Michael Laitman, pe Quora: “De ce încă există antisemitism și ce putem face pentru a-l opri?“

Antisemitismul nu se va încheia până când umanitatea nu va ajunge la starea sa finală armonioasă și pașnică de echilibru cu natura.

De ce? Pentru că natura egoistă umană care ne face să ne dorim să ne bucurăm în detrimentul altora, ne pune în opoziție cu natura care este o forță altruistă.

Dorința de a intra în echilibru cu natura este prezentă în oameni doar ca un punct mic, iar această dorință stă latentă în majoritatea oamenilor sub straturi de dorințe egoiste. Acest punct mic al dorinței își are rădăcinile în forța altruistă a naturii. Astfel natura noastră egoistă urăște această dorință, fără să știe de ce. Aceasta este rădăcina antisemitismului și îi face pe oameni să vină cu tot felul de motive pentru a-i urî pe evrei, spunând că fură, jefuiesc și mint sau că au nasuri lungi, urechi, coarne și așa mai departe.

Astăzi, omenirea are nevoie de explicații îmbunătățite cu privire la motivul și scopul existenței sale, pentru a înțelege procesele care au loc la nivelul dorințelor sale. Cu cât înțelegem mai mult cum lucrează natura asupra noastră și cum ne putem ajusta optim atitudinea la traiectoria de dezvoltare în care ne aflăm, cu atât vom evita tot felul de lovituri. Cu toate acestea, ne putem aștepta ca asta să se întâmple cu mai multă suferință asupra umanității, ceea ce ne va ajuta pe toți să ne trezim către un nou tip de percepție și simțire în care ne echilibrăm cu forța altruistă a naturii.

Bazat pe emisiunea KabTV „ Am primit un apel. Ura față de evrei” cu Cabalist Dr. Michael Laitman pe 14 mai 2011. Scris/editat de studenții Cabalist Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Unde putem fi liberi?“

Suntem controlați de legile naturii.

Există o forță generală a naturii și două forțe opuse – dăruirea și primirea – care se extind din ea.

Existăm între aceste forțe și ambele calități ne afectează.

Apoi apare întrebarea: Cum ne dezvoltăm sub influența acestor forțe? Unde acționăm? Unde suntem liberi? Cum acumulăm și corelăm aceste două forțe în interiorul nostru? Cum ne putem construi din ele?

Acestea sunt întrebările în care se angajează înțelepciunea Cabala: cum primim aceste două forțe într-un echilibru optim și cu ajutorul lor ne modelăm astfel încât să semănăm cu însăși legile naturii, să apară și să ajungem la echivalența de formă cu forța de dăruire din natură. Chiar aceste legi ne-au oferit oportunitatea de a controla ritmul progresului nostru în a le accepta asupra noastră.

Acesta este scopul liberului nostru arbitru.

Cum am putea acționa dacă nu avem liber arbitru? Cine am fi noi? Am fi doar ca niște roboți, mereu sub control?

Până acum, am fost mereu sub control. Ce înseamnă asta?

Natura parcă ne injectează cu o picătură de egoism – dorința de a ne bucura pe cheltuiala altora – și apoi o face puțin mai mult, și încă puțin mai mult și apoi obținem impulsul de a ne îndrepta către tot felul de scopuri egoiste. Cu cât egoismul nostru creşte mai mult cu atât devenim mai dispuși să trecem peste toate pentru a câștiga din ce în ce mai mult în detrimentul celorlalți. Natura împinge constant seringa până când în cele din urmă ne infuzează cu toată cantitatea de egoism.

Epoca noastră este caracterizată prin faptul că seringa egoismului a devenit complet injectată în noi, fără mai mult egoism de injectat. De aceea nu mai avem unde să alergăm.

Unde ne îndreptăm de aici? Ce facem?

Mai mult, egoismul a devenit global și integral. La început, ne-am simțit bine pentru că am ajuns la conexiuni globale egoiste în lume și am crezut că totul va fi bine. Cu toate acestea când astfel de conexiuni au început să depindă de fiecare, ne-am dovedit a fi opusul naturii.

