ar fi dezvăluit deja tot ceea ce are.

Problema este din partea noastră.

Natura—ca și cum s-ar proteja pe sine—ni se dezvăluie atât cât putem face față. De exemplu, imaginați-vă că o armă controlată de gânduri ar apărea în lumea de astăzi. Am distruge imediat totul. Suntem cele mai rele creaturi ale naturii și suntem foarte periculoși. Cu toate acestea, natura ne va ghida spre o stare de conexiuni corectate, iubitoare și grijulii, fără a ne distruge—dar ne va lua mult timp să învățăm.

Bazat pe videoclipul „Pot gândurile să controleze mașinile?” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman și Semion Vinokur. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Pesah și societatea israeliană ”

Este Pesah. Pe lângă faptul că este sărbătoarea eliberării din sclavie, există obiceiul de a purta ceva nou de Paște. Este unul dintre acele momente ale anului în care încercăm să aducem ceva nou în viața noastră. Într-adevăr, sunt multe pe care am dori să le reînnoim în societatea israeliană. Diviziunea se adâncește, ura dintre facțiunile societății se intensifică, corupția și violența abundă peste tot, ratele divorțurilor sunt în creștere și familiile care încă supraviețuiesc se luptă, iar relația cu vecinii noștri arabi este (la propriu) explozivă. Și în timp ce toată lumea vrea să devină prim-ministru și promite că va rezolva totul, realitatea demonstrează că nimeni nu are habar cum să o facă. Așadar, ce lucru nou ne putem oferi, care să îmbunătățească cu adevărat lucrurile?

„Noutatea” de care avem nevoie este de fapt să ne întoarcem la rădăcinile noastre, la rădăcinile poporului nostru, la baza pe care s-a întemeiat națiunea noastră. Orice națiune poate trăi cum dorește. Iar noi am ales cu mult timp în urmă și atât timp cât rămânem la alegerea noastră, suntem fericiți. Când ne abatem de la ea, atunci încep problemele.

Alegerea noastră a început când Avraam, tatăl națiunii noastre, a vrut să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Era un om curios, iar în Babilon unde trăia Avraam, ego-urile oamenilor erau extreme. Oamenii au încetat să se mai înțeleagă și au devenit violenți și beligeranți, așa cum scrie cartea Pirkei de Rabbi Eliezer, „jumătate din lume a murit acolo de sabie”.

Avraam și-a dat seama că existența este posibilă doar prin complementaritate și conexiune între oameni, că altfel oamenii se vor distruge unii pe alții. El a înțeles că natura ne-a creat diferiți, nu pentru a ne lupta unul împotriva celuilalt până la moarte, ci pentru a ne completa și a beneficia din conexiunea noastră.

Avraam le-a explicat tuturor celor din jurul lui ceea ce a găsit. Oamenii care simpatizau cu ideile lui i s-au alăturat și au format o comunitate pe care Maimonide a numit-o „oamenii casei lui Avraam” (Mishneh Tora, capitolul 1). Aceasta a fost originea națiunii evreiești. Odată cu trecerea timpului, liderii și înțelepții noștri au șlefuit învățătura, dar au rămas fideli principiului diferențelor care se completează una pe alta și prin urmare creează o legătură mai puternică decât ar fi fost posibilă dacă nu s-ar fi format prin ridicarea deasupra disputelor. Regele Solomon a articulat acest principiu în versetul: „Ura stârnește ceartă și iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12).

Principiul unității deasupra diviziunii și disputei este unic. Până atunci, și de atunci, comportamentul implicit al umanității a fost că atunci când există o dispută izbucnește o luptă și câștigătorul își impune calea și voința învinsului.

Deoarece Israel au fost singurii care au conceput o conduită diferită și pentru o anumită perioadă chiar au îndeplinit-o, li s-a poruncit să răspândească informațiile despre drumul lor către restul lumii. Ei s-au angajat să respecte legea unității de la poalele muntelui Sinai, unde și când s-au angajat să se unească „ca un singur om cu o inimă” și li s-a poruncit prompt să fie „o lumină pentru națiuni” și anume să dea un exemplu de unitate și iubire față de ceilalți.

Aceasta este rădăcina noastră străveche, alegerea care ne-a transformat într-o națiune. Până când nu ne vom întoarce la ea, nu vom cunoaște pacea și fericirea în țara noastră.

