Category Archives: Egoism

“Moartea lentă a Americii prin implozie” (Newsmax)


Articolul meu pe Newsmax: “Moartea lentă a Americii prin implozie

Încotro merge America?

Se pare că nu există un colț în această țară vastă, care să nu sufere vreun fel de criză și de multe ori mai multe în același timp. Pe Coasta de Vest, al doilea și al treilea cel mai mare incendiu din istoria Californiei ard în același timp, împreună cu mai mult de 500 (!) de alte incendii.

Flăcările au început după ce California a fost lovită de 11.000 de fulgere în doar trei zile. De altfel, cele mai mari 10 incendii din istoria Californiei au fost toate în ultimii 17 ani, ceea ce vă spune ceva despre schimbările climatice. Dar California nu numai că arde.

Purtarea măștii de față devine și mai incomodă cu aerul plin de fum şi riscantă, pentru a fi protejaţi de COVID-19, care face ravagii în toate statele din America și care până acum a infectat aproape 6 milioane de oameni și a ucis peste 180.000.

Dar mult mai multe se întâmplă în America chiar acum, sau s-au întâmplat până de curând (în funcție de momentul în care citiți acest text).

În Oregon, anarhiștii au preluat centrul orașului Portland și au terorizat locuitorii, au jefuit magazinele, au întrerupt ritmul vieții și au încercat să înlăture Curtea Federală din oraș.

Golful Mexic, Louisiana și statele învecinate sunt lovite de două furtuni tropicale (dintre care una este un uragan) timp de două zile.

În Chicago, strada comercială de lux Magnificent Mile a fost jefuită, iar magazinele sale au fost distruse de anarhiști, adăugându-se unui val extrem, de violență armată.

Mulți oameni înstăriți din Chicago încearcă să se mute din oraș, dar nu pot găsi cumpărători pentru apartamentele lor din centrul orașului. Chiar la nord de Chicago, în Kenosha, Wisconsin, un ofițer alb a împușcat un bărbat negru neînarmat, în spate, în fața copiilor săi, astfel a reaprins protestele împotriva brutalității poliției.

În New York City, violența armată a crescut în acest an și până în prezent; peste 1.100 de persoane au fost ucise de focuri de armă de la începutul anului, doar în New York.

Și în timp ce toate acestea au loc, foamea se răspândește peste tot în SUA. Potrivit Forbes „Numărul gospodăriilor în care lipseşte … oferta alimentară stabilă, este cel puțin dublu și eventual chiar triplu [din aprilie 2018], ceea ce face ca ratele actuale de insecuritate alimentară [aproape 30%] să fie mai mare decât oricând, de când a început colectarea datelor”. Prin intermediul unui calcul simplu, acest lucru înseamnă că aproximativ 100 de milioane de oameni, numai din SUA, de multe ori sunt înfometaţi.

Dar aceste numere nu sunt cele mai grave lovituri. Conform Brookings Institution, începând cu luna aprilie a acestui an, 34% din gospodăriile cu copii sub 18 ani sufereau de lipsă de hrană, iar 41% din gospodăriile cu copii sub 12 ani sufereau din aceeași lipsă.

În cuvinte simple, multe milioane de copii sunt în prezent flămânzi în ceea ce trebuia să fie țara posibilităților nelimitate.

Ce se întâmplă aici?

Este o coincidență faptul că ce este mai rău în natură și ce este mai rău în natura umană par a converge într-un singur loc? Nu este deloc o coincidență.

Există aici forțe în joc, care influențează fiecare nivel al vieții noastre: fizic, emoțional și social. La nivel fizic, ele se manifestă prin încălzire și răcire, tragere și împingere, răspândire și convergență.

Pe plan emoțional, ele se manifestă în iubire și ură, înstrăinare și afecțiune, apatie și simpatie. La nivel social, ele formează coeziune și dezintegrare, război și pace, toleranță și extremism.

Când o forță devine mai dominantă decât cealaltă, ea trage către ea cealaltă forță care o echilibrează și restabilește echilibrul sistemului. Pe măsură ce sistemul trece de la dezechilibru la echilibru, ondulările afectează toate nivelurile naturii. Cu cât restabilirea echilibrului este mai bruscă și mai puternică, cu atât impactul său este mai puternic asupra tuturor nivelurilor existenței.