În acest moment ne confruntăm cu o dilemă majoră și trebuie să înțelegem ce facem în acest sens. În cazul în care egoismul nostru complet inflamat, cuplat cu conexiunile noastre globale strânse ne duce la probleme tot mai mari în întreaga lume, astăzi avem nevoie de o nouă formă de educație care să îmbogățească conexiunile, care să aibă capacitatea de a ne ghida cum să ne schimbăm conexiunile egoiste cu cele altruiste. Aceasta este cheia trecerii către o lume armonioasă și pașnică.

Epoca noastră este caracterizată prin faptul că seringa egoismului a devenit complet injectată în noi, fără să mai existe egoism de injectat. De aceea nu mai avem unde să alergăm.

Unde ne îndreptăm de aici? Ce facem?

Mai mult, egoismul a devenit global și integral. La început ne-am simțit bine pentru că am ajuns la conexiuni egoiste globale în lume și am crezut că totul va fi bine. Cu toate acestea, când astfel de conexiuni au început să depindă de fiecare, ne-am dovedit a fi opusul naturii

În acest moment ne aflăm în faţa unei dileme majore și trebuie să înțelegem ce facem în acest sens. În cazul în care egoismul nostru complet inflamat, împreună cu conexiunile noastre globale strânse, ne duc la probleme tot mai mari în întreaga lume, astăzi avem nevoie de o nouă formă de educație care îmbogățește conexiunile, care să aibă capacitatea de a ne ghida cum să ne schimbăm conexiunile egoiste cu unele altruiste. . Aceasta este cheia trecerii la o lume armonioasă și pașnică.

Bazat pe emisiunea KabTV „Am primit un apel. Este Creatorul rău intenţionat?” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 2 august 2011. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Dacă ceri oricărei persoane să numească un film recent, un blockbuster care oferă oamenilor o opțiune bună pentru viitor, una care nu este înfricoșătoare, ci generoasă, acea persoană va trebui să se gândească. Cred că nu a existat un astfel de film de 30 – 35 de ani. Întreaga industrie a filmului și toată gândirea umană nu par să creeze filme cu un viitor bun.

Răspuns: Nu, totul are ca scop frica.

Comentariu: Ni se arată în mod constant un fel de apocalipsă și tot felul de distopii. Dar aceasta este cererea oamenilor. La urma urmei Hollywoodul simte clar cerințele oamenilor. Dacă s-ar plăti bani pentru un final bun, finalurile ar fi fost bune.

Răspunsul meu: Astăzi cred că este foarte greu pentru o persoană să-și imagineze un sfârșit bun al lumii sau chiar un fel de viitor fără nori, strălucitor. Asta este ceva imposibil. Prin urmare, cel mai bun lucru care ne este mai apropiat, este să creăm ceva îngrozitor.

Întrebare: O persoană chiar nu vrea să se uite la un fel de basm despre un sfârșit bun, astfel încât să fie sigură că se poate întâmpla? Este corect sau nu să creezi așa ceva și să introduci asta în subconștient?

Răspuns: Dar spui că există oameni la Hollywood care înțeleg nevoile umane. Probabil de aceea o fac.

Întrebare: Acesta este un paradox pentru mine. Un paradox! O persoană nu vrea să meargă la cinema?

Răspuns: Oamenii nu vor merge pentru aceste lucruri dulci. Nu le văd în jurul lor și nu le vor crede nici în filme.

Poți rula filme despre iubire sau altceva, dar nu despre un viitor bun, cald și binevoitor.

Întrebare: Când a fost o mare depresie în America în anii 20-30 a fost lansat primul film muzical,  Cântăreţul de jazz. Tatăl unei familii a luat ultimul dolar și l-a dat să meargă cu familia să vizioneze acest film. Adică afară este groază și întuneric, oamenii sar pe ferestre și aici am filmul ăsta care rulează și stau și privesc.

Credeţi că nu va fi profitabil să creezi un viitor atât de bun și cald?

Răspuns: Nimeni nu o va face astăzi. În primul rând oamenii nu mai cred. Cândva erau mai naivi și credeau că astfel de lucruri pot exista. Au stat, au plâns și au visat. Iar acum după ce am trecut printr-o cale atât de accidentată și am fost cu toții zdruncinați de războaie nesfârșite care au loc în fiecare minut în diferite părți ale lumii, cred că niciun film nu ne va liniști.

