Noul meu articol pe Linkedin “Tragedia bunurilor comune este realitatea noastră”

Un termen larg cunoscut, cel puțin în mediul academic, este „tragedia bunului comun”. Termenul „bun comun” descrie o resursă pe care toată lumea o poate folosi gratuit, cum ar fi aerul. Profesorul de drept la Facultatea de Drept de la Harvard Lawrence Lessig explică că tragedia este că atunci când există o cantitate limitată de bunuri comune, concurența asupra acestora duce la epuizarea lor, deoarece oamenii lucrează din interes propriu, în timp ce dacă ar fi fost atenți, toată lumea ar fi avut suficient din ele.

Până de curând ne-am gândit că putem emite în atmosferă cât de mult gaz ne dorim, fără consecințe. Drept urmare, am poluat întreaga atmosferă a Pământului. Ne-am gândit că putem arunca în oceane la infinit, dar am poluat toate oceanele Pământului. Am epuizat rezervoarele de apă dulce ale Pământului, am contaminat solul Pământului și am transformat întreaga noastră planetă într-un loc abia locuibil. Am provocat o tragedie mondială a bunurilor comune și acum plătim pentru asta. Ultima noastră soluție este un efort comun de a ne schimba comportamentul dar pentru a ne schimba comportamentul, va trebui să ne schimbăm pe noi înșine, chiar de la temelia ființei noastre.

Ecologistul Garrett Hardin a popularizat conceptul de tragedie a bunului comun într-un eseu intitulat „Tragedia bunurilor comune: problema populației nu are o soluție tehnică, are nevoie de o extindere fundamentală a moralei”. În cartea sa Viitorul ideilor, Lessig citează explicația lui Hardin: „„Imaginați-vă o pășune deschisă tuturor” scrie Hardin, și luați în considerare comportamentul așteptat al „păstorilor” care cutreieră acea pășune. Fiecare păstor trebuie să decidă dacă mai adaugă un animal la turma sa. Luând o decizie de a face acest lucru, scrie Hardin, … păstorul beneficiază de încă un animal, totuși toată lumea suportă costul, deoarece pășunea are o vacă în plus la consum. Și aceasta definește problema: orice costuri există în adăugarea unui alt animal sunt costuri pe care alții le suportă. De beneficii însă se bucură un singur păstor. Prin urmare, fiecare păstor are un stimulent să adauge mai multe vite decât poate suporta pășunea în ansamblu. …Aici este tragedia. Fiecare om este blocat într-un sistem care îl obligă să-și mărească turma fără limită într-o lume care este limitată. Ruina este destinația către care toți oamenii se îndreaptă, fiecare urmărindu-și propriul interes, într-o societate care crede în gratuitatea bunurilor comune. Gratuitatea bunurilor comune aduce ruină tuturor”.

Cu toate acestea, Hardin concluzionează în articolul său: „Educația poate contracara tendința naturală de a face un lucru greșit, dar succesiunea inexorabilă a generațiilor are nevoie ca baza acestei cunoașteri să fie în mod constant reîmprospătată”.

Hardin și-a scris lucrarea în 1968, când conștientizarea impactului comportamentului nesăbuit al umanității era la început. De atunci nu am mai învățat nicio lecție. Nu ne-am reîmprospătat educația; nici măcar nu am început.

Bunurile comune gratuite ale Pământului sunt finite, deși am dori să credem contrariul. „Folosirea bunurilor comune ca o groapă de gunoi nu dăunează publicului fără condiții de frontieră, deoarece ele nu există public” scrie Hardin în legătură cu primii coloniști albi din SUA. Dar „același comportament într-o metropolă este insuportabil”.

Acum că am epuizat bazinul de aer proaspăt al Pământului, apa proaspătă și sursele de hrană, deficitul începe să ia amploare. În mod alegoric, ne-am împrumutat de la un magazin care părea să nu aibă proprietar, dar ne-am înșelat, iar acum acesta încasează datoria.