Statele Unite ale Americii au fost mulți ani centrul civilizației umane, bazate pe ego. Așadar, atunci când sistemul începe să se echilibreze, impactul său va fi simțit în centrul acestuia mai mult decât oriunde altundeva.

În America nu lipsește mâncarea, dar este foame peste tot. Nu lipsesc fondurile, dar există sărăcie extremă. Ar putea exista o educație excelentă pentru toată lumea, dar este rezervată celor care își permit.

Nicăieri nu stăpânește ego-ul atât de ferm, cum o face în Statele Unite. Deci, când natura începe să impună echilibrul, cel mai mult suferă America.

Procesul de redirecționare afară din cultura bazată pe ego a început deja și ea doar se va accelera. Nu este cale de întoarcere. Iar SUA, care a fost în vârf în timp ce ego-ul a domnit, va fi jos atunci când egoul va cădea.

Cu toate acestea, nu este totul pierdut pentru America, deoarece încă depinde de ea însăși. Dacă americanii sunt suficient de curajoși pentru a-și contesta propriile credințe și sistemul în care au crescut, și merg împreună cu direcţionarea naturii spre echilibrarea primirii cu dăruirea, individualităţii cu reciprocitatea, egoismului cu altruismul, atunci vor ajunge din nou în vârf. Dacă refuză, natura le va arăta „cine este șeful”.

Noua eră nu respinge visul american. Este împotriva realizării acestuia în detrimentul altora. Noua eră promite abundență, dar cu condiția ca toată lumea să se bucure de ea.

Dacă, în viitor, vom susține tirania, agresiunea și superioritatea, natura nu o va tolera. Era echilibrului nu este una a lipsei; este o abundență pentru toată lumea, dar în primul rând, abundența de a ne îngriji unii pe alții în mod egal, mai presus de toate diferențele.

Aceasta este singura cale pe care o poate lua America, dacă vrea să se salveze din nefericire.

“Înalte Sărbători virtuale şi semnificaţia lor” (Linkedin)


Noul meu articol pe Linkedin “Înalte Sărbători virtuale şi semnificaţia lor

Acum, că virusul Covid-19 ne-a impus distanțarea socială, multe aşezăminte, care se bazează pe prezența fizică, au o problemă. Printre ele se află sinagogile. Conform unei ştiri a Agenției Telegrafice Evreiești (JTA), „Primul sezon în pandemie al Înaltelor Sărbători, are sinagogi care se întreabă: vor plăti oamenii cotizațiile?” Aceasta este o întrebare foarte bună și rămâne să vedem în ce fel instituțiile evreiești, cum sunt sinagogile și Centrele Comunitare Evreieşti, vor face față lipsei veniturilor din partea participanților care vin să asiste la servicii și activități.

Dacă numai cei care își pot permite marile taxe de intrare se pot ruga lui Dumnezeu în interiorul unei shul, și dacă numai celor care se roagă prin „cartea noastră de rugăciuni” li se permite să se alăture slujbei, iar celorlalți li se spune să-și găsească propria modalitate, atunci noi suntem un exemplu de sinaat hinam (ura nefondată), însăși cauza exilului și dispersiei noastre. Dacă ne urăm frații, nu merităm să ne adunăm.

Dar pentru mine, punctul mai interesant este mesajul din spatele interdicției de a se aduna. Cred că orice evreu care crede în Dumnezeu ar trebui să se întrebe: „Ce încearcă Dumnezeu să ne spună, nepermitându-ne să ne adunăm în cea mai sfântă zi a anului? Când nu au putut evreii să se adune de Yom Kippur (Ziua ispășirii)? Probabil doar în timpul Holocaustului și în regimuri totalitare sau antisemite. Nu vrea El rugăciunile noastre? Cum putem ispăși păcatele noastre, dacă nu ne putem aduna pentru serviciile de Yom Kippur?”