Întrebare: Atunci spuneţi-mi, dvs. personal pentru ce sunteţi? Pentru cine sunteţi?

Răspuns: Nu sunt pentru Hollywood, deoarece filmul unui fel de frumusețe naivă, dulce, cu un viitor bun, este dezgustător, stânjenitor și înșelător. Și să lansăm filme despre suferințe grave, desigur că se poate, dar câte filme de genul ăsta sunt posibile?

Filmele în principiu, cu un final mai mult sau mai puțin bun sunt încă pline de tot felul de suferințe. Au succes pentru că atrag publicul în suferință, iar apoi îi arată în continuare câteva dintre trăsăturile sale bune. Apoi bunătatea învinge.

Întrebare: Ce fel de film aţi crea? Nu aţi crea un film cu un fel de final în care o persoană ar crede? Spuneţi că ar trebui să ajungem la conexiuni bune.

Răspuns: Dar eu nu sunt un artist. Nu-mi pot imagina cum poți crea o astfel de imagine pentru să spunem o oră și jumătate până la două, care ar lăsa totuși o impresie caldă.

Întrebare: Este posibil să se creeze astfel de filme în care să poți părăsi cinematograful cu o senzație de căldură? Cum poți face o persoană să creadă într-un sfârșit bun, generos așa cum spuneţi tot timpul, în conexiune care se va întâmpla într-un fel sau altul, și în iubire la care vom ajunge într-un fel sau altul?

Răspuns: Nu. Nu cred că o persoană poate crede. Singurul lucru pe care îl poate face este să fie de acord cu un film ca, să spunem Forrest Gump. Este un film mare.

Comentariu: Este un film grozav. După părerea mea, este un film minunat.

Răspunsul meu: Dar este vorba despre o persoană care nu este chiar normală.

Comentariu: Da, personajul este anormal pentru toată lumea, dar s-a dovedit a fi cel mai normal dintre toţi, iubitor și capabil să iubească.

Răspunsul meu: Dar tot este nerealist. Și dacă o astfel de realitate este posibilă, atunci numai într-un astfel de caz o poţi face. Nu-mi pot imagina cum poți face așa ceva pentru a atrage oamenii. Chiar dacă îi atragi, vor părăsi cinematograful și vor uita.

Comentariu: Pentru că realitatea este alta.

Răspunsul meu: Cum poți face o persoană diferită cu ajutorul cinematografiei? Nu cred că vor exista asemenea maeştri.

Întrebare: Totuși, ce fel de film aţi face? Unul care ar funcționa cu adevărat. La ce ar trebui să conducă?

Răspuns: Nu am văzut un astfel de film care să schimbe oamenii și să-i conducă la unele schimbări interioare serioase.

Întrebare: Dar v-aţi dori ca ele să existe?

Răspuns: Desigur! Cine nu și-ar dori asta?! Aproape toată lumea își dorește un viitor bun. Dar nu știu.

Întrebare: Vreţi să spuneţi că dacă un film ar schimba o persoană, atunci sunteţi pentru un astfel de film?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dacă prima condiție este ca filmul să schimbe persoana, a doua întrebare este de la cine la cine, sau de la ce la ce?

Răspuns: Din cine este el acum. Acum este doar o fiară care se gândește doar la sine și nu se poate gândi la alții. Sau dacă se poate gândi la alții, atunci va fi numai sub forma a ceea ce îi va aduce câștig.

Dacă unei persoane i se oferă de fapt libertate absolută, atunci va fi absolut indiferentă față de ceea ce este în jurul său, cu excepția dimensiunii spațiului din jurul său pe care îl poate privi și poate vedea că este plăcut privirii sale.

Comentariu: Acesta este un om de astăzi.

Răspunsul meu: Acesta este un om.

Întrebare: Vorbim de corectare. La ce ar trebui să ajungă această fiară?

Răspuns: Ar trebui să înceapă să înțeleagă că cel mai important lucru este atunci când te bucuri de ceilalți. Și pentru aceasta este necesară schimbarea naturii omului.

Întrebare: „Bucură-te de alții”, ce vreţi să spuneţi prin asta?

