Întrebare: Ce ne va ajuta să „intrăm” în Cartea Zohar și să o înțelegem?

Răspuns: Nu este atât de ușor să intri în această carte. Este într-adevăr secretă, ascunsă. De mii de ani, nimeni nu a putut să o deschidă. Pe măsură ce se întâmplă, ceva există, dar mâinile nu ajung la ea. Dar în timpul nostru, începem să o descoperim.

A o descoperi nu înseamnă a înțelege limba în care este scrisă. A descoperi Cartea Zohar înseamnă a te duce în narațiunea sa, în interiorul ei.

Să presupunem că în copilărie ridici o carte, de exemplu, În căutarea naufragiilor și când citești despre aventurile lor, intri în ele, navighezi cu ei pe o navă, călătorești în jurul lumii: Patagonia, triburile și tu esti acolo cu ei.

Dar mama îți spune „Este timpul să te culci”. Ești forțat să închizi cartea și te-ai întors deja acasă, în patul tău, adormind și rupându-te de această lume de basm inventată de cineva.

În copilărie, continuăm să trăim adesea cu personajele cărții, într-un fel, parcă jucăm aceste roluri, vorbim ca ei. Dar apoi trece. Viața își are efectul sau. Dezvoltăm dorințe mai serioase, relații mai serioase. Suntem mai conectați cu viața decât cu cărțile. Astfel, perioada în care trăim în cărți trece.

Dar nu aici. Dimpotrivă, se dovedește că intri în Cartea Zohar și trăiești în ea, și ca și cum ai duce o viață dublă. Pe de o parte, trăiești în lumea noastră normală. Este normal, deoarece așa suntem obișnuiți să o tratăm, la fel de normal, așa cum fac toți oamenii.

Și, în același timp, exiști într-o altă dimensiune la care această carte te introduce treptat, într-o lume care există, nu în imaginația ta. Este chiar mai strălucitor, mai viu, mai puternic, mai definitoriu decât lumea în care trăiești.

Mai mult decât atât, începi să înțelegi, să realizezi, să simțiți și să vezi că lumea pe care o dezvălui acum controlează de fapt această mică lume pe care ai crezut-o anterior că este singura care există.

Când închizi Cartea Zohar, lumea în care ai intrat nu dispare. La urma urmei, de fiecare dată când o deschizi, percepi această lume și mai profund, deschizi această lume în tine și mai adânc, începi să simți că exiști deja în ea.

Adică, lumea care ți se descoperă prin Cartea Zohar există aici, împreună cu această lume. O simți, o vezi și interacționezi cu ea. De fiecare dată devine mai clara și mai bogata. Și tu trăiești în ea.

Se pare că aceasta nu este o viață dublă, împărțită condițional, dar ambele lumi se completează reciproc. Cu toate acestea, lumea care ți se descoperă acum este mai maiestuoasă, mai puternică, mai definitorie și mai înaltă. Toate puterile provin din ea și îți controlează mica viață anterioară.

Întrebare: Ca urmare, încep să mă identific mai mult cu această lume serioasă și mare?

Răspuns: Acest lucru se întâmplă treptat pentru că vezi că totul este determinat la nivelul superior, în lumea superioară. Lumea noastră este înăuntrul ei. Urmează ca o consecință a lumii superioare și puteți vedea deja cum oamenii și tot felul de evenimente sunt determinate tocmai din ea. Se pare că cineva stă în picioare, apoi se mișcă, apoi face sau spune ceva. Și vezi cum îl mișcă, fac lucruri prin el și vorbesc prin el.

Din emisiunea de pe KabTV„Puterea cărții Zohar” nr.1

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Zohar - Niciun comentariu→

Omenirea își va aminti de anul 2020 ca un an foarte ciudat și neobișnuit. A căzut peste noi ca o lovitură și ne-a oprit complet toată viața. Viața se desfășura conform rutinelor stabilite în legătură cu munca, divertismentul și călătoriile; adică cu utilizarea maximă a egoismului uman.

Dintr-o dată, a venit o astfel de lovitură precum coronavirusul și nu ne-a mai permis să ieșim din casă, să călătorim în jurul lumii sau să ne distram. Teatre, cinematografe, parcuri, restaurante, baruri, toate s-au închis. Coronavirusul a întrerupt cursa vieții în care priveam unii la alții și încercam să ținem pasul unii cu alții.

Asta nu înseamnă că am avut o dorință firească de a merge la un bar, la un cinematograf, la un teatru sau să călătoresc. Cu toate acestea, m-am uitat la ceea ce fac ceilalți și am copiat, în virtutea dorinței mele naturale de a nu fi mai rău decât alții – un sentiment de turmă. Dar cine conducea această turmă? Oameni care au bani și putere, care vor să ne trimită la concerte, baruri, restaurante și în excursii în diferite părți ale lumii, pentru a câștiga bani de la noi.

S-a terminat acum și nu vom mai fi niciodată la fel.

Chiar dacă se pare că am putea reveni la vechiul mod de viață, nu va funcționa. Chiar dacă ar fi să mergem într-o călătorie, nu ne-am putea bucura de ea așa cum am făcut înainte. Am merge la un restaurant sau la un bar și am vedea că nu mai este la fel, că este cumva ceva stricat și ridicol.

Și așa va fi peste tot. Natura ne crește și ne învață să avem o atitudine diferită față de viață, de resursele naturale și de societatea umană. Treptat, ne dăm seama că epidemia de coronavirus din 2020 a fost o perioadă unică care a dat naștere unui nou tip de umanitate.