Cu toate acestea, putem evita catastrofa iminentă a epuizării. Dacă aplicăm (în sfârșit) autoeducația de care avem atât de mare nevoie să o aplicăm, vom descoperi că există o mulțime de hrană, aer proaspăt și apă proaspătă pentru toți. Producem deja mult mai mult decât consumăm. Dacă am avea simțul responsabilității reciproce, iar mărfurile ar ajunge efectiv către oamenii care au nevoie de ele, am reduce producția atât de dramatic încât nu ne-am face griji cu privire la cotele de emisii și alte limitări.

Rădăcina problemei noastre nu este că epuizăm Pământul, ci că încercăm să ne distrugem sau măcar să ne controlăm unii pe alții. Drept urmare, provocăm întregii naturi și nouă înșine o tragedie existențială.

Ne vom putea schimba modus operandi doar dacă ne schimbăm motivația, de la a-i distruge pe alții la a-i construi. Când vom realiza că putem înflori doar într-un mediu social înfloritor, vom începe să ne gândim la ceilalți într-un mod constructiv și prosocial și apoi vom transforma lumea.

Acesta este motivul pentru care astăzi, un proces educațional de instalare a conștientizării că toți suntem dependenți unii de alții în toate privințele ar trebui să fie componenta esențială, piatra de temelie a oricărui program menit să atenueze orice problemă: de la depresie la defrișare.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “De ce toată lumea crede că suntem atât de groaznici ”

Cu cât umanitatea evoluează mai mult, cu atât instalează mai mult reacții negative pe toate nivelurile naturii. Dar efectul său advers este resimțit cel mai puternic la nivel uman. În cadrul nivelului uman există și diviziuni: sunt evreii și există restul lumii. Nu mă crezi? Dacă verificați câte rezoluții ONU privesc Israelul și câte privesc restul lumii, veți constata că în toate comitetele majore, precum Consiliul pentru Drepturile Omului sau Consiliul de Securitate, Israelul face obiectul rezoluțiilor ONU de câteva ori mai mult decât toate ţările lumii la un loc! În plus, toate acele rezoluții sunt condamnări și solicită Israelului să-și corecteze comportamentul.

Dacă întreaga lume simte că Israelul este de câteva ori mai rău decât toate țările lumii la un loc, este logic ca ei să se ocupe doar de noi, principala problemă a lumii. Prin urmare, indiferent de nivelul de antisemitism și de sentimente anti-Israel pe care lumea le-a exprimat până acum, va crește cu siguranță.

Este scris că Israelul a devenit o națiune la poalele Muntelui Sinai când s-au unit „ca un singur om cu o inimă”. Totuși, este de asemenea scris că, atunci când Israel a primit legea unității, porunca de a se iubi unii pe alții ca pe ei înșiși, ura pentru Israel a coborât asupra națiunilor lumii (Midraș Rabba, Shemot 2:4).

Din acea zi fatidică suntem datori să fim o națiune model, să dăm un exemplu de unitate întregii lumi. În cuvintele înțelepților noștri, aceasta a fost numită a fi „o lumină pentru națiuni”. Când reușim suntem salutați ca niște eroi și lumea simte că poate învăța din exemplul nostru cum să-și gestioneze treburile. Când eșuăm, și de cele mai multe ori o facem, suntem condamnați ca ticăloși și învinovățiți pentru toate problemele din lume, în special pentru conflicte.

De la înființarea națiunii noastre, toți înțelepții de-a lungul generațiilor au confirmat legătura dintre unitatea noastră și bunăstarea lumii. Cu toate acestea, în ultimul secol sau cam așa ceva, ne-am dezvoltat atât de mult în materialitate încât ne-am pierdut orice simț al obligației noastre. Termenul Tikkun Olam [corectarea lumii] pe care atâtor lideri evrei le place să-l folosească în sens etic, nu se referă de fapt la nicio altă națiune. Se referă numai la corectarea sina’at hinam [ura reciprocă fără motiv] care ne împiedică să fim „o lumină pentru națiuni” și permite îndreptarea lumii.

