Eu percep imaginea realităţii exclusiv prin prisma dorinţei mele egoiste. Mi se pare ca este o realitate certă în afara mea. Cât despre mine, mă simt ca fiind un corp solid care ocupă un volum cert.

Sunt afectat de căldură şi de frig, de gravitaţie, de vânt şi de valuri şi de mulţi alţi factori. De aceea, eu simt o realitate certă în afara mea, dar numai când efectele ei se manifestă asupra corpului meu. Sursa însăşi nu este la îndemâna mea. Chiar lîngă mine poate fi sfârşitul lumii, dar dacă nu este în câmpul meu vizual, nu-l percep. Cine ştie câte dimensiuni mă înconjoară şi cine ştie ce evenimente mari au loc în ele? Pur şi simplu nu am receptorii pentru ele.

Eu trăiesc în realitatea mea şi alte multe realităţi există paralel una cu alta. La fel cum două valuri trec unul după altul, fără niciun contact, fiindcă sunt transmise la intervale diferite. La fel şi eu, printre lumi multiple, trăiesc în lumea mea, ca parte dintr-un întreg pe care sunt capabil să-l percep.

Dar vine un moment când simt lumea mea ca fiind mărginită şi mică. Sufăr trăind în ea. Apoi sunt adus unui grup, unui îndrumător pe această cale, la instrucţiuni şi la cărţi şi, astfel, pot experimenta toate celelalte lumi pe care nu pot încă să le percep in ciuda faptului că sunt în ele. Toate în toate, această înţelepciune este numită Cabala., ştiinţa percepţiei, senzaţiilor şi a revelaţiei.

Realitatea întregii creaţii este forţa superioară, Creatorul. Cum să-L obţin dacă nu-L simt? Ca să fac asta, mi se spune să fac efort să-mi dezvolt treptat organele senzoriale. Altfel, nu voi fi în stare să lucrez cu ele. Trebuie să învăţ să controlez şi să le mânui şi astfel, voi putea mai târziu cu ajutorul lor, să explorez enorma realitate externă.

Cum facem asta? Cabaliştii ne spun: „ noi am descoperit că poate fi făcut prin exerciţii dacă le practicaţi în interiorul cadrului relaţiilor voastre cu prietenii. Nici ei nu simt, de asemenea, realitatea largă dar puteţi să începeţi să vă jucaţi între voi un joc. Începeţi să vă uniţi având grijă unii de alţii, costruiţi-vă o societate în care fiecare îi va motiva pe ceilalţi să fie altruişti, să daruiască iubire şi reciprocitate.”

Este asemenea înălţării peste egoismul vostru şi, chiar dacă în realitate este doar un joc, iar voi sunteţi mânaţi de ego, totuşi, eforturile reale vor dezvolta în voi noi tendinţe. Sub aceste noi impresii, veţi avansa. Chiar dacă altruismul şi unitatea sunt încă înainte de obţinere, continuaţi să vă jucaţi, acţionaţi în această lume mică a voastră.

Pentru ce toate astea? Aveţi nevoie de el pentru a simţi lipsa, să puteţi face diferenţa între ce aveţi şi ce vă lipseşte. Aceste noi detalii de percepţie vor crea în voi o atitudine clară şi veţi descoperi că sunteţi saturaţi cu noi senzaţii care sunt specifice pentru o nouă dimensiune. Veţi realiza desigur, că este într-adevăr posibil să existaţi în lumea voastră care este absorbită de primire şi consum, şi peste ea, în lumea enormă de afară, unde totul de jur împrejur este altfel.

Ce înseamnă „altfel de jur împrejur”? Cum pot să experimentez asta? Veţi simţi numai jucându-vă între voi. Apoi, fiecare va simţi că există o anumită proprietate în afara voastră, o proprietate orientată spre ceilalţi. Chiar dacă încă egoişti, o să abordaţi această proprietate ca şi copiii când se joacă jocurile lor. Şi ei se joacă de-a cursele de maşini, de-a piloţii, călăreţii etc şi asta îi dezvoltă. Deci, aşa avansaţi în viaţa voastră.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011 „Scrierile lui RABAŞ”

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

În spiritualitate, „raţiunea” reprezintă Lumina de Hohma (Înţelepciune) îmbrăcată în vas. În conformitate cu această Lumină, noi îl simţim şi îl înţelegem pe Creator. Cheia aici nu este în actuala Lumină de Hohma ci în Lumina de Hasadim (Milă, Îndurare) care o primeşte, adică măsura altruismului de care fiecare este capabil. Aceste două Lumini se potrivesc şi se ajustează una după cealaltă.