Anul 2020 a fost ca și cum ai conduce o mașină fără volan sau frâne.

Cum putem prelua controlul volanului din nou? În primul rând, trebuie să înțelegem că coronavirusul nu a fost în mâinile omului, ci a venit de sus. Acesta este motivul pentru care totul s-a întâmplat instantaneu, fără să ne întrebe. Forța superioară și puterea naturii ne-au presat din toate părțile și au reformatat întreaga viață umană într-un mod nou.

2020 a fost poarta către o lume nouă în care vom trăi în conformitate cu noi valori. Va fi important pentru noi să învățăm cum să ne apropiem unul de celălalt, să devenim intimi și să aflăm scopul vieții noastre și semnificația lor. Încă trebuie să trecem și să realizăm aceste lecții. Nu simțim încă legătura specială care a apărut între noi. Acesta va fi un nou tip de umanitate care va fi legat de noi relații între ele, precum și cu natura.

Va fi o viață bună. Este necesar să percepem această lovitură ca medicament, deoarece este scris că „loviturile Creatorului vindecă”. Vindecarea are loc deja și are succes.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea”, 27.12.2020

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Istorie, Munca spirituala, Perceptie, Societate, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, On Quora: „Cum înțelegi felul în care spiritualitatea a făcut parte din viața ta?”

Oamenii de pe calea spirituală simt că viața lor de zi cu zi, tot ceea ce experimentează, se potrivește cu această cale.

De exemplu, dacă lucrați într-un birou timp de opt până la zece ore pe zi, înțelegeți că face parte din lucrarea voastră spirituală. Dacă dețineți nevoia de a progresa spiritual în timp ce lucrați, atunci prin fiecare mișcare, lăsați energia spirituală să treacă prin voi. O astfel de abordare este necesară pentru a ajunge la corecții spirituale, adică obținerea unei intenții de a iubi și a dărui, deasupra dorinței înnăscute de a primi.

Aceste miliarde de interacțiuni din lume ne sunt date astfel încât să ne influențăm reciproc cu energie spirituală. Prin urmare, dacă abordăm viața de zi cu zi într-un mod în care primim împlinirea spirituală din studiile noastre spirituale și apoi interacționăm la locurile de muncă și alte activități zilnice printre mai mulți oameni care nu au interese spirituale, atunci devenim un fel de „agenți spirituali sub acoperire”, care transmit un conținut spiritual prin societate către omenire în general. Ei simt, de asemenea, un efect pozitiv din această muncă, chiar dacă nu pot identifica exact ceea ce simt și de unde provine.

Operând în acest mod, ne conectăm între noi și îmbibăm lumea cu spiritualitate. Mai mult, pentru oamenii care doresc să avanseze spiritual devine o necesitate să facă acest lucru.

Lumea noastră a fost creată astfel încât să avem familii, relații, locuri muncă și alte interacțiuni sociale – nu pentru a ne feri de astfel de relații, ci pentru ca, prin contact deplin cu societatea, să adăugăm intenția noastră de a conecta în mod pozitiv pe toți într-un mod armonios, iar procedând astfel, ne apropiem de spiritualitate. Acesta este motivul pentru care înțelepciunea Cabala afirmă că oricine dorește să obțină spiritualitate ar trebui să se conecteze la societate, să își construiască o familie și să muncească, deoarece permite forțelor spirituale atrase prin studiu să curgă către societate în general. Cu cât avansăm mai mult spiritual, cu atât mai mult vedem că spiritualitatea există în conexiunile umane pozitive.

Prin urmare, dacă încercați și aplicați intenția de a vă conecta pozitiv cu ceilalți cu o atitudine de iubire și dăruire în viața de zi cu zi, veți avea succes; prietenii și colegii se vor relaționa diferit cu voi și veți ajunge la realizări spirituale în timp ce acționați în acest mod.

Trebuie să vedem că legătura noastră cu umanitatea deține potențialul pentru realizarea noastră spirituală. Astfel, cu cercurile noastre spirituale, precum și cu familiile noastre, prietenii, colegii de muncă și alții, ar trebui să căutăm să ne consolidăm conexiunea interioară cu forțele spirituale ale iubirii și dăruirii prin mediul nostru spiritual și să transmitem aceste forțe umanității.

Bazat pe Lecția Săptămânii Mondiale Zohar din 2 februarie 2014. Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Perceptie, Societate, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În ajunul Anului Nou, se obișnuiește să facem un rezumat al rezultatele anului trecut. Anul 2020 va intra în istorie ca simbol al epidemiei de coronavirus care s-a răspândit în întreaga lume.

În plus, a fost plin de alte evenimente: au existat războaie, revolte civile în diferite părți ale lumii, dezastre naturale, incendii forestiere extinse în California și Australia, criză economică, o creștere teribilă a șomajului în întreaga lume.

Cu toate acestea, eu, ca un cabalist, pot evalua trecutul anului 2020 ca fiind cel mai progresist din istorie. Omenirea a început să se scuture, să scape de obiceiuri inutile, cum ar fi urmărirea banilor, divertismentul, restaurantele și dorința de a fi umpluți cu plăcere fără să se gândească la altceva.

Și atunci natura ne-a dat o palmă peste față și ne-a forțat să ne oprim. Nu am avut de ales decât să oprim această cursă și să plecăm acasă. Epidemia ne-a obligat să ne retragem și să ne gândim la viețile noastre sau cel puțin să abandonăm vechile obiceiuri. Și acest lucru este bun, pentru că umanitatea a fost forțată să treacă de la o viață în căutarea banilor și a puterii la timpuri diferite, la valori noi.