Ceea ce definim ca fiind antisemitism sau ca antisionism este într-adevăr cererea națiunilor cărora le dăm exemplul pe care suntem obligați să-l dăm: un exemplu de unitate.

Oamenii definesc spiritualitatea în multe feluri, dar dacă există o lege în lumea noastră care este cu adevărat spirituală și totuși prezentă deschis printre noi, aceasta este antisemitismul. Nu există o modalitate rațională de a o explica, totuși toată lumea o simte și nu poate rezista. Prin urmare, explicațiile raționale nu vor vindeca și nici măcar nu vor diminua antisemitismul.

Singurul remediu pentru ura pentru evrei este iubirea pentru evrei, și anume ca evreii să învețe să se iubească unul pe altul fără alt motiv decât pentru a da un exemplu de unitate față de ură, astfel încât întreaga lume să fie vindecată de conflict. Numai când vom urma această lege spirituală unică vom fi eliberați de cea mai veche, mai persistentă și mai malignă dintre toate urile.

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce sunt unii oameni mai empatici decât alții?“

Depinde de punctul în care fiecare persoană se conectează la ceilalți, și prin ei la forța generală a naturii. În înțelepciunea Cabala, acest punct este numit „rădăcina sufletului”. Este, de asemenea, un punct care este predeterminat, nu putem face nimic în acest sens.

Locul în care ne putem schimba pentru a deveni mai empatici este locul în care ne putem angaja într-un proces educațional care vizează construirea complementarității reciproce și a percepției integrale. Aceasta, la rândul său, trezeşte din ce în ce mai mult în viața noastră  forța generală pozitivă a naturii .

Învățând cum să dezvoltăm atitudini empatice, capacitatea de a-i simți pe ceilalți, ne apropiem de de echilibrul cu forța generală pozitivă a naturii și vom fi apoi martorii unei îmbunătățiri semnificative a vieții noastre.

Bazat pe „Episodul 291 din emisiunea Viaţă nouă– Empatie” de la KabTV din 19 ianuarie 2014, împreună cu Cabalistul Dr. Michael Laitman, Oren Levi și Nitzah Mazoz. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Toate acțiunile care se presupune că sunt efectuate de dragul umanității sunt de fapt făcute de dragul propriu pentru ca omul să își arate dreptatea, tăria și puterea. Astfel, o persoană lucrează și pretinde că face eforturi de dragul umanității.

Dar dacă vreau cu adevărat să lucrez de dragul umanității, atunci am nevoie de puterea dăruirii, de forța superioară. Prin urmare, dacă cineva pretinde că este gata să muncească doar în folosul societății, este o minciună. Pur și simplu nu înțelege despre ce vorbește.

Dar omenirea nu mai are puterea de a lucra pentru ea însăși pentru că am ajuns la o astfel de limită în care fiecare și-a încheiat deja dezvoltarea egoistă. Și acum trebuie să ne dezvoltăm prin unire.

Vedem că toată natura se dezvoltă într-un mod similar. La început, ameba, cel mai simplu organism, s-a dezvoltat până când moleculele s-au combinat în sisteme mai complexe. Drept urmare, au format corpuri mai complexe care aveau sentimente și o minte și au făcut o împărțire a rolurilor în cadrul conexiunii lor.

Omenirea începe să simtă că nu avem suficientă forță pentru existența ulterioară. Și când încercăm să primim egoist aceste forțe din natură, nu o putem face și renunțăm cu disperare. Acesta este momentul în care știința Cabalei trebuie să fie revelată.

Toată dezvoltarea noastră până în acest punct a fost pentru a ne dezvălui ca un zero complet, adică că nu avem un singur scop corect și puterea de a ajunge la orice adevăr. Trebuie să descoperim acest adevăr al creației.

O persoană nu este capabilă să lucreze de dragul umanității, deoarece trebuie să se ridice deasupra ei înșiși pentru asta. Nu am capacitatea de a simți umanitate.