Din acele vremuri străvechi, ne-am abătut foarte departe de principiul nostru de bază. Pentru a reveni la el, trebuie să facilităm un proces educațional care să ne pună înapoi pe drumul spre unitate mai presus de diviziune. Nu ar trebui să suprimăm diferențele sau să le ascundem, ci să stabilim că deasupra diferitelor noastre diferențe politice, sociale, culturale și a tuturor celorlalte diferențe, punem un acoperământ al unității, că unitatea este valoarea supremă și orice altceva este secundar.

Așa cum copiii lui Israel au fost răscumpărați din Egipt când s-au unit sub Moise, la fel cum și-au format națiunea când s-au unit ca unul, noi trebuie să ne realiniem cu strămoșii noștri și să devenim un exemplu de unitate pentru toate națiunile.

Pesah simbolizează trecerea de la sclavie la libertate. Este timpul să ne eliberăm de ură și să o eliberăm purtând ceva nou de Paște, anume iubirea de alții, motto-ul națiunii noastre.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Este libertatea de exprimare de vânzare?”

Spațiul pare să fie prea mic pentru Elon Musk, cel mai bogat om din lume. După ce a făcut din călătoriile private în spațiu o realitate, următorul său obiectiv este să cucerească planeta informației. Magnatul de afaceri s-a oferit să cumpere Twitter pentru 43 de miliarde de dolari, deoarece crede în potențialul său ca platformă globală pentru „libertatea de exprimare”. Va face asta lumea mai liberă, mai deschisă cu adevărat?

Bătălia pentru managementul Twitter abia a început probabil. Propunerea și declarația lui Musk au stârnit nervii membrilor Consiliului de administrație al companiei, care deja întreprind măsuri pentru a-l împiedica pe miliardar să preia rețeaua populară.

Dacă la un moment dat rețelele de socializare și mass-media în general, au încercat să păstreze platformele aparenț ca pentru pluralism și libertatea de exprimare, acum este clar că libertatea de exprimare este de vânzare și că cine controlează acțiunile, controlează informația.

Oamenii citesc un ziar, derulează prin rețele, ascultă tot felul de narațiuni și apoi cred că își selectează viziunea asupra lumii. Acest lucru este ridicol, pentru că libertatea de exprimare și presa liberă nu există în realitate și nu au existat niciodată. Narațiunea a fost întotdeauna determinată de cel care plătește, care comandă „știrile”, stabilește agenda și vrea să influențeze opinia publică. Așa a fost și așa va fi.

De fapt, este meritul lui Musk și al altor oameni bogați care luptă pentru control astăzi că înțelegem că nu există libertatea de exprimare. Înțelegem cu mai multă claritate cine trage sforile și ia deciziile în culise. În timp ce în trecut, centrele de control erau anonime, acum totul este transparent și știm clar care ziar și ce rețea cui aparține.

Următorul pas de așteptat este ca toți cei bogați să se unească și să aibă controlul deplin într-o mână. Chiar dacă mâine președintele Biden domină mass-media, sau fostul președinte Trump care în prezent este interzis pe Twitter ar reveni la o activitate accelerată pe rețelele de socializare, sau o mie de alți lideri ar urma să le ia locul, nu s-ar schimba nimic. Deasupra lor există interese învestite cu capital care curge din mâinile lor și ei sunt acționarii de control. Prin urmare, nu există nicio speranță realistă pentru libertatea de exprimare.

Chiar dacă ar exista speranță pentru libertatea de exprimare, ce adevăr liber ne-ar putea spune mass-media? Că sunt războaie ici și colo? Și ce ar putea face cineva în privința asta? Ar putea ei să dea sfaturi despre cum să scapi de necaz? Ar putea ei să spună lumii despre viitorul ei bun?

Între timp, niciun lider, ziar sau rețea nu poate reuși să aducă lumea mai aproape de pace și reconciliere. Dimpotrivă, fiecare își caută doar interesele personale. Prin urmare, nu putem încă să admitem adevărul simplu: că un viitor bun poate fi găsit doar atunci când există legături cordiale între oameni. Războaiele care se intensifică acum odată cu ridicarea egoismului sau a interesului propriu nu au viitor de oferit; de fapt, tot ce pot promite ei este distrugerea noastră.