Anul acesta am reușit să facem acest lucru, chiar dacă nu după alegerea noastră, ci printr-un decret de sus. În acest sens, coronavirusul ne-a făcut într-adevăr un serviciu excelent și astăzi suntem într-o stare complet diferită. Am închis o mulțime de afaceri care nu erau necesare.

Am oprit otrăvirea și distrugerea naturii, tăierea copacilor, uciderea animalelor și cel puțin am redus dramatic daunele. Pământul a început să se recupereze după devastarea pe care i-am provocat-o în ultimele decenii.

Sper foarte mult că aceste schimbări pozitive vor continua. Epidemia nu se va încheia așa, deoarece nu este un dezastru, ci un ajutor imens din partea naturii.

Este scris că „prin loviturile Creatorului, El vindecă”. Epidemia de coronavirus a fost un remediu pentru egoismul nostru extins excesiv. Prin urmare, sper foarte mult că vom trage concluzii corecte și utile din aceasta pentru dezvoltarea noastră ulterioară.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea” din 27.12.2020

Filed under: Coronavirus, Diseminarea Cabalei, Educatie, Egoism, Evolutie, Istorie, Libera alegere, Lumea, Munca spirituala, Perceptie, Societate, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Această epidemie de coronavirus a provocat un fel de explozie în întreaga lume, de parcă a izbucnit un război mondial și a dus la o criză economică și la un sentiment de disperare și frică. De ce oamenii încă nu și-au dat seama de nevoia de a reconstrui lumea prin schimbări semnificative în societate?

Fiecare acționează din propriul egoism personal, individual. Prin urmare, nimănui nu-i păsa de ceea ce se întâmpla în lume și cu alți oameni, ceea ce era important era doar ceea ce îl preocupa personal. Am urmărit cum suferă alții și nu am fost foarte impresionați. Principalul lucru este că ne simțim bine și putem exista și reuși cu încredere.

Dar aici ne aflăm brusc într-o lume diferită și simțim că societatea, mediul, țara, oamenii și lumea, totul a devenit interconectat și dependent unul de celălalt. Ne transmitem reciproc un virus mortal, nu putem călători liber și suntem obligați să respectăm ordinele de blocare.

Pe de o parte, a trebuit să rupem legăturile utile care existau înainte și ne-au permis să zburăm în jurul lumii, să călătorim și să ne cunoaștem. În plus, am fost nevoiți să ne izolăm și mai mult, să ne punem măști și mănuși și să păstrăm distanța de doi metri între noi.

Au fost puse în aplicare câteva noi reguli obligatorii care nu ne plac foarte mult. Parcă natura ne spune: „Nu puteți să va comportati ca înainte, trebuie să va distanți unul de celălalt. Nu poți merge acolo unde vrei și călători în jurul lumii, nu-ți poți trimite copiii la școală și grădiniță.”

Simțim că natura pune ceva între noi și ne învață care ar trebui să fie conexiunea dintre noi. Pentru ca această conexiunea să fie nouă, bună și corectă, trebuie să respecte noile legi pe care coronavirusul ni le arată. Dacă respectăm aceste legi, atunci putem comunica între noi; iar dacă nu ne conformăm, atunci nu trebuie să ne apropiem unul de celălalt.

Natura începe să ne învețe noi forme de comunicare între oameni și în curând vom realiza că acest lucru este în beneficiul nostru. Pot să mă conectez cu oamenii numai dacă acționez în beneficiul lor și nu în beneficiul meu. Aceasta este lecția pe care ne-o predă natura. Prin carantină, prin incapacitatea de a comunica, de a zbura și de a călători, ne arată că putem fi în contact numai cu condiția să ne pese unul de celălalt și să ne gândim la binele altora.

Sunteți bineveniti să ieșiți la plimbare, să vizitați pe alții, să comunicați, numai dacă vă gândiți benevolent unul la celălalt și aveți grijă nu de voi, ci de alții. Acesta este modul în care natura ne va învăța treptat relații bune.

Acest lucru se va întâmpla rapid și nedureros dacă mass-media cooperează cu cabaliștii care înțeleg cum să se comporte pentru a ajuta natura să schimbe societatea umană, să o mute la etapa următoare și să transmită tuturor oamenilor la ce formă de relații ar trebui să ajungem.

„Fiecare om își va ajuta aproapele” pentru a stabili o legătură între noi mai presus de ură, astfel încât să înțelegem că viitorul este imposibil fără relații bune. Depinde de noi dacă ajungem la ele într-un mod scurt și ușor sau într-un mod lung de suferință, inclusiv război mondial.

Depinde de cabaliști și de mass-media cât de repede va trece omenirea prin perioada de tranziție și va stabili noi legături între oameni, astfel încât natura să nu mai pună presiune asupra noastră și să ne limiteze. Nu vom avea nevoie de nicio presiune externă pentru că noi înșine vom înțelege ce este bine pentru noi.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea”, 27.12.2020

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Întrebare: Anul 2021 se apropie inevitabil. A fost numit un an de incertitudine extraordinară.

Există o mulțime de presupuneri despre cum va fi. Ce se va întâmpla cu privire la lupta pentru vaccinuri, câți oameni vor fi de acord să le primească? Decalajul se extinde între bogați și săraci, ceea ce va stabili o nouă ordine mondială.