În lumea noastră, noi primim direct, în dorinţa noastră, o porţie anumită de Lumină fără să o îmbrace pe dorinţă, şi fără să fie similară cu Creatorul. De aceea noi suntem foarte limitaţi în raţiunea noastră. Raţiunea nu ne dezvoltă fiindcă nu ne învaţă ce să facem în continuare pentru a-L descoperi pe Creator.

În contrast, în lumea spirituală primim Lumina superioară, revelarea Creatorului în vasele de altruism, dăruire. Asta înseamnă că îl revelez pe Creator prin înţelegerea completă a ceea ce este şi cine este Creatorul.

În această lume pot să mă uit la un om şi să văd un perete. Pentru mine este „impenetrabil”, nu-i înţeleg limbajul, nu-i ştiu calităţile şi gândurile. El  este ascuns pentru mine. Dar în lumea spirituală, contactul nostru înseamnă unificare. Eu generez în interior calitatea de dăruire care este apoi îmbrăcată de Lumină şi prin asta îl înţeleg pe celălalt. Deci, îl înţeleg pe celălalt şi apoi pe mine. Dorinţa mea îmbracă forma lui, structura lui. Şi acelaşi proces este valabil pentru toţi.

Eu am această dorinţă primară, fără formă, de a primi ceea ce aparţine lui Malhut de Infint. Iar prin iubire şi altruism, construiesc în această dorinţă diferite modele care preiau formele tuturor sufletelor care există în afara mea. Îmi creez în interior un spaţiu pentru a construi un „set” de suflete şi, astfel, îi includ pe toţi în interiorul meu.

Dar acest lucru este posibil cu condiţia să aloc în interiorul dorinţei mele un loc pentru fiecare suflet, conturând spaţiul în care fiecare din ele va merge. Cum pot să ştiu un astfel de lucru? Simplu, în măsura în care dăruiesc, permit celorlalţi să intre înăuntru.

Imaginea rezultată este foarte asemănătoare logo-ului următoarei Convenţii de la Moscova. Toată dorinţa mea este un cerc şi în interiorul lui aloc câte un anumit segment pentru fiecare prieten. Treptat, cercul se umple cu suflete şi, procedând astfel, îmi întorc propriul suflet la mine. Într-adevăr, el există ca atare în afara mea, dar tot ceea ce percep ca existând în afară, este sufletul meu.

Rezultă că altruismul, calitatea dăruirii pe care o generez, este doar un mijloc, o stare, care permite sufletului meu să se întoarcă în mine.

Partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 4/28/2011 „Acţiunea minţii”

Filed under: Fara categorie, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Suntem egoisti si suntem capabili doar sa facem orice este important pentru ego-ul nostru. Cum, atunci, putem scăpa de asta?

Acesta este motivul pentru care urmam sfaturile Cabalistilor. Avem două posibilităţi:
1. Sa ne mutam cu lovituri de la natura noastră, insemnand sa ne dezvoltam din cauza ca nu avem în nici o altă alegere până cand vom avea totuşi dorinţa de a scăpa de suferinţă. Cu toate acestea, calea fugii constante departe de rău este foarte lunga şi dificila.

2. Sa utilizam lupa minţii fără să mai aşteptam ca loviturile să vină. În articolul „Esenţa religiei şi scopul său”, Baal HaSulam explică faptul că ne putem ridica perceptia noastra şi să recunoastem cu putere semnele pe cale, similar cu a fi capabil să înţelegem un cuvânt înainte de a fi terminat. O persoană înţeleaptă vede lucruri pe care altii nici macar nu le observa.