Îmi pot simți familia pentru că este una dintre dorințele de bază, care sunt mâncarea, sexul și familia; prin urmare, sunt gata să lucrez pentru asta. Dar umanitatea și chiar o națiune sunt concepte aproape imperceptibile pentru mine. La urma urmei, trebuie să simt egoist că ei sunt în mine, ca să pot lucra pentru ei. Și dacă nu am acest sentiment, atunci nu vreau să fac un efort.

Prin urmare, aici este nevoie de o componentă suplimentară: de dragul Creatorului, mai presus de rațiune, adică o legătură cu forța superioară datorită revelației sale. Și este posibil să dezvăluiți forța superioară numai prin asemănarea proprietăților. Acest „mic” adaos deschide în fața noastră întreaga lume spirituală, adevărata realitate.

Dar trebuie să construim noi înșine Creatorul. El nu există în afara noastră. Nu putem dezvălui Creatorul până nu ajungem la forma creației. Iar forma creației este zecele, grupul. Prin urmare, în primul rând, trebuie să încercăm să ne includem unul în celălalt.

Nu există Creator fără creație. Există o forță superioară comună care umple întregul univers. Și în măsura în care construim creația, grupul de zece, putem dezvălui o parte din această forță superioară abstractă care umple toată realitatea pe de o parte și nu este simțită de nimeni, pe de altă parte. Este revelată doar celor care construiesc vasul potrivit, Kli-ul, pentru revelarea lui.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 17.01.22, Scrierile lui Baal HaSulam „Pacea“

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “A cultiva schimbarea de sex la copiii de școală? Un nu absolut!”

Am fost întrebat despre poziția mea cu privire la problema propagării legitimității copiilor care trec prin procesul de schimbare a sexului lor. În America de Nord mi s-a spus că acesta este unul dintre cele mai controversate subiecte. Deci pe scurt, știu că unii oameni se simt inconfortabil în corpul lor și s-ar putea să se simtă mai bine dacă își schimbă sexul. Dar pentru a propaga ideea aceasta copiilor, care sunt susceptibili la orice noțiune pe care noi adulții le instalăm în ei? Absolut nu! Faptul că ar putea fi potrivit pentru unii oameni, nu înseamnă că ar trebui să o facem ideea de bază și chiar la modă. Modul de dorit este să trăim așa cum ne-a făcut natura: bărbat și femeie.

Am întâlnit oameni care au simțit că aparțin unui alt corp decât cel în care s-au născut. Am vorbit cu ei și îi înțeleg. Se întâmplă așa cum se întâmplă orice ciudățenie.

Cu toate acestea este foarte rar și nu trebuie privit ca o rutină sau ceva obișnuit. Îmi dau seama că astăzi trebuie să fii curajos sau să fii privit ca un ciudat dacă îndrăznești să spui adevărul, dar tendințele care vin și trec în funcție de capriciile egoiste ale oamenilor nu schimbă natura. Natura ne-a creat bărbat și femeie și asta ar trebui să rămânem.

Nu există o linie clară între bărbați și femei. Bărbații au calități feminine, așa cum femeile au trăsături masculine. Cu toate acestea, fiecare persoană are un gen biologic și acel gen este cel dominant, cu excepția, așa cum am spus, unor cazuri foarte rare.

Când adulții simt că trăiesc într-un corp greșit, pot alege să efectueze orice procedură doresc asupra lor. Dar până când ne vom maturiza, ar trebui să creștem așa cum ne-a creat natura.

Mediul social are o influență critică asupra copiilor. Când sunt tineri, îi poți face să gândească și să facă orice vrei. Naziștii, de exemplu, i-au educat pe copiii Germaniei să creadă că ei sunt superiori tuturor, nu numai evreilor, și că restul lumii trebuie să-i slujească sau să fie distrus. Prin cărți, lecții și filme, au spălat creierul copiilor să creadă că ei sunt rasa superioară.