Tensiunile dintre Statele Unite și China vor crește, companiile vor fi atrase de războaie comerciale, revoluția digitală se va accelera și lumea va deveni mai puțin ușor de ridicat. Turismul și zborurile nu vor exista sau vor scădea.

Apoi, există prezicerea lui Bill Gates că va fi mai bine; vom fi mai bine pregătiți pentru o pandemie, lumea va deveni mai bună și vom trata boli, diabet și așa mai departe. „Sunt optimist”, spune Bill Gates.

Care este prognosticul tau pentru 2021?

Răspuns: Dacă omenirea se schimbă așa cum dorește Bill Gates, nu văd acest lucru ca fiind deosebit de bun. Acest lucru a fost spus de un tehnician care nu înțelege deloc direcția în care se dezvoltă umanitatea. Ce dacă primim câteva lucruri mai tehnice?

Întrebare: Cum vezi secolul 21? Cum crezi că va arăta?

Răspuns: Cred că acesta va fi primul an de dispariție a tuturor tipurilor de indoieli în care ne-am înfășurat și vom începe în sfârșit să înțelegem că nici vaccinul nu ne va ajuta, nici alte trucuri precum blocaje sau altceva care probabil ne vor ajuta doar să ne reconstruim pe noi înșine; de fapt, acest virus este mai inteligent decât noi.

Este menit să ne ridice la următorul nivel de relație cu natura, astfel încât să începem să ne gândim la modul în care putem obține cu adevărat vaccinarea corectă, adică cum putem ajunge la o stare în care să nu avem de ce să ne temem și nicăieri unde să fugim. Trebuie doar să existăm in mod corect. Acest lucru depinde doar de relațiile dintre noi.

Dacă ajungem într-o stare în care oamenii se tratează reciproc cu sentimente bune și aflăm de unde le obținem, precum și cum să le folosim in mod corect, aceasta va fi cea mai mare victorie a noastră asupra naturii rele a egoismului care stă în noi. Apoi vom primi vaccinarea corectă.

Întrebare: Deci, credeți că acest pas va fi făcut în 2021?

Răspuns: Cred că va începe să se manifeste treptat.

Întrebare: Crezi că există de fapt o singură cale de ieșire?

Răspuns: Singura cale de ieșire constă în apropierea corectă unul de celălalt, astfel încât să aflăm că putem reduce distanța dintre noi, ne putem elibera de virusul egoist care ne separă și ne îndepărtează unul de celălalt și începem să cream sentimente pozitive deasupra acestui virus. Numai în acest caz. Dacă acest lucru începe să se simtă în umanitate, atunci, desigur, aceasta va fi cea mai scurtă cale către vaccinarea corectă a populației terestre.

Întrebare: Vom face acest pas, cel puțin un pic, în 2021?

Răspuns: Sper că va exista un fel de cotitură. O vad.

Comentariu: Și dacă nu, atunci vor avea loc toate aceste scenarii de groază despre ceea ce scrie: războaie, tensiune între Statele Unite și China etc.

Răspunsul meu: De fapt, ceea ce s-a întâmplat în lume este foarte interesant. Mass-media s-a marginalizat. Oamenii au încetat să-i mai creadă. Nu mai sunt mass-media.

Nimeni nu are încredere în ei și nimeni nu se uită deloc la ei. Ceea ce este scris aici este o știre falsă și ceea ce este scris acolo este, de asemenea, fals și așa mai departe. Adică nimeni nu se uită deloc la nimic. Dacă induc în confuzie populația, atunci această confuzie nu va fi în avantajul lor.

Întrebare: Va ieși prost pentru ei?

Răspuns: În cele din urmă, da.

Întrebare: Se pare că se întâmplă deja?

Răspuns: Da. Aceste amenințări cu privire la America și China nu prezintă interes pentru miliarde de oameni. Ca urmare a acestei pandemii divine, a acestui virus divin, miliarde vor să găsească încă o liniște sufletească.

Și va apărea în noul viitor. De aceea, politicienii și toate aceste organizații internaționale sfârșesc înt-un egoism meschin; toată lumea înțelege deja în ce măsură toate acestea au ajuns la saturație.

Întrebare: Adică, căutarea acestei liniști mintale în miliarde de oameni va continua să crească?

Răspuns: Căutarea reasigurării nu va avea loc prin politică, nici prin bănci, nici prin întreprinderi, nici prin guverne; nu va fi cazul. Toate aceste sisteme egoiste sunt practic terminate.

Întrebare: Deci, ce se va întâmpla?

Răspuns: Va exista conștientizarea absenței oricărui sistem de guvernare corectă. Pe de altă parte, nimeni nu va oferi o șansă unei gestionării greșite. Acesta este genul de vid în care va trăi lumea.

Întrebare: Și unde vom ajunge?

Răspuns: Cu faptul că nimeni nu va putea conduce.

Întrebare: Atunci, de cine va fi condus omul? Până acum a fost condus de guvern și de mass-media.

Răspuns: Cred că societatea va fi atrasă către un fel de mic sistem feudal în care fiecare va căuta un fel de muncă de zi cu zi, care îi va oferi posibilitatea de a exista și de a obține ceea ce are nevoie. În cele din urmă, acest lucru ne va conduce să construim noi conexiuni.