Răspuns: Când este bine pentru alții, este bine pentru tine. Dar cum poate fi asta? Dimpotrivă, tu te bucuri că ești mai bun decât alții, adică atunci când ei sunt mai răi decât tine.

Întrebare: Deci într-un fel sau altul îi cobori mereu pe ceilalți, astfel încât să fie mai jos decât tine?

Răspuns: Desigur! Dar ar trebui să îi crești.

Întrebare: Aceasta este schimbarea principală? Dacă ar exista un astfel de film și va oferi o astfel de persoană, sunteţi în favoarea unui astfel de film?

Răspuns: Sunt pentru un astfel de film, dar nu ar avea succes.

Întrebare: Financiar?

Răspuns: Nu, în niciun fel. Nimeni nu îl va admira.

Comentariu: Nu vreţi să vă imaginaţi, vă întoarceţi la realitate.

Răspunsul meu: Nu pot visa mult timp, nu mai sunt tânăr ca să spunem delicat.

Întrebare: Cum vom ajunge atunci la un astfel de film? Suntem într-un film chiar acum. Este clar că acest cinema este lumea noastră. Acest film este în mare parte un film de groază. Cum vom ajunge la un alt film până la urmă? Spuneţi că este încorporat în noi să ajungem la el și o vom face într-un fel sau altul.

Răspuns: Nu știu. Poate că acest lucru este posibil prin generația tânără a cărei iubire ne va face pe noi, cei în vârstă, să devenim diferiți. O modalitate poate fi de dragul copiilor și nepoților noștri.

Poate fi de asemenea, o revelație generală a răului în care toți realizăm în mod egoist cât de urâți suntem.

Comentariu: Dar asta nu poate fi decât după o mare suferință.

Răspunsul meu: Nu știu. O astfel de revelație va veni dintr-o dată chiar și fără suferință. Și ne va fi rușine să ne uităm unul la altul.

Întrebare: Depinde cumva de noi?

Răspuns: Nu în mod deosebit. Imaginează-ți că oriunde te-ai afla, în metrou, în autobuz, undeva pe șosea, printre oameni că toată lumea se uită la tine și toată lumea înțelege cine ești. Și tu te uiți la ceilalți și de asemenea înțelegi cine sunt. Și nu poți fugi de asta.

Întrebare: Trebuie să merg mai departe cu ei în autobuz?

Răspuns: Da. În general aceasta este o configurație bună. Și după aceea trebuie să lucrezi asupra ta.

Întrebare: Deci filmul ăsta nu este rău când văd cine sunt ei şi ei văd cine sunt eu?

Răspuns: Da. Într-o zi, toți oamenii vor începe să se vadă corect, transparent, până la capăt.

Întrebare: Înțeleg. Eu sunt ca gol pentru ei, iar ei sunt ca goi pentru mine. Pot să văd totul. Și cum mă voi vedea într-o astfel de situație?

Răspuns: La fel. Așa te vezi pe tine însuți. Te uiți unde să te ascunzi și nu ai unde să mergi.

Întrebare: Vom face un astfel de film, îl vom aborda. Și dacă se întâmplă asta, ca într-o casă de sticlă, în acest autobuz în care toată lumea vede totul și nu există unde să te ascunzi, ce ar trebui să facem într-o astfel de situație?

Răspuns: Nu este nevoie să te ascunzi nicăieri. Ar trebui să fie invers. Aici este necesar să lucrăm ca toţi să realizăm că suntem așa și că trebuie să începem imediat să ne schimbăm pe noi înșine în fiecare minut, pe loc! Și fără a fi timid. Literal în fiecare minut, ceea ce se dezvăluie în noi este astfel încât să îl corectăm.

Întrebare: Deci spuneţi că oroarea acestei realizări ne va uni?