În opinia mea, există într-adevăr un mesaj aici. Nu suntem demni de a-L sluji pe Dumnezeu, pentru că nu suntem fideli principiului fundamental al Torei noastre: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.” Dacă numai cei care își pot permite taxele grele de intrare se pot ruga lui Dumnezeu în interiorul sinagogii și dacă numai cei care se roagă prin „cartea noastră de rugăciune” au voie să se alăture slujbei, iar restului li se spune să găsească propria lor modalitate, atunci noi suntem un exemplu de sinaat hinam (ura nefondată), însăși cauza exilului și a dispersiei noastre. Dacă urâm pe frații noștri, nu merităm să ne adunăm.

Cred că anul acesta este foarte special. În acest an, avem cu adevărat ocazia de a contempla evreitatea noastră, de a reflecta asupra a ceea ce înseamnă să fii evreu, de ce ni s-a spus să fim „o lumină pentru națiuni” și ce înseamnă asta. Și cred că ar trebui să pornim de la elementele de bază, de la unitate și responsabilitate reciprocă. Înainte de a învăța să recităm din cartea de rugăciune, să învățăm să ne rugăm unii pentru alții, să fim mai degrabă un model de unitate, decât un exemplu de scindare.

Astăzi este o perioadă a schimbărilor structurale. Iudaismul, de asemenea, va trebui să se schimbe. Dacă nu ne întoarcem la valorile noastre fundamentale de iubire față de ceilalți și responsabilitate reciprocă, iudaismul, așa cum îl știm, va dispărea.

“Când alegătorii sunt scara către tron” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Când alegătorii sunt scara către tron

La câteva ore după anunţarea rezultatelor, câștigătorul alegerilor prezidențiale 2020 vine pe scenă, mulțumește susținătorilor săi, poate mulțumește rivalului său pentru o cursă grea, și promite că va fi președintele tuturor, nu doar al celor care l-au votat. Dar, atunci când o țară este divizată atât de adânc, cum a devenit azi America, nu sunt sigur că vreun președinte o poate face.

Se pare că toată lumea a uitat că unitatea nu este construită din opinii similare, ci din puncte de vedere diferite care se unesc în jurul unui scop comun prin concesii reciproce.

Pentru a uni din nou America, ai nevoie mai mult decât de cuvinte; ai nevoie de un obiectiv comun. Când oamenii cu puncte de vedere diferite împărtășesc un scop comun, punctele lor de vedere diferite contribuie la atingerea lui, deoarece acestea pot acoperi mai multe unghiuri, privește lucrurile din perspective diferite și reflectă probleme la care nu s-a gândit cealaltă parte înainte de a se materializa. Dar, când fiecare parte vede țara ca propria sa proprietate și dorește să o exploateze pentru a-și promova propriile interese, suntem împinşi spre adâncirea prăpastiei şi creşterea furiei.

În prezent, America se îndreaptă spre anarhie. Există o neîncredere între democrați și republicani, conservatori și progresiști, negri și albi. În general, America a devenit o țară în care fiecare decizie pe care o iei, te pune de acord cu jumătate din țară și în contradicție cu cealaltă jumătate, chiar dacă nu vrei să fii în contradicție cu nimeni. Parcă nu mai există mijloc, ci doar extreme.

În urmă cu patru ani, încă exista o slabă urmă de respect între cele două părți. Astăzi, nimeni nu se deranjează să-şi ascundă ura. Sunt cu toții pentru sinceritate, dar atunci când te mândrești cu amăgirea altuia și nu intenționezi să o repari, semeni vânt și vei culege furtuna.

Se pare că toată lumea a uitat că unitatea nu se construiește din opinii similare, ci din opinii diferite, care se unesc în jurul unui obiectiv comun, prin concesii reciproce. Dacă beneficiul Statelor Unite ar fi obiectivul ambelor părți atunci când vin să prezinte cazurile lor în fața publicului, ar fi fost o campanie electorală foarte diferită, iar întreaga țară ar fi într-o situație foarte diferită faţă de prezent. Dar când obiectivul este puterea, iar alegătorii sunt scara către tron, politicienii nu vor rata niciun pas, în timp ce calcă în picioare totul în drumul lor spre vârf.