Atunci va apărea nevoia unei conexiune amabile între oameni. Cred că va începe tocmai de jos pentru că acum apare un nihilism foarte interesant în toată lumea. Este un moment interesant.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, din 14.12.2020

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Istorie, Lumea, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Societate, Spiritualitate, Stiinta, Unitate - Niciun comentariu→

Anularea și subjugarea sunt atât de importante în munca spirituală, deoarece simbolizează trecerea de la autoritatea egoismului la autoritatea forței de dăruire, iubire și unitate cu Creatorul.

Există două autorități: înclinația bună și înclinația rea; de fiecare dată când trecem de la una la alta, cădem și ne ridicăm, astfel încât noi ne regăsim în conexiunea noastră, în comparația dintre ele, în evaluarea uneia în raport cu cealaltă.

Locul nostru nu se află în înclinația rea, dar nici în înclinația bună, pentru că am dispărea în acestea. Prin urmare, trebuie să stăm în mijloc pentru a fi un individ independent. Acest lucru este posibil doar prin integrarea în grupul de zece. În grupul de zece, avem ocazia să ne afirmăm statutul, să devenim ființe umane și să dobândim independență și imaginea lui Adam.

Prin garanția reciprocă dintre noi, devenim asemănători Creatorului, starea în care avem dreptul să fim numiți oameni.

Prin urmare, pe măsură ce avansăm în spiritualitate, ne simțim din ce în ce mai puțin încrezători, avem din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la ceea ce simțim sau înțelegem. Spre deosebire de această lume în care fiecare stă ferm pe propria opinie, omul care tânjește după spiritualitate se simte confuz, neajutorat, ca un copil pierdut. I se pare că este pierdut în lumea mare și și-a tăiat legătura cu realitatea.

De fapt, acestea sunt momente fericite pe calea spirituală, deoarece începem treptat să vedem că existăm în grup, în grupul de zece. Mi se pare că salvatorul a venit și El mă scoate din neputință și disperare, din golul din mintea și inima mea.

În această stare disperată, ne amintim brusc că avem un grup. Acesta este modul în care Creatorul ne dă direcția corectă, de parcă ar spune „Vrei să fii om, vrei să crești? Te rog, iată următoarea ta imagine, următoarea ta formă. ” Te simți pierdut chiar acum și este bine. Noul tău eu  este grupul de zece. Integrează-te în el, dizolvă-te în el și acolo te vei regăsi, vei simți lumea.

Nu este nimic în afara grupului de zece.

În măsura în care îți simți prieteni și intri în starea corectă, vei intra într-o lume nouă, o dimensiune spirituală. În această perioadă, traversăm această joncțiune între lumi, granița dintre lumea precedentă, veche, individualistă și lumea integrală, perfectă.

În lumea anterioară, un singur cabalist ar fi putut dezvălui forța superioară, dar acum trebuie să ne conectăm în grupuri de zece. Altfel, nu avem nicio șansă să dezvăluim spiritualitatea. Numai conectându-ne cu prietenii găsim un scut, un volan și mijloace corecte pentru a avansa spre obiectivul care apare la capătul unei căi line. Întregul drum este printr-o conexiune tot mai mare în grupul de zece. Astfel, ies dintr-o stare lipsită de speranță, pierdută.

Când îmi dau seama că întregul meu progres se face numai prin conexiunea din grup, totul îmi devine clar și se deschide un drum drept. Nu este necesar decât să ne conectăm cu prietenii pentru a simți încrederea în conexiunea noastră, care vine de la Creatorul care este ascuns acolo. Creatorul se apropie treptat și se dezvăluie pe Sine, pentru că eu tind spre conexiune.

De aceea sunt atât de fericit de dependența mea de grupul zece, de acest cerc mic. Întreaga cale devine foarte simplă: trebuie doar să mă anulez înaintea grupului de zece și în măsura anulării voi avansa spre scop. Implementarea este clară și este în mâinile mele.

Mă simțeam disperat, ca un copil pierdut, un zero complet și dintr-o dată constat că am totul, totul este în fața mea. Nu este nimic în afară de prieteni și voi găsi totul în ei.

Dacă sunt în afara grupului, mă simt complet neajutorat, înecându-mă în egoism și întrebări care nu au răspuns. Toată încrederea și bucuria, fericirea și împlinirea sunt în conexiunea mea cu grupul de zece. Numai acolo, în direcția din interiorul acestuia, îmi găsesc viitorul bun.

Am nevoie de grup pentru că acolo este sufletul meu. Toate stările negative apar numai din deconectarea de grupul de zece, și toate stările pozitive pot fi doar în conexiunea cu el, astfel încât nu m-aș imagina fără grupul zece, așa cum este scris: „căci sunt bolnav de iubire”.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 01.01.2021, „Anulare și subjugare”

Filed under: Educatie, Egoism, Evolutie, Garantia reciproca, Grupul de zece, Intentie, Iubire, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Rugaciune, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

De ce a creat Creatorul egoismul, înclinația rea? Nu ar fi putut să ne creeze asemănători cu El, în calitatea de dăruire? Dar dacă am exista doar în calitatea de dăruire, nu am fi ființe create.

Chiar și acum, când existăm doar în primire, nici aici nu suntem considerați ființe create. Este imposibil să existăm ca o creatură independentă într-o singură dorință.

Creația este ceva care se află în afara Creatorului, opusul Lui. Prin urmare, trebuie să se construiască din contrarii: întuneric și lumină, mândrie și subjugare.