Răspuns: Da. Ne va uni și ne va ajuta să devenim diferiți.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 18/5/23

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Articolul meu din Newsmax: “Războiul rece în Orientul Mijlociu înseamnă că Israelul trebuie să fie prudent, puternic ”

Pe măsură ce tensiunea dintre Israel și Iran se intensifică și în timp ce Iranul tocmai a dezvăluit prima sa rachetă hipersonică, zvonurile despre progresul în programul nuclear iranian devin și mai tulburătoare. În timp ce Israelul amenință Iranul să nu încerce să-l atace, Iranul amenință că va demola Israelul dacă va ataca Iranul. Mai rău, în această rundă de conflict Israelul pare mai izolat ca niciodată, întrucât chiar și SUA par reticente în a acționa împotriva regimului Ayatollah.

Când vine vorba de America nu am avut niciodată prea multă încredere în sprijinul ei pentru Israel. În timp ce SUA au furnizat Israelului arme și muniții în timpul războiului, poziția și acțiunile sale cu alte ocazii în ceea ce privește securitatea Israelului au fost mai puțin favorabile. America, trebuie să ne amintim, are și propriile sale interese de îngrijit, care nu coincid întotdeauna cu interesele israeliene. Prin urmare, în final nu ar trebui să ne atârnăm speranțele în America.

În ceea ce privește Iranul, nu cred că amenințarea unui Iran nuclear este atât de gravă pe cât și-ar dori iranienii să credem. Mai mult decât a fi o armă de distrugere în masă, o armă nucleară este o armă tactică. Este un instrument politic menit să îmbunătățească poziția Iranului în lumea arabă.

Lumea arabă este angajată de secole în lupte pentru putere între suniți, reprezentați astăzi de Arabia Saudită, și șiiți, al căror reprezentant este Iranul. Majoritatea musulmanilor din lume sunt suniți, iar Iranul a fost în apărare în lupta sa de a domina lumea arabă. În mod clar, o bombă atomică care poate amenința Israelul precum și restul lumii, va plasa Iranul într-o poziție complet diferită, mai ales că nicio altă țară din Golful Persic nu are arme nucleare.

Iranienii nu sunt o mulțime de huligani. Liderii lor sunt calculați și nu acționează neplăcut. În căutarea prestigiului, capacitatea de a amenința Israelul cu focoase nucleare este o carte grozavă care ar trebui folosită cu înțelepciune și nu irosită de o greșeală nesăbuită, iar Iranul știe foarte bine acest lucru.

Mai mult, Iranul știe că Israelul are propriul său arsenal nuclear și poate riposta împotriva oricărui atac asupra poporului său, cu consecințe oribile. Prin urmare, ar putea fi esențial pentru Iran să amenințe, să încerce să sperie Israelul, dar îmi este greu să cred că va lua orice măsură pentru a-și realiza amenințările.

În multe privințe situația dintre un Iran nuclear și un Israel nuclear ar fi similară cu situația care a existat între SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. În acele vremuri, ambele țări au dezvoltat din ce în ce mai multe arme nucleare, dar ambele țări au avut aceeaşi grijă să nu le folosească; știau că dacă ar fi făcut-o, nu ar mai fi cale de întoarcere și lumea va fi distrusă.

În opinia mea prezenţa armelor nucleare scade șansa de ostilități active între țări, mai degrabă decât o crește. Ambele țări știu că începerea unui război împotriva unei țări cu arme nucleare nu are niciun sens. Prin urmare, Israelul trebuie să rămână vigilent, să se pregătească să riposteze rapid și cu forță, dar să evite acțiunile nesăbuite.

Cu alte cuvinte, armele nucleare ar putea de fapt să calmeze Iranul și să-l conducă la o politică mai pragmatică decât în prezent.

Totuși, cu ce aș fi atent când vine vorba de Iran este utilizarea de către acesta a unor grupuri teroriste paramilitare și militare, cum ar fi Hezbollah în Liban și Jihadul Islamic în Gaza. Aici trebuie să fim activi, inițiatori și hotărâți.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde s-a dus pacifismul?! Unde este?! De-a lungul secolului al XX-lea a mers odată cu secolul și s-a dezvoltat din ce în ce mai mult.

Răspuns: Unde s-a dezvoltat acest pacifism? În Primul Război Mondial, în al Doilea Război Mondial?! Cursa înarmărilor, toate aceste capturi, în Indochina și oriunde s-ar fi întâmplat! Revoluții în Cuba, pot enumera multe astfel de lucruri!