Sănătatea și medicina, partea 2

De ce depinde sănătatea umană?

Întrebare: Sunt două tipuri de impact a societății asupra unei persoane.

Primul este un impact indirect, inconștient. De exemplu: poluarea atmosferei, apei, experimentele genetice care sunt făcute pe animale pentru hrană, etc. Toate acestea ne afectează în mod natural.

Al doilea este un impact direct, conștient al societății: media, tot felul de pârghii economice și norme sociale.

Crezi că sănătatea umană în cele mai multe cazuri depinde mai mult de societate sau depinde de genetică?

Răspuns: Sănătatea depinde de ambele.

În mare parte, fără îndoială, de la genetică. Dar totuși, așa cum spun ei, experiența determină conștiința. Prin urmare este imperativ să ne gândim la ce fel de mediu dăm unei persoane, deși în același mediu sunt oameni care îl tolerează relativ bine și mai sunt aceia care pier.

Remarcă: Doctorii spun că sănătatea umană depinde 10% de îngrijirea sănătății, 20% de ereditate, alți 20% de mediu, de ex. de la activitățile oamenilor. Și 50% sunt determinați de stilul de viață al unei persoane. Și modul vieții este dictat de media și de perioada istorică în care trăiește o persoană.

Adică, în principiu, noi putem spune că 80% din sănătate tot depinde de societate.

Comentariul meu: Desigur, așteptările de la viață și calitatea ei depind de relația dintre oameni, de comunicarea lor.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 5/14/20

„Care sunt lecțiile cheie din această pandemie?” (Quora)

Michael Laitman, in Quora: „Care sunt lecțiile cheie din această pandemie?”

O lecție esențială este că pandemia este doar o lovitură inițială din partea naturii și ne putem aștepta la multe lovituri în forme mai severe, deoarece a venit momentul să suferim o transformare majoră: o schimbare în întreaga noastră abordare a vieții, de la o o abordare competitivă autocentrată, la una în care împărtășim responsabilitatea și considerarea reciprocă și pentru natură.

Schimbările pandemice pe care le vedem deja în societate, de la condițiile de distanțare socială până la creșterea șomajului și afacerile în scădere, arata cum această schimbare a abordării noastre de viață ar trebui sa se transforme.

Mai ales pe tărâmul muncii, am construit o societate plină de afaceri și profesii de care nu avem o nevoie reală.

Prin pandemie, natura a început să filtreze neesențialul din esențial. Întreprinderile care ne-au servit nevoile de bază au continuat sa ne serveasca, în timp ce cele pentru care nu aveam nevoie reală s-au marginalizat.

Dacă privim sfera animalelor, vedem cum o anumită cantitate de animale dispar, iar altele se dezvoltă în locul lor, în funcție de diverse schimbări care apar în natură.

Este similar cu noi.

Suntem părți ale naturii, iar natura operează asupra noastră plasându-ne în noi condiții. În consecință, natura ajustează populația umană și accentul activității sale.

Sub influența coronavirusului, mulți oameni au devenit șomeri și se datorează faptului că există o necesitate scăzută semnificativă pentru o mare parte din profesiile pe care le-am ocupat cândva.

Ne putem aștepta ca întreprinderile și profesiile de care avem o nevoie reală să continue, ceea ce reprezintă doar aproximativ cinci procente din sectorul serviciilor care s-a dezvoltat în ultimii 70 de ani.

De asemenea, vom vedea că aproximativ 95 la sută din ceea ce ne-a preocupat va dispărea treptat. Oamenii vor simți că valorile materialiste pe care le-am deținut, care ne-au determinat să aspiram la îmbrăcăminte scumpa, mașini de prestigiu și călătorii neîncetate în jurul lumii, vor scădea și vom simți nevoi pentru realizări mai de bază și mai simple, împreună cu conexiuni sociale mai semnificative.

Prin urmare, societatea și autoritățile deopotrivă vor trebui să se gândească la ce să facă cu masa în șomaj în creștere din întreaga lume.

În acest punct, am propus o configurație în care oamenii să aibă nevoile lor de bază oferite de autorități în schimbul participării la învățare și activități care urmăresc să crească senzația de conexiune semnificativă în societate.