Este scris că „Oricine este mai mare decât prietenul său, înclinația lui este mai mare decât a acestuia” și, depășind-o, construiește o înclinație bună deasupra ei. O clipă mai târziu, înclinația rea ​​se trezește din nou și trebuie să ceară ajutor de sus pentru a o învinge și a construi înclinația bună. Acesta este modul în care omul se construiește pe sine descoperindu-și în mod constant egoismul.

Dacă omul nu are două înclinații, atât rea cât și bună, atunci nu este încă o persoană spirituală. Spiritualitatea începe atunci când o persoană dezvăluie răul din sine și descoperă că aceasta este natura creației create de Creator și îi lipsește doar forța bună, pe care o cere de la Creator, astfel încât „iubirea să acopere toate păcatele”.

Dacă nu ar exista rău, atunci nu ar exista nimic deasupra căruia să construiască binele, să-l stabilească pe Creator ca conducător asupra întregii creații. Prin urmare, există un motor interior în natură care dezvăluie în mod constant necazuri, rău, egoismul nostru, opoziția noastră față de Creator, deconectarea și ura față de fiecare dintre noi. Mai presus de aceasta, ne întoarcem către Creator, cerem forța supunerii, legăturii, iubirii și astfel ne deplasăm între aceste două forțe.

Întunericul nu poate exista fără lumină sau lumina fără întuneric.

Starea spirituală trebuie să includă ambele forțe, întuneric cât și lumină, astfel încât să putem prefera adeziunea și conexiunea, numită lumină, deconectării și distanțării, numită întuneric.

Prin urmare, este bine dacă ne găsim într-o dispoziție proastă – înseamnă că am primit-o de la Creator pentru a o corecta și a o transforma într-una bună. Dacă nu avem nicio dorință de spiritualitate, nu este nici un lucru rău – înseamnă că trebuie să cerem să primim putere de sus pentru a ne conecta. Trebuie să fim în mod constant preocupați de completarea contrariilor, percepând în mod egal și binele și răul, și rămânând pe linia de mijloc.

Dacă nu există întuneric și lumină, atunci nu mă pot stabili în mijloc sub forma de om, Adam. La urma urmei, omul constă întotdeauna în două forme opuse. Prin urmare, trebuie să existe binele și răul în mine, lumina și întunericul, în toate variațiile posibile. Construiesc doar linia de mijloc, atitudinea corectă, echilibrul corect între ele și exist exact în punctul acestui echilibru.

Dacă invit în avans stări proaste, întuneric, pentru a-l echilibra cu lumina, este ca și cum mi-aș controla calul cu ambele frâie, pe măsură ce înaintez spre țintă. Nu există întuneric dăunător. Totul depinde doar de pregătirea mea, de modul în care eu însumi trezesc întunericul pentru a dezvălui lumina cu ajutorul ei.

Dacă am masa pusă ​​în fața mea, atunci sunt fericit că mi-e foame, am pofta de mâncare și pot aprecia masa. Prin urmare, tot ce avem nevoie este să găsim lipsa, nevoia de lumină și o vom descoperi.

Subjugarea nu înseamnă ștergerea egoismului nostru. Egoismul rămâne, dar deasupra putem construi calitățile opuse, un Partzuf spiritual, capacitatea de a lucra cu dorința de a primi pentru a dărui. O dorință este capabilă să dezvăluie lumina tocmai pentru că este opusă ei prin restricție, ecran și lumina reflectată.

De exemplu, dacă mă trezesc dimineața cu o dispoziție proastă, atunci ar trebui să fiu fericit pentru asta, deoarece aceasta este forma corectă de trezire. Așa dezvăluim o nouă etapă, o nouă oră, următorul minut, ca o lipsă, ca întuneric. Conform modului în care definesc acest întuneric, avansez.

Esența dorinței egoiste este mândria. Trebuie să o reatribuiți Creatorului, așa cum este scris: „Și inima lui era înaltă în căile Domnului”. Mândria de sine este trezită în mine și o atribui scopului creației, completez forța negativă cu una pozitivă. Forțele răului și forțele binelui sunt egale, dar eu prefer forța de dăruire față de forța de primire.

Cu toate acestea, nu anulez linia stângă, deoarece mă ajută să subliniez și să măresc și mai mult linia dreaptă. Întunericul este necesar pentru ca lumina să poată fi văzută mai clar din el.

Prin urmare, sunt fericit să văd că în mine se trezește mândria. Înseamnă că am un loc de muncă pentru a echilibra cele două înclinații opuse și a-l dezvălui pe Creator între ele. La urma urmei, totul este dezvăluit în acest contrast al lucrurilor opuse. Prin urmare, mândria și dorința de a conduce sunt condițiile prealabile potrivite pentru ascensiunea spirituală.

Cel mai important este să mă construiesc ca un expert necorupt, independent față de bine și de rău, și să construiesc din mine imaginea Creatorului din aceste două forțe date de sus. Îmi restricționez dorința de a primi, așez un ecran pe ea și o transform într-o forță de dăruire, în lumină.

Astfel, din întunericul creat de Creator ca o amprentă negativă, inversă a luminii, mă întorc înapoi la original, la pozitiv, construind din mine imaginea Creatorului și apoi sunt numit om, Adam.

Omul ar trebui să fie propriul său psiholog, ca față de un străin, raportându-se la sine ca un medic la un pacient bolnav. Acesta nu este „eu”, ci ceea ce construiesc din mine. Dacă mă poziționez în acest fel, atunci vizez linia de mijloc.