Tocmai așa, este posibil să instalăm orice noțiune în mintea copiilor dacă folosim sistemul de învățământ și rețelele sociale pentru a o facilita.

Cu toate acestea, rezultatele pot fi dezastruoase. Dacă răspândiți ideea că schimbarea de sex este normală, chiar „la modă”, poate determina copiii care inițial nu au nicio problemă cu sexul lor să creadă că e ceva în neregulă cu ei. S-ar putea să-i împingă să-și dorească să facă ceva ce nu vor putea anula, pur și simplu pentru că vor să fie ca toți ceilalți și simt că toată lumea merge în această direcție.

Știm că a fi popular înseamnă totul pentru copii, și mai ales pentru adolescenți. Drept urmare, ei ar putea face lucruri pe care le vor regreta cândva mai târziu, dar nu vor putea niciodată să le inverseze sau să le repare. Dacă părinții nu îi împiedică pe copii să facă astfel de greșeli, se poate distruge definitiv viața acelor copii. Este groaznic și este greșit.

Cred că, în loc să facem anormalul la modă, ar trebui să încurajăm oamenii să fie cine sunt și să-și realizeze potențialul așa cum s-au născut. Dacă oamenii primesc recunoaștere pentru cine sunt, iar societatea îi răsplătește și îi respectă pentru contribuția cu abilitățile și eforturile lor la binele comun, oamenii nu se vor simți nemulțumiți de ei înșiși. În același timp, adulții care simt că trăiesc într-un corp greșit ar trebui să aibă acces la utilizarea posibilităților pe care le oferă medicina modernă pentru a-i face să se simtă mai confortabil cu sexul lor.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: „Cum să-i iubesc pe alții ca pe mine însumi?”

Noi știm ce vrem să primim pentru noi înșine. Ar trebui să fie același lucru cu ceea ce vrem să dăruim celorlalți.

Deci, trebuie să ne amintim că a-i iubi pe ceilalți înseamnă, în primul rând, să-i tratăm pe alții așa cum ne tratăm pe noi înșine.

Desigur, din moment ce natura noastră este egoistă—prioritizând beneficiul propriu în detrimentul celorlalți și, de asemenea, adesea pe cheltuiala lor—atunci a gândi și a acționa în aceeași măsură față de alții este împotriva naturii noastre și pare imposibil.

Dacă avem o scânteie inițială a dorinței de a-i iubi pe ceilalți ca pe noi înșine, ar trebui să căutăm un studiu regulat care să ne ghideze cum să ne ridicăm deasupra conexiunii noastre egoiste înnăscute și să intrăm într-o conexiune altruistă opusă. De asemenea, ar trebui să căutăm un mediu de susținere, adică oameni cu o înclinație similară care să ne ofere încurajări, reamintiri și exemple care să ne ajute să facem această trecere de la a ne iubi pe noi înșine (egoism) la a-i iubi pe alții (altruism) din nou și din nou.

Mai mult decât atât, angajându-ne într-o astfel de învățătură și într-un mediu de susținere, începem să atragem spre noi forța pozitivă a iubirii, a dăruirii și a conexiunii care sălășluiește în natură. Tocmai această forță este cea care ne conferă capacitatea de a-i iubi pe ceilalți ca pe noi înșine. Dobândim o astfel de abilitate adaptându-ne la această forță prin creșterea dorinței noastre de a ne conecta în mod pozitiv și altruist la ceilalți prin învățarea înțelepciunii unei astfel de conexiuni și a sprijinului reciproc.

Bazat pe „Ultima generație” de la KabTV cu Dr. Michael Laitman din 6 iunie 2018. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “O problemă sistemică a depresiei are nevoie de o soluție sistemică ”

Depresia a fost o problemă în creștere în întreaga lume industrializată de câteva decenii, dar a crescut vertiginos de la debutul pandemiei. Ratele de deces din cauza abuzului de substanțe, sinucidere și violență cu arme au crescut vertiginos, anxietatea a devenit o problemă majoră, iar ajutorul profesional este fie prea costisitor, fie indisponibil din cauza lipsei de personal profesionist în apropiere, sau ambele. Într-o astfel de stare, este necesar un efort sistemic, concertat. Folosind mass-media pentru a difuza atât mesaje de calmare, cât și sfaturi pentru persoanele aflate în nevoie, putem salva multe vieți și putem îmbunătăți viața pentru nenumărați alții.