Unii oameni scriu sfaturi înţelepte, dar nu le lasa să treacă prin inimile lor. Există tot felul de cazuri. Fiecare persoană îşi are „soarta” sa. În măsura în care o persoană aude ceea ce se spune, este cât de mult va avansa, dacă ea este gata să facă o distincţie între ego-ul său şi calea spirituală, daca interpretează corect sensul „exilului” şi al „răscumpărarii” şi este dispusa să fie neobosita si incapatanata, chiar dacă este neplăcut egoismului său.

O persoană lucrează în scopul de a creşte importanţa ascensiunii deasupra egoismului, chiar dacă acest lucru îi provoacă durere şi pare a fi o pierdere. Ea discerne lucruri noi din nou şi din nou şi, cu fiecare noua lovitura, pierderea egoismului nu-i mai pare trista în comparaţie cu realizarea spirituală care devine revelata. Şi apoi ea primeşte o alta adaugare a cărbunelui în cuptorul dragostei de sine, şi aceasta este pentru a atinge următoarea ascensiune.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/13/11, Scrieri de Rabash

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum adică nevoia de abordare ştiinţifică merge cu principiul „Vom face şi vom auzi”?

Răspuns: Merg împreună foarte bine. „Vom face şi vom auzi” este abordarea pur ştiinţifică care există în adevărata ştiinţă fiindcă ştiinţa reveleză constant fenomene care au fost pentru noi ascunse înainte şi despre care noi nu am avut nicio cunoştinţă în fapt şi cu care nu am avut nicio conexiune. Tot ce am avut a fost dorinţa noastră de descoperire, dezvoltarea percepţiei şi a abilităţilor noastre cu scopul de a înţelege şi mai multe fenomene noi, le-am testat pe noi, pe carnea noastră şi pe senzaţiile noastre şi le-am consemnat. Bazându-ne pe aceste informaţii, am compus o imagine mai robustă a realităţii în care existăm.

Aceeaşi abordare funcţionează şi în Cabala. Este o ştiinţă la fel ca o ştiinţă obişnuită fiindcă este aspiraţia noastră de a descoperi o nouă realitate. Nu este nicio diferenţă.

Însă, în ştiinţele naturale, obişnuite ale acestei lumi, nu ni se cere să ne schimbăm simţurile. În Cabala avem nevoie să le dezvoltăm. Înstrumentul de cercetare există deja, este dorinţa noastră de a primi plăcere. Trebuie doar să o dezvoltăm prin diferite microscoape, telescoape şi alte unelte care ne ridică sensibilitatea pentru fenomene care erau înainte ascunse nouă.

Întreaga realitate se împarte în două părţi: primire şi dăruire. Pentru a verifica, pentru a examina şi studia relitatea bazată pe altruism în loc de recepţie, trebuie întâi să ne dotăm cu instrumentele corespunzătoare de recepţie (Kelim, vase).

Nu mai este de ajuns doar să ne dezvoltăm simţurile. Trebuie să dezvoltăm organe noi bazate de la început pe dăruire. Aceasta se numeşte naştere în Lumea Spirituală.

În Lumea Spirituală este o natură diferită în care noi studiem forţa altruismului, abilitatea noastră de a testa, examina şi nota date bazate pe extinderea şi dezvoltarea simţurilor noastre. Se întâmplă la fel ca şi cu organele noastre egoiste de percepţie când construim diferite instrumente auxiliare.

În acest fel a apărut această ştiinţă înaltă numită Cabala. Este menţionată ca „înaltă” fiindcă lucrează cu forţele de dăruire din natură, în timp ce ştiinţele lumii noastre examinează forţele egoiste de primire.

Însă, la sfârşit, vom descoperi că există o singură sursă pentru amândouă, forţee de primire şi forţa de dăruire. Şi asta fiindcă această împărţire există numai în relaţia cu noi, noi împărţim realitatea în acest fel. Dar, în realitate, amândouă vin dintr-o singură sursă: Forţa Superioară.