Principalul lucru este să ne obișnuim să percepem stările negative ca o pregătire dată de sus pentru relații pozitive, pe care trebuie să le imaginăm și să-i cerem Creatorului să le aducă la viață. Binele și răul se pot echilibra doar de linia de mijloc. Nu știm ce este, dar, apelând la Creator, putem acoperi toate păcatele cu iubire. Tot ceea ce ni se cere este răspunsul corect la trezirea primită de sus.

Dacă fiecare din grupul de zece încearcă să se anuleze față de centrul grupului, atunci vom dezvălui foarte repede forța superioară care ne trezește din centrul grupului de zece.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 30.12.2020, „Anulare și subjugare”

Filed under: Diseminare, Educatie, Egoism, Evolutie, Grupul de zece, Intentie, Iubire, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în The Times of Israel: “A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont”

Nici nu ne-am revenit din cea de-a treia rundă de alegeri generale consecutive și a patra este deja în curs. Mai mult, dintr-o dată, toată lumea crede că poate fi un prim-ministru mai bun, dacă nu chiar cel mai bun pentru Statul Israel.

Dar dacă mă întrebați, această atitudine frivolă față de sarcina de a fi primul ministru al Israelului indică o scădere a înțelegerii și a lipsei de responsabilitate. Ego-urile oamenilor au crescut până la punctul în care își doresc doar să conducă, să fie regi, chiar dacă doar pentru câteva minute și indiferent de consecințe. Văd o asemănare distinctă între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce s-a întâmplat cu poporul Israel cu puțin timp înainte de ruina celui de-al Doilea Templu și exilul din Ierusalim. În acele zile, Marele Preot cumpăra sau dădea mită pe drumul către titlu și servea pentru perioade foarte scurte, până când era scos de acolo și înlocuit cu altul. Nu mai exista sfințenie în acea instituție, ci doar lupte de putere și dorința de a fi „rege pentru o zi”. Știm cu toții cum s-a încheiat.

Asta nu se întâmplă numai în Israel. În întreaga lume, nu există sisteme care să pregătească oamenii să fie guvernatori. Cum se poate aștepta ca o persoană să știe cum să conducă o țară, fără o pregătire prealabilă? Orice slujbă necesită învățăturăși pregătire, dar cea mai influentă slujbă din țară nu? Unde este sensul acestei abordări?

Anterior, în monarhii, se năştea un prinț care știa că într-o zi va deveni rege. Încă din prima zi, era învățat ce înseamnă acest lucru, ce presupune, cum să controleze nobilii, cum să conducă armata și să gestioneze un sistem de impozitare care ar putea susține monarhia și susține monarhul. În acest sens, democrația este un sistem eșuat în mod implicit, deoarece permite oamenilor care nu știu nimic despre guvernare să proclame că merită să guverneze numai pe baza cuvântului lor. Pentru că știu că sunt aici astăzi și mâine pleacă, nu simt nicio responsabilitate. Ei susțin că lucrează de dragul oamenilor atunci când tot ceea ce își doresc cu adevărat este să-și folosească poziţia de vârf pentru a câștiga cât mai mult pentru ei înșiși.

Un rege, pe de altă parte, simte că monarhia este a lui, că regatul său este moștenirea lui, că el este statul. În zilele monarhiilor, un rege nu era doar un autocrat. Oamenii își agățau speranțele de rege. Un rege bun însemna o viață bună pentru toată lumea. Un rege a fost respectat nu numai de frică, ci și ca semn că oamenii au fost de acord cu autoritatea sa de a le gestiona viața și de a-i face mai buni. Comparați acest lucru cu obligația pe care un șef de stat ales „democratic” o simte față de circumscripția sa și veți vedea cât de defectuos este sistemul nostru.

Cu toate acestea, starea tristă a democrațiilor de astăzi nu înseamnă că ar trebui să reintegrăm monarhiile. Egourile furioase ale oamenilor îi vor face, fără îndoială, să abuzeze de puterea lor absolută. O privire asupra Coreei de Nord sau Venezuelei demonstrează ce se întâmplă atunci când acorzi puteri necontrolate indivizilor de azi.

Soluția pentru impasul în care se află guvernele mondiale poate fi găsită doar în realizarea conexiunii noastre, a interdependenței noastre reciproce. Atât timp cât ne lipsește înțelegerea faptului că ceea ce ne doare pe fiecare dintre noi ne doare pe toți și ceea ce ne ajută pe fiecare dintre noi ne ajută pe toți, nu putem face nimic corect, cu atât mai puțin să guvernăm corect.

Conducătorii din trecut ai Israelului erau Sanhedrinul. Au fost oameni care s-au angajat în primul rând în conexiune între ei. Stăteau într-un semicerc, astfel încât să se poată vedea cu toții și să comunice între ei. Numai oamenii care au atins un anumit nivel de conexiune între ei, un anumit nivel de grijă pentru ceilalți, puteau deveni membri ai Sanhedrinului. Acei oameni erau guvernatorii țării Israelului, deoarece aveau în minte interesul poporului, nu al lor.

Guvernatorii de astăzi reflectă nivelul de conexiune dintre noi toți. Din moment ce noi, în societate, suntem deconectați și, deoarece guvernanții noștri vin din mijlocul nostru, și ei sunt deconectați de restul oamenilor, nu le pasă de noi. Singura diferență dintre ei și ceilalți oameni este că aceștia au dorința de a fi la putere și au reușit să ne convingă că vor lucra în beneficiul nostru. Dar dacă nimeni în societate nu lucrează în beneficiul cuiva, dacă egoismul este trăsătura care domină relațiile umane și din acestea ies oamenii care guvernează acum, cum ne putem aștepta să nu fie altfel decât egoişti?