Peste tot în lume, oamenii pun întrebări critice despre scopul vieții lor. Incapacitatea lor de a răspunde la aceste întrebări îi lasă cu un sentiment de lipsă de scop, iar cel care nu are niciun scop în viață simte că viața în sine este lipsită de scop. Aceasta este cauza din spatele sentimentului de evadare în creștere exprimat în nenumărate moduri, de la sporturi extreme la fundamentalism religios la abuzul de droguri și sinucidere.

Pentru oameni, mâncatul, băutul, dormitul și împerecherea nu contează ca viață. A trăi înseamnă a trăi motivul pentru care suntem puși aici pe această planetă. Dacă nu știm de ce am fost puși aici, nu simțim că suntem în viață sau că viața noastră are valoare, iar acest lucru poate duce la consecințe îngrozitoare.

Dacă doar câțiva oameni simt acest lucru, ei pot fi îndrumaţi către profesioniști care îi pot ajuta să-și atenueze durerea până când își găsesc scopul în viață. Dar când atât de mulți oameni suferă de aceste suferințe, sistemul este copleșit și avem nevoie de o nouă abordare. În loc să ne umple creierul cu mesaje care ne trimit la cumpărături și să ne golim buzunarele și mai important, inimile noastre, ar trebui ca mass-media sub toate formele ei să răspândească mesaje care să ne ajute la rezolvarea situației.

Nu este imposibil; este o chestiune de hotărâre a guvernului și de înțelegerea presei că situația va scăpa în curând de sub control. Într-o stare de urgență, trebuie să acționăm în consecință și cu siguranță ne apropiem de una.

Există multe modalități prin care mass-media poate atenua nefericirea în creștere a oamenilor, dar cea mai eficientă dintre ele este să-și inverseze tendința de a pune oamenii unii împotriva altora și să-i încurajeze să se adreseze unii altora. Nenumărate studii au arătat că solidaritatea și coeziunea în societate ajută la atenuarea sau chiar la rezolvarea majorității problemelor sociale, economice și medicale. Prin urmare, dacă mass-media oferă un „tratament colectiv” pentru toată lumea prin difuzarea de conținut care încurajează oamenii să se apropie, ea va rezolva astfel majoritatea problemelor existente.

Se spune: „O întristare împărtășită este o întristare înjumătățită”. Acest lucru este foarte adevărat. Împărtășirea și conectarea cu ceilalți este o modalitate sigură de a ne uni inimile și de a ne vindeca bolile. Acesta este motivul pentru care cu cât lucrăm mai mult la solidaritatea noastră, cu atât mai repede ne vom rezolva provocările sociale și emoționale.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Există alte mijloace de revelare a Creatorului în afară de iubirea față de aproape?

Răspuns: Nu, pentru că iubirea este singura Lui proprietate.

Întrebare: Nu există nimic mai simplu?

Răspuns: Mai simplu? Nu știu ce poate fi mai simplu decât iubirea.

Comentariu: Dar să îți iubești aproapele nu este ușor.

Răspunsul meu: Bineînțeles. Prin urmare, așa a fost creat: dragoste și ură. Noi ne urâm și suntem distanți unul față de celălalt. De îndată ce începem să ne angajăm în apropiere, începem imediat să o dezvăluim.

Aceasta este toată munca noastră: să ne apropiem de ceilalți prin sentimente reciproce, influență reciprocă și asistență reciprocă, până când începem să simțim o astfel de forță de atracție și reciprocitate între noi, numită „Creator”.