Pe de o parte, nu vom putea reînvia economia și stilul nostru de viață pre-coronavirus și, pe de altă parte, dacă pur și simplu îndeplinim nevoile de bază ale oamenilor fără să oferim premii sociale și obiective demne de aspirat, atunci societatea va stagna.

Prin urmare, oferind elementele esențiale ale vieții în schimbul participării la învățare și activități care urmăresc îmbunătățirea conexiunilor sociale, vom vedea o schimbare majoră a valorilor – de la egoiste la altruiste, de la individualiste la reciproc dependente și de la materialiste la cele concentrate pe oameni – ceea ce va face această tranziție sa apara avantajoasă pentru toată lumea.

Mai mult, prioritizând conexiunile sociale pozitive mai presus de toate celelalte angajamente, vom ajunge, de asemenea, mai aproape de echilibru cu forma interdependentă și interconectată a naturii și, astfel, vom experimenta feedback pozitiv de la natură: sentimente euforice armonioase, pe care le avem încă de experimentat.

„Există ceva de învățat din pandemia globală de corona, și nimeni nu realizează asta?” (Quora)

Michael Laitman, în Quora: „Există ceva de învățat din pandemia globală de corona, și nimeni nu realizează asta? „

Ar trebui să aflăm că acest coronavirus nu este doar o lovitură pentru sănătatea și economia noastră, ci a apărut pentru a ne transforma complet viața.

Pe o parte, mulțimea trece printr-o tranziție majoră. Pe de altă parte, dorim în mare parte să ne reînviem stilul de viață pre-coronavirus imediat ce descoperim un remediu pentru boală.

Prin urmare, trebuie să ne ridicăm conștientizarea pentru a vedea natura în acord cu privire la această pandemie pentru a o înțelege și pentru a simți  ceea ce se poate face.

Adică, coronavirusul nu există doar ca să ne oprească să fim unul cu celălalt în casele noastre și să ne țină la distanță de restul lumii și, de asemenea, să nu ne oprească să participăm la evenimente publice, şi aşa mai departe. A ieșit la suprafață pentru a ne îndruma să înţelegem delegarea de interdependențe și a interconectării noastre și în consecință pentru o viață cu mai multe responsabilități reciproce și consideraţie unul față de celălalt.

Cu o pandemie care rămâne mai mult timp între noi, avem posibilitatea de a ne servi unul pe altul și de a stabili între noi o legatură nouă, integrală și globală.

În afară de iubirea de sine, vom învăţa să fim responsabili faţă de muncă, faţă de un înţelept cu care sa fim în interdependență, în cazul în care conform voinței noastre, sper, de asemenea, că vom reuși să ne creăm toate astea în mod conștient  şi de bună voie, prin educație.

Cu alte cuvinte, în loc să se rezolve doar o problemă de îngrijire se dezvăluie brusc în fața ochilor noștri, că putem găsi soluţii pentru o evoluție superioară și că vom vedea că în timp ce intrăm într-o natură globală și integrală, că suntem în acord cu armonia şi cu o legătură perfectă între  noi şi natura.

Înțelegându acest lucru să ne imaginăm mai departe că putem vedea apoi pandemia coronavirusului ca o lecție pentru îngrijirea naturii făcută într-un mod foarte calculat. Este în mod similar cu modul de îngrijire în educația pentru copii, dacă sunt ascultate de bunăvoie sfaturile noastre, atunci ele se raportează favorabil la ei și sunt scutiţi de abateri diverse. Dacă sunt ascultate sfaturile noastre, atunci vor fi salvaţi de loviturile iminente mai mari pe care le putem prevedea, şi trebuie să ne acordăm mai strict și față de ei.

Aceasta este motivantă pentru îngrijirea mea, a elevilor și a organizației mele şi pot să investesc mai  mult în ceea ce privește cauzele principale ale pandemiei și în modul în care trebuie să folosesc situația pentru a ne reajusta abordarea la viață. Adică, învățând despre modul de îngrijirea naturii de către noi, putem intra în echilibru cu natura care nu ne va mai respinge, trăind mai mult și mai fericit, şi de o parte și de alta, de asemenea, salvând-ne de suferințele viitoare mai intense.