Întrebare: Dar pacifismul a încercat să prevină un al treilea război mondial. Au fost mișcările hippie, Beatles și Angela Davis. Garoafele au fost introduse în arme și mitraliere. Astăzi nimeni nu va scrie Adio arme ca Hemingway, nu va picta Apoteoza războiului.

Răspuns: Cred că am ajuns într-un punct în care lumea și-a dat seama că totul s-a terminat. Am vorbit destul! Ceea ce este cu adevărat necesar este, dacă nu să ne dezarmă, atunci să restrângem temeinic toți militarii și politicienii.

Prin jocurile lor, zgomotul armelor și dorinţa de a arăta care dintre ei este mai puternic, precum băieții care se joacă în curte, ne aduc într-o asemenea stare încât este imposibil să mai trăim cu ei.

Întrebare: Înseamnă că dacă înainte era doar în cuvinte, astăzi este în fapte, așa că parcă nu-i mai auzim pe pacifisti?

Răspuns: Astăzi nu există așa ceva pentru că oamenii și-au dat seama că acest lucru ar trebui să fie mult mai serios. Garoafele, florile nu sunt suficiente.

Comentariu: Este prima dată când aveți o viziune atât de optimistă asupra lumii. Lumea poate gândi.

Răspunsul meu: Să recunoască răul.

Întrebare: Este aceasta recunoașterea răului?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: La ce vom ajunge? Întrebarea mea este despre viitor.

Răspuns: Că este imposibil să trăiești așa. Ce se va întâmpla cu noi până la urmă?

Întrebare: Vom ajunge la întrebarea de ce se întâmplă asta? De ce se dezvoltă lucrurile așa?

Răspuns: Deja oamenii pot auzi despre asta astăzi, dar doar aud, nu şi iau decizii pentru a eradica sursa acestui rău.

Întrebare: Este egoismul sursa răului, într-un fel sau altul?

Răspuns: Desigur, acesta este egoismul nostru. Nu există nicio modalitate de a scăpa de acest fapt. Prin urmare, nu putem face nimic.

Întrebare: Vreţi să spuneţi că oamenii vor putea auzi că sursa răului este egoismul, dar încă nu vor putea face nimic în privința asta?

Răspuns: Cert este că ei nu vor auzi că sursa răului este egoismul. Dar ei vor auzi că acestea sunt mai bune, acelea sunt mai rele, acestea sunt așa și acelea sunt așa, și totuși toate aceste ciocniri vor duce cumva la război. Dar avem nevoie de ceva complet diferit.

Trebuie să le spunem că nu este nevoie să spunem că cineva este mai puțin inteligent sau mai inteligent, mai puțin dezvoltat sau mai dezvoltat, cineva a descins din niște locuitori ai peșterilor acum 200.000 de ani și altcineva în urmă cu 2.000 de ani a trăit într-o peșteră.

Nu avem nevoie de asta. Acest lucru nu va da decât furie și o nouă cursă a înarmărilor.

Întrebare: Atunci ce ar trebui să fac eu, o persoană?

Răspuns: Să vezi cum ar putea fi viitorul. Cabala nu ia în considerare oamenii, cine este mai rău, cine este mai bun, cine este în acest fel, cine este în alt fel. Spune că este clar cine suntem toți – complet egoiști.

Cu toții trebuie să ne ridicăm deasupra egoismului nostru, fiecare deasupra propriului său egoism. Atunci toată lumea va fi bine. Nu există altă soluție!

Comentariu: Deci, când spuneţi că toată lumea ar trebui să se ridice deasupra egoismului lor, spuneţi cumva că trebuie să mă schimb.

Răspunsul meu: Eu și toți ceilalți. Cu toții trebuie să ne ajutăm reciproc cu privire la cum să ne ridicăm deasupra naturii noastre. Cu toții avem aceeași natură. Nu contează cine este mai dezvoltat și cine este mai puțin dezvoltat.

O persoană va ajunge la asta. Aici trebuie să înțelegem că există o metodă, există o astfel de petrecere și trebuie să o ascultăm. Atunci lumea va începe încet să se schimbe.

Comentariu: Este o mare sarcină pentru noi, pentru întreaga lume!

Răspunsul meu: Există o astfel de petrecere, prieteni!