Pentru a ieși din ciclul războaielor și al luptei nesfârșite, Twitter și alte mass-media similare trebuie să difuzeze viabilitatea păcii și a reconcilierii reciproce între toți. Ele ar putea juca un rol important în modelarea pozitivă a opiniei publice și a percepției asupra realității societății prin exemple din trecut și prezent despre beneficiile îmbunătățirii relațiilor umane. Până acum, acest obiectiv pare la fel de îndepărtat ca spațiul.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Pacea cu dușmanii Israelului începe și se termină în interior”

Din când în când, știrile despre antisemitismul turbat care umple paginile manualelor palestiniene K-12 ne amintesc că nimic nu a devenit mai blând de cealaltă parte. Dimpotrivă, palestinienii își învață deschis copiii că uciderea evreilor și israelienilor este datoria lor sacră. Chiar și UE, nu tocmai cel mai pro-israelian organism din lume, „a adoptat o moţiune prin care se condamnă Autoritatea Palestiniană pentru elaborarea și predarea de noi materiale violente și pline de ură folosind finanțare UE”. Moțiunea „deplânge faptul că materialul problematic și instigator la ură din manualele școlare palestiniene nu a fost încă eliminat și există îngrijorare faţăde eșecul continuu de a acționa eficient împotriva discursului instigator la ură și a violenței din manualele școlare și în special din fișele de studiu nou create”.

Recent, lucrurile s-au deteriorat până la punctul în care elevii din Gaza de clasa a IV-a sunt învățați aritmetica numărând șahide –musulmani care au murit ucigând sau încercând să omoare necredincioși, și anume evrei. Pentru elevii de clasa a 10-a, școlile din Gaza îi învață că Jihadul (războiul sfânt) este datoria personală a fiecărui musulman. Nu am nicio speranță în vreo moderație din partea palestinienilor.

Cu toate acestea, am deplină încredere în capacitatea noastră de a schimba situația, indiferent de intențiile palestinienilor. Israelul ar trebui să lucreze pe două niveluri. La nivel material, ar trebui să le reținem fonduri și să limităm aprovizionarea cu alimente. „Aritmetica” ar trebui să fie simplă: dacă îi înveți pe copiii tăi să ne ucidă, te vom trata ca pe inamicul care ești.

Cu toate acestea, acest lucru singur nu va funcționa, poate doar pe termen foarte scurt. Ceea ce va funcționa este ceea ce facem între noi.

Felul în care palestinienii se raportează la noi reflectă relația noastră unii cu alții. Așa a fost întotdeauna și așa va fi mereu. Israelul prosperă numai atunci când este unit. Când este divizat, inamicii îl atacă și distrug țara. Dacă am fi uniți, palestinienii nici nu s-ar gândi să includă materiale anti-Israel în manualele lor, deoarece nu ar avea sentimente anti-Israel.

Prin urmare, la nivel spiritual trebuie să ne unim rândurile. Zecile de partide politice care luptă unul împotriva celuilalt în actualul sistem politic israelian reflectă diviziunea noastră internă. Nu putem avea douăzeci de partide care să se lupte între ele pentru tron și să se încline în fața dușmanilor noștri pentru a obține sprijinul lor. Asta nu face decât să-i încurajeze și să adauge dispreț detestării lor.

Dacă vrem ca palestinienii să oprească incitarea la antisemitism în școlile lor, trebuie să ne învățăm copiii și pe noi înșine doar să ne iubim unii pe alții. Nicio altăscuză nu ne va ajuta.

Este posibil să nu vedem legătura dintre modul în care relaționăm unul cu celălalt și modul în care se raportează ei la noi, dar cele două sunt totuși conectate direct. Când încetăm să mai raționăm pentru a ne scuza să nu ne pese unul de celălalt și încercăm să ne apropiem de diferențele noastre, vom vedea o schimbare revoluționară în întreaga lume față de noi.

A iubi pe alții, mai ales dacă ei sunt diferiți de noi, este principiul de bază al națiunii noastre, piatra de temelie a populației noastre. Până nu o vom practica, nu vom cunoaşte pacea.

Veți găsi mai multe despre acest subiect în cărțile mele Ca un mănunchi de trestii: De ce unitatea şi garanţia reciprocă sunt chemarea ceasului de astăzi și Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism, Fapte istorice despre antisemitism ca reflectiare a discordiei sociale evreieşti .

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Când a fost Exodul din Egipt?“

Conform înțelepciunii Cabala, exodul din Egipt înseamnă ieșirea din dorința de a primi pentru sine, lăsând în urmă gândurile egoiste, discernământele și deciziile țintite spre sine și intrarea într-o realitate superioară a iubirii, dăruirii și conexiunii. Este o naștere într-o nouă lume iluminată.