Astfel, sunt înțelepți care accepta coronavirusul ca un avertisment din partea naturii, folosind-l pentru a se aminti mai mult de natura. Adică, traducerea legăturii cu natura că este interdependentă și interconectată, pentru că ar putea să se realizeze conexiuni mod pozitiv, prin care se creează responsabilitățile noastre reciproce și de reconsiderare a unuia față de celălalt.

În cele ce urmează, nu există o pandemie sau un virus aici, ci o singură forță de îngrijire care este necesară şi care ca un părinte iubitor care este îngrijorat de soarta copilului, care trebuie îngrijit, şi este martor că acesta se poate extinde pe un curs negativ, adică  trebuie să acționeze mai agresiv pentru a observa ce vrea de la noi.

Într-un fel sau altul, vom putea să ne dezvoltăm și să devenim mai conectați pozitiv.

Întrebarea este necesară pentru a face acest lucru armonios activând mintea și inimile pentru a ne conecta pozitiv și prin reorganizarea vieților noastre, astfel încât să putem construi reciproc în mod esențial îngrijirea de care avem nevoie în acțiuni; sau, dimpotrivă, să navigăm pe vaporul de evoluție cu natura continuând să ne prindă, să dăm vigoare pentru a ne trezi prin circumstanțe dureroase.

Sănătate și medicină, partea 1

Societatea profesiilor inutile

Întrebare: Ce ar trebui să realizeze o persoană în era coronavirusului?

Răspuns: O persoană trebuie să-și dea seama că a supraviețuit doar primei lovituri a naturii. Mai multe lovituri sunt necesare pentru a corecta societatea și vor urma. Drept urmare, societatea nu va rămâne aceeași. Aceasta va viza în principal ocuparea forței de muncă.

Cert este că am creat o societate formată din profesii complet inutile. În lumea noastră post-industrială, au apărut un număr imens de oameni de prisos și, prin urmare, au apărut o mulțime de ocupații, profesii și întreprinderi complet inutile. Trebuie să înțelegem că ne aflăm în sfera integrantă a naturii, care se străduiește să optimizeze și va pune presiune asupra noastră, astfel încât toate profesiile inutile să dispară.

Analizând, de exemplu, natura animală, știm că un anumit număr de animale trebuie să moară, celelalte trebuie să se dezvolte, în funcție de ce condiții apar sau dispar în natură. Același lucru este valabil și pentru noi. Suntem parte a naturii, așa că se joacă cu noi, stabilește anumiți parametri noi, reducând sau crescând populația, ocupația și așa mai departe.

Acum, sub influența coronavirusului, există o mare accelerare în dezvoltarea societății umane. Mulți oameni nu muncesc și, în principiu, nu au nevoie să se întoarcă la muncă.

Acele întreprinderi care sunt cu adevărat necesare au acționat, funcționează și vor continua să funcționeze. Și este nevoie doar de 5% din sectorul de servicii pe care l-am creat în ultimii șaptezeci de ani.

Prin urmare, nu va mai fi nevoie de ea și nu va mai reveni la activitatea anterioară. Cea mai mare parte a populației ocupate în sectorul serviciilor va rămâne pur și simplu fără muncă. Și aici trebuie să ne gândim ce să facem cu oameni cu profesii inutile.

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV, 14/05/20

“Nu este nimic în neregulă cu egoismul (dacă este folosit corect)” (Medium)


Medium a publicat noul meu articol “Nu este nimic în neregulă cu egoismul (dacă este folosit corect)

Atunci când vorbim despre egoism ca fiind urgia generației noastre, trebuie să înțelegem ce înseamnă asta. Până la urmă, unde am fi fără el? Nu am avea industrie, medicamente moderne sau comunicaţii. Nu am fi capabili să călătorim, să explorăm sau să ducem o viață plăcută și ușoară în comparație cu înaintașii noștri. Mai mult, egoul nu este creația omului; este inerent naturii noastre. Atunci când lăudăm natura, cum putem condamna egoul, propria creație a naturii?