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 3/2/23

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Câteva sfaturi pentru gestionarea stresului și a anxietății?“

Putem depăși stresul și anxietatea dezvoltând din ce în ce mai multe conexiuni pozitive, prietenie și apropiere unul față de celălalt. În caz contrar acestea și alte senzații negative ne vor deranja din ce în ce mai mult.

Dacă creăm mici comunități în care dezvoltăm conexiuni de considerație și sprijin reciproc, atunci putem scăpa de frici, boli, insomnie și absolut tot ce impun stresul și anxietatea vieții asupra noastră.

Cu cât trăim mai mult senzații negative precum stresul și anxietatea, cu atât mai aproape ajungem să înțelegem nevoia de prietenie, cooperare, sprijin reciproc și îngrijire. La fel, vom ajunge la înțelegerea necesității de a crea societăți care să pună accent pe astfel de valori. În caz contrar, vom continua să ne dezvoltăm acumulând din ce în ce mai multe senzații negative pe o perioadă foarte lungă de timp până când în cele din urmă ne vom trezi la nevoia valorilor menționate mai sus.

Bazat pe „Scurte întrebări şi raspunsuri” din KabTV cu cabalistul Dr. Michael Laitman pe 6 ianuarie 2023.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Ați spus că nu puteți transmite o imagine completă a întregului sistem oamenilor externi, care nu sunt implicați în Cabala, deoarece aceasta este împotriva planului creației.

Răspuns: Nu vor înțelege nimic! Cum pot ei să înțeleagă ceea ce le spun, având în vedere calitățile lor actuale? Sau cum pot ei să fie oarecum de acord cu asta, chiar și pur teoretic? Si apoi, ce? Le-ar distruge egoismul, le-ar distruge tot ceea ce știu, tot ceea ce fac.

În ochii lor, Einstein se va transforma brusc într-un băiețel, așa cum alți oameni de știință din mai multe discipline ar părea complet superficiali și găunoşi. Și ce urmează?

De ce să umilești oamenii? Îi respect pentru contribuția lor serioasă, pentru angajamentul lor. Își dau seama de egoismul lor sănătos și se străduiesc să cunoască și să obțină cât mai mult posibil. Aceasta dezvoltă încă diverse căi către Creator. Ştiinţa se apropie din ce în ce mai mult de o premoniție a Forței superioare.

Prin urmare nu vreau să mă amestec în niciun fel. Pentru că dacă învață despre Cabala, nu vor putea face nimic! O vor uita instantaneu! Sistemul de autoapărare egoistă va intra instantaneu și asta este: „M-am întors la nișa mea științifică, nu vreau să știu nimic!”

KabTV „Am primit un apel. Cabala, Știință, Clasa de mijloc” 29.12.12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pesah simbolizează ieșirea fiecăruia dintre noi din starea de animal. Dar totul începe cu promisiunea Creatorului făcută lui Avraam despre moștenirea pământului lui Israel. Țara lui Israel este Eretz Israel – dorința pentru Creator. Natura a prevăzut de la început că fiecare persoană va atinge această calitate?

Răspuns: În general, da. Ca rezultat al dezvoltării noastre absolut toți oamenii de pe Pământ trebuie să atingă calitatea de „Om – Adam”, adică asemănător cu Creatorul.

Întrebare: Ce înseamnă „a deveni om” din punctul de vedere al Cabala? Ce este acest grad?

Răspuns: „Omul” este „Adam” în ebraică, de la cuvântul „Domeh” care înseamnă „asemănător cu Creatorul” sau „în asemănare cu Dumnezeu”.

Ce înseamnă „în asemănare cu Dumnezeu”? Întrucât toate calitățile Creatorului și atitudinea Sa față de tot ceea ce a creat El sunt iubirea, dăruirea și sentimentele bune, atunci o persoană care dobândește aceste calități devine asemenea Creatorului și este numită Om. Iar înainte de a dobândi aceste calități el este considerat un animal.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană se află în calitățile sale naturale egoiste și îi pasă numai de sine, atunci aceasta se numește o stare de animal, iar dacă îi pasă de ceilalți și calitatea altruistă a Creatorului este în el, atunci această stare se numește Om. .