KabTV „Stări spirituale” 12/14/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Unii biologi susțin că scopul cercetării este acela de a înțelege programul vieții. Care este adevăratul program al vieții, conform înțelepciunii Cabala?

Răspuns: Programul vieții este de a permite fiecărui nivel al naturii să se dezvolte treptat de la un stadiu la altul și să ajungă la cel mai înalt grad pe scara evoluției până la nivelul uman, nivelul lui Adam (Om), care se aseamănă cu forța superioară. Nivelul animal din el nu se schimbă în esența sa, dar nivelul uman din el se dezvoltă, astfel încât el devine asemenea forței superioare. El doar se aseamănă (Domeh) cu forța superioară, motiv pentru care este numit Adam.

Aceasta înseamnă că o persoană nu devine forța superioară, Creatorul, ci doar devine similară cu forța superioară, devine un partener în atitudinea sa, incluzând nivelurile naturii inanimate, vegetativă și animală. O persoană nu se poate înălța peste nivelul uman. El poate dobândi atributul de dăruire doar de la forța superioară, ceea ce înseamnă că el dezvoltă această calitate în intenția sa, dar nu în natura sa reală.

KabTV „Conversație cu jurnaliștii”  12/2/21

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Declarația comună privind prevenirea războiului nuclear și evitarea curselor înarmărilor sunt cuvinte goale ”

Pe 3 ianuarie, SUA, China, Rusia, Regatul Unit și Franța au semnat o declarație conform căreia vor „considera evitarea războiului între statele dotate cu arme nucleare și reducerea riscurilor strategice ca fiind principalele noastre responsabilități”. Puterile au convenit că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. În plus, ei au convenit că „folosirea nucleară ar avea consecințe de amploare”, prin urmare ei „afirmă că armele nucleare – atât timp cât continuă să existe – ar trebui să servească scopuri defensive, să descurajeze agresiunea și să prevină războiul”. Această afirmație nu este altceva decât vorbă goală, spusă pentru oamenii obișnuiți, dar chiar și ei probabil o vor ignora.

Nu există substanță în spatele cuvintelor. Singurul motiv pentru care liderii au semnat declarația este să rămână la putere, să continue să jefuiască și să fure și să o numească „conducere”.

Dar dacă m-ar asculta, nu s-ar grăbi să urce pe Olimp în nicio țară. După cum am spus când Biden a preluat mandatul, nu aș vrea să fiu în locul lui astăzi și să mă uit la ce se întâmplă în America.

De fapt, nu putem învinovăți liderii pentru că sunt așa. Ei au fost aleși de popor și asta vor oamenii să audă, așa că liderii asta le vând. Acești lideri sunt nemiloşi, pentru că, dacă nu ar fi, nu ar putea să urce în vârful acestui munte și să devină lideri.

Dacă dorim intenții sincere de la liderii noștri, o dorință sinceră de a pune capăt conflictelor, trebuie să ne schimbăm. Lucrurile se vor îmbunătăți când înțelegem că într-o perioadă în care toată lumea este conectată și depindem unii de alții, nu ne putem aștepta ca oamenii să se schimbe dacă nu ne schimbăm cu toții.

Ne vom schimba atunci când suntem de acord să ne reeducăm, să ne „reprogramăm” din modul violent și neglijent în care ne aflăm astăzi, într-un mod în care să fim atenți unul cu celălalt pentru că știm că altfel niciunul dintre noi nu va supraviețui. Este clar că nu ne pasă unul de celălalt. Cu toate acestea, dacă înțelegem că viața noastră depinde de a fi în considerație, deoarece altfel războiul total ne va șterge pe toți, atunci vom fi de acord să acționăm ca și cum ne-ar păsa și acest comportament ne va schimba.

Cu cât ajungem mai repede la această realizare, cu atât mai puțin vom avea de suferit în starea noastră nefericită din prezent. Până atunci, liderii vor continua să semneze documente fără sens, cu angajamente goale, pe care nimeni nu le crede sau nu intenționează să le respecte.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Fara categorie - Niciun comentariu→