Astăzi, America, ţara care a hrănit cultura ego-ului mai mult decât oricare altă țară, este copleşită de durerea de a rezista atracției naturii. Dar, din fericire, nu este nevoie să suferim. Dacă înțelegem că nu trebuie să ne ucidem egoul, ci pur și simplu să-l folosim corect, să împărtășim cu ceilalți și să ne întărim comunitățile, și noi vom evolua, viețile noastre vor fi în siguranță, iar conștiința noastră va cuprinde întreaga umanitate și toată realitatea.

Problema nu este cu ego-ul; este cum, cât de mult și când îl folosim. Într-un anumit sens, ego-ul este peste tot. Este ceea ce menține forma atomilor și nu îi lasă să se dezintegreze. Cu toate acestea, pentru ca atomii să se dezvolte, „renunță” la exclusivitatea unuia sau mai multor electroni și îi „împărtășesc” cu alți atomi pentru a crea molecule, care sunt următoarea etapă a propriei evoluții. Pe măsură ce moleculele „renunță” la o parte din exclusivitatea lor și „împărtășesc” părți ale lor cu alte molecule, ele creează structuri molecular, care în final devin celule, care încep să se dividă și să se înmulțească și, fără să ştii, ai viață.

Cu alte cuvinte, viața constă în elemente „egoiste” care „renunță” la exclusivitatea părților din ele și le împărtășesc cu alte elemente. Dar făcând acest lucru, atomii, moleculele și celulele nu se sting; dimpotrivă, își garantează supraviețuirea, deoarece acum existența lor este vitală pentru altcineva în afară de ele însele. Mai mult, participând la evoluția unui sistem mai complex, evoluează şi ele. Toată creația urmează același principiu evolutiv, și astfel a fost construit universul nostru, cu omenirea în el.

Şi noi suntem supuși acelorași legi ale dezvoltării. În plan social, am evoluat de la clanuri la sate, de la sate la orașe, de la orașe la regiuni, de la regiuni la țări și acum la un sat global. În timp ce societățile noastre au evoluat, spiritele noastre au rămas fără îngrijire; acum este rândul lor. Ele sunt ultimul element din creație care nu a fost atins, iar acum este rândul lor.

Suntem în zorii unei ere în care vom învăța să renunțăm la părți din noi înșine și să le împărtășim cu ceilalți pentru a crea conexiuni adevarate. Vom deveni o entitate, nu doar comunități de indivizi, ci oamenii se vor simți reciproc, ca părți ale lor. Este un nivel de conexiune pe care nu l-am experimentat niciodată, dar de care egourilor noastre le este frică, gândindu-se că acesta va fi sfârșitul lor.

Într-adevăr, singurul lucru care stă în calea acestei etape finale a evoluției este egoul nostru. Nu dorește să renunțe la nimic, indiferent de cost. Ca și cancerul, este dispus să moară, împreună cu gazda sa, atât timp cât nu împărtășește nimic cu nimeni. Dar natura nu va înceta să evolueze până când nu va aduce întreaga realitate la cel mai înalt nivel de dezvoltare, în care toate părțile împart și se susțin reciproc și, prin aceasta, își extind conștiința pentru a cuprinde întregul sistem al existenței.

Cei care rezistă procesului vor suferi pe parcurs, dar și ei îl vor atinge. Astăzi, America, ţara care a hrănit cultura ego-ului mai mult decât oricare altă țară, este copleşită de durerea de a rezista atracției naturii. Dar, din fericire, nu este nevoie să suferim. Dacă înțelegem că nu trebuie să ne ucidem egoul, ci pur și simplu să-l folosim corect, să împărtășim cu ceilalți și să ne întărim comunitățile, și noi vom evolua, viețile noastre vor fi în siguranță, iar conștiința noastră va cuprinde întreaga umanitate și toată realitatea.

De ce încercăm să schimbăm totul în jurul nostru, dar nu pe noi?

Întrebare: Încercăm mereu să schimbăm totul în jurul nostru, de exemplu, liderul guvernului, pe soțul nostru, locul de reședință, totul, cu excepția unui singur lucru – pe noi înșine. De ce nu își dă seama o persoană că singurul lucru pe care îl poate schimba este atitudinea sa față de lume?