KabTV „ Stări Spirituale” de la 26/03/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există oameni care se pot adapta oricărei situații și sunt cei care ar începe să sufere de tulburări interne dacă le-ai lua iPhone-ul. De ce există clasificări atât de diferite ale egoismului? Care e mai bun?

Răspuns: Este greu de spus care este mai bun, deoarece umanitatea este aranjată în așa fel încât totul să se completeze reciproc, ca în orice schemă electronică, mecanică, umană sau socială.

Există proști și oameni deștepți și oameni puternici și slabi. De obicei oamenii care sunt puternici din punct de vedere fizic nu sunt foarte dezvoltati mental si invers. Adică totul se completează unul pe celălalt, iar perfecțiunea se atinge prin aceasta. Prin urmare, nu se poate spune că unul câștigă și celălalt pierde. Japonezii sunt mici și slabi, dar uită-te la tehnologia pe care o dezvoltă. Și chinezii sunt așa.

Fiecare națiune are propriile sale caracteristici fizice, mentale, morale și psihologice, iar lucrurile se îndreaptă spre a se asigura că fiecare îl completează pe celălalt. Nimeni nu va avea un avantaj.

Indiferent de cum sunt oamenii, de exemplu dacă sunt grozavi în a face ceva, tot nu vor putea să-l etaleze și să câștige ceva de la alții. Este armonia care ne face să câștigăm. Fără o interacțiune adecvată, reciprocă și standard, toată lumea va pierde: cei deștepți, cei proști, cei puternici și cei slabi – toți.

Cu toate acestea în fața noastră se profilează planul naturii, condiția ei indispensabilă de a aduce totul la armonie, la unitate. Iar la nivel uman, omul trebuie să îndeplinească această condiție în mod conștient, împotriva naturii sale egoiste.

Dacă înțelege acest  lucru, adică dacă privește lumea din jurul său și se vede sub toată natura și nu în afara ei sau deasupra ei și înțelege că totul este pentru a realiza homeostazia, va acționa în această direcție, va fi bine.

În caz contrar, cel mai puternic, cel mai deștept și cel mai bun va arăta prost, slab, nerezonabil și cu defecte și în cele din urmă va muri. Asta e tot.

KabTV „Am primit un apel. Uraganul Sandy este doar începutul” 3/11/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În munca noastră spirituală, folosim materialele pe care le-a scris Baal HaSulam și ne dezvoltăm pe ceea ce a făcut el.

Știu din proprie experiență că mi se permite să avansez doar în măsura în care trebuie să explic lumii Cabala, altfel nu pot merge mai departe. Mă simt ca un câine care aleargă în lesă pe lângă stăpân, proprietarul ținând constant lesa și nelăsând câinele să meargă prea mult înainte.

M-aș grăbi înainte cu o dorință și forță pe care nici nu le pot descrie, dar simt că sunt legat de lume. Legat! În măsura în care lumea poate avansa, mi se permite să merg înaintea ei cu câteva grade și atât. Acestea sunt grade înalte, spirituale, dar nu mai mult! Simt un atașament rigid față de lume, nu pot fi liber. Aceasta îmi arată desigur locul, datoria și munca mea.

Există o diferență uriașă în ceea ce privește cât de mult a început să avanseze lumea acum în salturi și cât de mult îmi oferă ocazia să vorbesc. Trebuie să păstrez multe în mine pentru că nu mă pot exprima, de parcă sunt mut. Apoi lumea face un pas înainte și apar cuvinte, imagini și simboluri. O pot exprima imediat! Apare un fel de expresie externă care nu exista înainte. Așa se arată calea prin care trece lumea.

Este departe, undeva acolo, își rezolvă problemele: aceiași teroriști pe de o parte, crize economice și dezastre naturale pe de altă parte. Dar toate acestea dau un fel de impuls și am ocazia să exprim o mulțime de conexiuni, legi și cauze fundamentale, să le conectez și să dau un nou substrat care poate fi explicat. Și astfel în salturi, simt că avansez. Dar aceste straturi depind doar de modul în care merge lumea.

KabTV „Am primit un apel. Cel mai important cabalist din toate timpurile” 17/11/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→