Din acest motiv, dacă vrem să salvăm țara, să îmbunătățim guvernul și să schimbăm modul în care guvernatorii se raportează la circumscripția lor, trebuie să ne învățăm pe noi înșine și întreaga noastră societate să trăim după valori diferite. Când vom trăi după valori de responsabilitate reciprocă, grijă și răspundere, așa va fi și natura liderilor noștri. Până atunci, vom continua ciclul nesfârșit al alegerilor până ne va fi de ajuns, sau până vom ajunge la modul în care au făcut-o strămoșii noștri acum 2000 de ani.

Filed under: Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Pandemia a dezvăluit cea mai mare dorință a umanității”

Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu sens și experiențe de învățare.

Persoane care poartă mască de protecție împotriva Covid-19. Rennes, 2020-09-19 NO USE FRANCE

Pe măsură ce începe un nou an, oamenii sunt dornici să lase amintirile pandemiei în urmă, dar virusul este neobosit. Chiar și atunci când milioane de vaccinuri Covid-19 au fost deja administrate în America și în întreaga lume, unele măsuri preventive, cum ar fi purtarea măștilor, ar trebui să rămână o perioadă de timp, potrivit oficialilor din domeniul sănătății. Cum va afecta societatea acoperită de mască interacțiunile noastre personale, în special în cadrul tinerei generații? Vom descoperi în curând, că încrederea și apropierea nu vor fi condiționate de utilizarea măștilor sau de lipsa purtării acestora. Progresul la toate nivelurile va depinde de conexiunile bune cu ceilalți, de dorința noastră internă de a construi relații semnificative.

Utilizarea măștilor pentru a preveni răspândirea Covid-19 a transformat mentalitatea oamenilor la nivel global. Cu excepția unor țări asiatice deja obișnuite să folosească măști de față pentru a preveni răspândirea bolilor infecțioase, măsura a trezit controverse în SUA și în alte țări în care oamenilor li s-a spus să se obișnuiască să poarte măști ca „noul normal”. După un an de acoperire parțială a fețelor noastre din cauza pandemiei, noile cercetări ale experților europeni și nord-americani au arătat că asta complică interacțiunea socială dintre oameni, deoarece perturbă „citirea emoțiilor din expresia feței”.

Rezultatele studiului au indicat că stările emoționale precum fericirea, tristețea și furia au fost percepute greșit ca neutre. Iar oamenii dezgustați au fost greșit interpretați ca supărați. Aceste descoperiri nu au fost menite să pună sub semnul întrebării utilizarea măștilor sau nu, ci să evalueze impactul lor psihologic asupra interacțiunilor umane. Oamenii vor începe încet să-și dea seama ce li s-a întâmplat în acest timp de când a apărut virusul, pe măsură ce schimbările s-au desfășurat, și de ce lumea a experimentat o transformare atât de dramatică.

Ce trebuie făcut pentru a merge mai departe? Progresul nostru nu va fi condiționat de purtarea măștilor sau de distanțarea socială. Va depinde de capacitatea noastră de a realiza că pandemia activează dorința noastră maximă: nevoia noastră de conexiune cu ceilalți, pe măsură ce lumea noastră se revelează a fi din ce în ce mai interdependentă.

Ca animale sociale, dorința noastră de relații mai profunde și mai strânse cu ceilalți a devenit mai vizibilă, mai autentică și mai calitativă. Ce ne-a învățat virusul pe calea cea mai grea? Ne arată că a trebuit să păstrăm distanța dintre noi, întrucât nu aveam o bună conexiune între noi, eram incapabili să trăim împreună în frăție și relații pozitive. Deci nu ne vom putea apropia din nou, până nu vom interioriza acest principiu și vom schimba direcția către o societate mai echilibrată.

Cine sunt cei mai afectați de lipsa interacțiunii sociale? Fără îndoială, tânăra generație. Este posibil ca unii dintre noi să fi uitat ce înseamnă să fii tânăr, primul sărut și prima îmbrățișare. Prin urmare, ne este greu să înțelegem ce experimentează acum tinerii de astăzi. Ei simt restricțiile dure în interior, nu sunt de acord cu cine vrea să îi oprească și să îi limiteze, ba chiar blestemă forța supremă, natura, pentru că a adus o astfel de situație pe planetă. Sunt dispuși să scape de orice în calea lor, indiferent de consecințe, doar pentru a trăi momentul la maxim.

Natura știe să ne repare. Din punct de vedere sociologic, ar fi putut fi o lovitură mult mai aspră. Imaginați-vă o lume în care conexiunea umană nu ar exista deloc, în care contactul nostru dintre rude, cupluri, copii și părinți a dispărut complet. Un fel de deconectare completă, în care nu am putea respira, ne-am simți neajutorați, singuri, goi. Pe cât de dureros este să rămânem îndepărtați unul de celălalt, pandemia ne oferă încă o oportunitate de a ne schimba, conducându-ne în direcția cea bună.

Deci, cum putem să nu pierdem speranța după un an de pandemie? Este posibil prin gândurile noastre pozitive spre conexiune. Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre, bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu scop și experiențe de învățare. Vom ști să trăim corect, scurtând distanța dintre noi, conectându-ne inimile.

— Publicat pe 4 Ianuarie, 2021

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→