Înainte de a intra în acea lume, suntem în dorința de a primi numai pentru propriul beneficiu, o preocupare restrânsă cu privire la propriile noastre vieți, iar ieșirea din acea stare înseamnă a scăpa de controlul Egiptului – intenția de a beneficia numai pentru sine – și a intra. într-un nou control al forței superioare a iubirii, dăruirii și conexiunii. În această din urmă lume, descoperim și trăim într-o nouă intenție, de a aduce beneficii altora și întregii naturi.

Cu alte cuvinte, exodul din Egipt nu este un eveniment istoric trecut sau doar o poveste pe care o învățăm pe măsură ce creștem. Este mai degrabă o stare de tranziție cheie prin care trecem pe calea noastră spirituală, în care trecem de la a fi într-o stare egoistă fizică la a trăi într-o stare spirituală de iubire, dăruire și conexiune, în contact cu forța superioară.

Bazat pe Lecția zilnică de Cabala cu Cabalistul Dr. Michael Laitman din 15 aprilie 2022. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Busola strategică” a Europei

În urmă cu aproximativ trei săptămâni, Europa a anunţat lansarea inițiativei Busola Strategică, „un plan ambițios de acțiune pentru consolidarea politicii [sic] de securitate și apărare a UE”. Inițiativa nu intenționează să facă parte din NATO, ci să fie alături de aceasta și să relaționeze cu NATO ca „partener strategic”.

În ciuda faptului că NATO este o alianță stabilită în primul rând pentru a proteja Europa și chiar dacă majoritatea țărilor din ambele entități, inclusiv inițiatorul principal al „Busolei”- Franța participă la ambele, noua organizație va concura împotriva NATO pentru aceleași resurse. Planul de mobilitate militară, de exemplu, este „o inițiativă a UE de îmbunătățire a mobilității personalului militar, a materialelor și a activelor în interiorul și în afara UE”.

În mod similar, „Busola” va construi un grup operativ al capacității de desfășurare rapidă a UE pentru a permite UE „să reacționeze la conflicte rapid, robust și eficient. În acest scop, UE va dezvolta o capacitate de desfășurare rapidă (EU RDC) constând din până la 5000 de militari”.

După cum văd eu, spiritul anti-american al Europei îi va exploda în față. Inițiativa demonstrează cât de dezbinată este cu adevărat Uniunea Europeană. Singura soluție la această situație este că, în curând, atât Franța cât și Germania (într-o măsură mai mică), vor suferi lovituri puternice care vor zgudui spiritul lor anti-american.

Ambiția necruțătoare de a fi unic, superior și atotputernic, mai ales în țările lider din UE, face ca Europa să fie opusul unităţii și în acest sens, această inițiativă este exemplară. Restul țărilor europene vor trebui să le echilibreze, dar nu va fi ușor.

Europa a fost continentul dominant timp de secole, dar două războaie mondiale au schimbat ordinea mondială. Astăzi, Europa are doi lideri, Germania și Franța în această ordine, care sunt complet opuse una față de cealaltă în toate sensurile cuvântului. În plus, există Statele Unite, Rusia și o serie de țări asiatice, cum ar fi China, India și câteva altele care devin, de asemenea, din ce în ce mai puternice și dominante. Țările UE sunt palide în comparație cu ele.

Din cauza asta Europa nu are viitor. S-ar putea să pună mâna pentru a se proteja împotriva agresorilor din afară, dar legătura dintre țările UE a fost întotdeauna laxă și competitivă. Acesta este motivul pentru care nu se pot înțelege și de ce nu vor reuși.

Dacă există un viitor pentru Europa, acesta este pentru a arăta lumii întregi că omenirea nu are de ales decât să trăiască împreună în pace și să se ridice deasupra ego-ului. Conceptul durabil pentru umanitate este să începem să ne ajutăm cu adevărat unul pe celălalt. În loc să căutăm următoarea oportunitate de a ne bate unii pe alții la cap, trebuie să învățăm să căutăm modalități de a strânge legăturile dintre noi.