Răspuns: Egoismul nostru nu ne permite să realizăm acest lucru.

A mă schimba înseamnă că nu sunt bun, trebuie să mă perfecționez. De ce să fac asta? Aceasta este cea mai grea muncă care necesită mult efort, energie, investiții și anularea mea în fața celorlalți. Este împotriva naturii noastre să cedăm altora. Nu e ușor.

Doar dacă o persoană are un scop foarte mare în fața ei, se poate forța să o facă. De exemplu, dacă dorim să atingem un anumit scop în timp ce studiem la universitate, atunci este mai important pentru noi decât să ne culcăm pe canapea.

Din emisiunea KabTV „Post-Coronavirus Era” 5/7/20

„Care sunt afacerile viitorului?” (Quora)

Michael Laitman, Pe Quora: „Care sunt afacerile viitorului?”

Mai întâi trebuie să înțelegem că sistemele financiare, industriale și educaționale cu care am trăit până astăzi se vor schimba complet.

Se datorează faptului că baza pe care am construit toate sistemele noastre a fost natura noastră umană egoistă, adică beneficiul personal în detrimentul altora. Cu cât ne dezvoltăm cu motive egoiste care stau la baza sistemelor noastre, cu atât mai multă corupție, exploatare, manipulare și abuz umplu aceste sisteme, ceea ce duce treptat la un colaps multi-sistem.

Starea noastră egoistă de succes, în care o persoană sau o companie este considerată de succes dacă reușeşte să conducă alte persoane și companii, în timp ce strălucesc în mod simultan în lumina reflectoarelor în ceea ce priveşte marjele lor de profit crescânde, se dezvăluie ca fiind nesustenibilă și dăunătoare.

Astăzi, natura ne prezintă condiții din ce în ce mai interdependente și interconectate, unde nu ne mai putem gândi la noi înșine ca fiind separați de ceilalți, considerând doar propriul beneficiu. Prin urmare, creșterea profitului în mâinile unei persoane ca urmare a scăderii a altor persoane nu mai poate funcționa ca indicator de succes.

Mai mult decât atât, este important pentru noi să înțelegem că sfârșitul paradigmei noastre egoist-materialiste a fost mult accelerat de coronavirus, ceea ce ne-a obligat să ne distanțăm de sistemele noastre din trecut într-o manieră foarte înfăptuitoare.

Astăzi, trăim deja într-un nou sistem, dar încă nu trebuie să recunoaștem pe deplin ce înseamnă asta. Astfel, suntem departe de a simți pozitiv epoca noastră de tranziție.

Cheia pentru adaptarea la noua noastră eră este să începem să subliniem importanța conexiunilor umane mai presus de toate celelalte angajamente.

Dacă vom reuși să îmbunătățim conexiunile umane, astfel încât vom simți o considerare reciprocă și responsabilitate unul față de celălalt, atunci vom descoperi exact ce fel de afaceri vom avea și nu vom mai avea nevoie. Pe scurt, întreprinderile vor trebui să conducă la îmbunătățirea conexiunilor umane. Pe de o parte, vom avea nevoie de elementele esențiale ale vieții noastre, iar pe de altă parte, va trebui să investim continuu în construirea de conexiuni pozitive între societate.

Toate celelalte surplusuri vor fi astfel considerate neesențiale și chiar distructive pentru lumea noastră, iar coronavirusul ne-a ajutat deja să vedem acest lucru mult mai repede.

Principiul viitoarelor afaceri ar trebui să fie fundamental opuse principiului de azi: că acestea beneficiază de conexiunea oamenilor și că acestea nu aduc atingere oamenilor și naturii. Nu ar trebui să existe mai multe situații în care o persoană sau o companie își crește profiturile în detrimentul altora. Prioritățile noastre vor trebui să se schimbe complet pentru a ne concentra cu toții pe beneficiul tuturor. Succesul va fi văzut nu în termeni de profit din societate, ci în ceea ce privește contribuția la societate, iar întreprinderile care susțin obiectivul de a beneficia societatea vor fi cele care prosperă.