Desigur, acesta este un proces de învățare, dar trebuie să înceapă de undeva. Dacă Europa seamănă acum semințele, le va vedea dând roade. Dacă se blochează, lucrurile se vor deteriora până când vor fi forțați să meargă pe această cale a păcii împotriva voinței lor. Atât timp cât Germania stă de o parte și Franța de cealaltă, iar între ele nimeni nu face nimic, nu se va întâmpla nimic bun.‎

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Prețul mare de a ne hrăni noi înșine”

A pune mâncare pe masă a devenit un lux în aceste zile. Inflația din SUA urcă la 8,5%, cel mai ridicat nivel anual din ultimii 40 de ani, iar prețurile la alimente sunt afectate în mod deosebit, cu cel puțin 10%  mai mari decât anul trecut. Pentru mulți oameni, nu numai în America ci și în întreaga lume, costul alimentelor este inaccesibil. Suntem în pragul următoarei crize globale?

„Prețurile mult mai mari la produsele de bază și lipsa aprovizionării cresc presiunea asupra gospodăriilor din întreaga lume și împing milioane de oameni în sărăcie.” au declarat șefii IDA – Grupul Băncii Mondiale , Fondul Monetar Internaţional , Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (UNWFP) și Organizaţia Mondială a Comerţului – WTO într-o declarație comună recent lansată.

Banca Mondială estimează că pentru fiecare creștere cu un punct procentual a prețurilor la alimente, „10 milioane de oameni sunt aruncați în sărăcie extremă în întreaga lume”. Pandemia de Covid-19 a provocat întreruperi în aprovizionarea cu alimente a lumii. Criza climatică a afectat culturile agricole și a amenințat securitatea alimentară a milioane de oameni. Acum, războiul din Ucraina afectează producția de cereale și îngrășăminte și exporturile către lume. Prețurile globale ale alimentelor au atins „un nou maxim istoric”, iar situația se înrăutățește pe zi ce trece. Masele înfometate ar putea alimenta tensiunile sociale, în special în țările vulnerabile.

Dar, pe lângă factorii menționați mai sus, mentalitățile și obiceiurile oamenilor declanșează insecuritatea alimentară. Pe măsură ce lumea evoluează, populația a crescut ca urmare a evoluțiilor medicale care permit creșterea fertilității și a speranței de viață. Pe lângă aceasta, nu doar că suntem mai numeroși și trăim mai mult, dar astăzi și consumăm mult mai mult decât în ​​trecut. În urmă cu doar câteva sute de ani stăteam pasiv acasă și o felie de pâine pe zi era suficientă, astăzi trăim o viață agitată și în loc de o felie avem nevoie de un kilogram de pâine pe zi.

În comparație cu natura, putem observa că animalele se comportă diferit față de noi în ceea ce privește creșterea și consumul de calorii. Când animalele nu vânează sau nu adună hrană, de obicei se culcă liniştite şi economisesc energie. Când lipsește hrana în zonă, aceștia dau naștere la mai puțini pui. În trecut, în vremuri de lipsă de alimente, în mod natural femeile concep și mai puțin.

Dar, ca ființe umane, nu mai suntem la fel de atașați de natură precum animalele și nici nu ne interesează să ne gândim profund la viitorul nostru ca ființe umane și la modul în care ne folosim și echilibrăm corect resursele. Putem degenera cu ușurință într-o lume a foametei și în consecință, vor apărea mai multe conflicte.

Vom putea preveni foamea și alte probleme care pot provoca mari suferințe și moartea, printr-o dezbatere internațională comună. Într-o astfel de discuție, reprezentanții țărilor ar analiza împreună ce să facă cu faptele oneroase și cum să folosească capacitățile umane pentru a le rezolva.

Problema este că organizațiile internaționale care ar trebui să se ocupe de asta, precum ONU, sunt impracticabile pentru că reprezintă forțele birocratice ale statelor și guvernelor și nici nu sunt entuziasmate să se ocupe de soluții pentru viitorul lumii. Se dovedește că nu avem în cine să avem încredere și pe cine să așteptăm pentru a formula planuri pentru o viață bună pentru noi.

Amploarea și gravitatea provocărilor globale de astăzi, care au depășit capacitatea sistemelor actuale de a le gestiona, necesită o gândire nouă. Din punctul meu de vedere, până când nu ne ocupăm de miezul problemei care este egoismul naturii umane, nu vom găsi nici un remediu pentru necazurile noastre. Cu toții trebuie să realizăm în sfârșit, că umanitatea este un singur superorganism în care orice întrerupere afectează întregul sistem și orice soluție ar trebui să fie integrală. Cu alte cuvinte, un viitor mai bun începe cu o schimbare a conștientizării a ceea ce trebuie reparat: pe noi înşine.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→