Din partea apatra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/2011 „Înţelepciunea Cabalei şi filosofia”

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Umanitatea trebuie sa ajunga sa inteleaga ca unitatea este noul nivel in dezvaltarea sa. Deoarece deja am devenit o familie, o natiune, un sistem, in care suntem interdependenti, nu exista alta alternative decat de a accepta acest fapt si de a-l trata foarte serioar. Ca sa functioneze, sistemul general trebuie sa fie studiat prin principalele sisteme de inginerie si sa fie introduse legi care sa reglementeze relatiile dintre oameni, natiuni si din intreaga omenire.

Intrebati oamenii de stiinta ce inseamna un sistem integral si va vor spune ca suntem toti interdependenti si ca nimeni nu poate face o miscare fara a-i misca pe toti ceilalti. Astfel, este necesar sa luam in considerare interesele fiecaruia, fara nici o exceptie. Primul pas este sa nu facem celorlalti ceea nu dorim pentru noi si al doilea pas este sa implementam corect si eficient un sistem ce se bazeaza pe principiul iubirii aproapelui ca pe noi insine.

Pana cand nu vom stabili o astfel de interconexiune in sistemul nostru, nu vom avea o viata buna. Cu fiecare zi, mecanismul defect al interconexiunii noastre devine din ce in ce mai vizibil. La nivelul neanimat al naturii, dezechilibrul dintre noi va fi evident prin diverse dezastre naturale, cum sunt eruptiile vulcanice, tsunami, cutremure, incendii, inundatii, uragane, incalzire globala, explozii solare si asa mai departe. Luna, de asemenea, poate deveni o sursa de diferite probleme. Acesta este modul in care dezechilibrul cauzat de noi devine vizibil la nivelul neanimat.

Problemele de la nivelul vegetative pot afecta recoltele. Plagile Egiptului descries in Biblie ne povestesc, intr-un limbaj alegoric, despre posibilele dezastre la nivelele vegetativ si animat. Apoi se va ajunge la nivelul uman.

De aceea, pe de o parte, trebuie sa acceptam aceasta lege fundamentala ca pe o lege si, pe de alta parte, trebuie sa implementam un sistem educational cat de curand posibil si sa explicam oamenilor de ce legea este in acest fel si de ce si cum trebuie s-o urmam.

Milioane de oameni sunt fara lucru in lumea moderna de azi. Exista, de asemenea, un somaj ascuns. Multi oameni vor inceta sa mai faca ceea ce fac deoarece este distructiv pentru natura.

Muncitorii din industria militara vor deveni si ei someri si tot asa. Toti acesti oameni vor munci intr-o zona a agitatiei si a educatiei. Drept rezultat, fiecare persoana va oferi ceea ce este necesar pentru ceilalti.

Asta este exact ceea ce ne trebuie: sa producem ce este necesar pentru fiecare persoana sis a impartim la toata lumea. In plus, trebuie sa oferim educatie. Fiecare persoana trebuie sa primeasca “Portia sa de educatie” si bucata sa de necesitati vitale. Aceasta va fi datoria guvernelor lumii si al intregului sistem universal uman.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala din 14.03.2011, O lume completa

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este Educatia globala? Cine supervizeaza acest lucru, eventual un singur Comitet al Educatiei, pentru intreaga omenire?

Raspuns: Aceasta este misiunea UNESCO, o agentie specializata a ONU, dedicate scopului educatiei in intreaga omenire.

Educatia globala se refera la explicarea legilor naturii. Trebuie sa explicam ca sintem toti interconectati, guvernati de o singura forta superioara si ca trebuie sa actionam in consecinta.

A fi un intreg, inseamna sa iei in calcul toate interesele celorlalti. Altfel, vom primi loviturile naturii, pina cind ne dam seama ca nu avem alta cale decit de a ne uni. Loviturile vor forta omul sa renunte la egoismul sau; el va vrea sa faca ceva ca sa evite suferinta. Dar toate astea vor putea fi indeplinite intr-un mod corect, prin forta Luminii care reformeaza.

Bineinteles ca nu am explicat acest lucru in timpul intilnirii cu conducerea UNESCO, dar eventual va trebui sa o fac. Asta este ceea ce Marx a vrut sa faca. A gindit ca atunci cind oamenii incep sa se uneasca, sa construiasca socialismul, vor vedea ca in practica nu pot s-o faca de fapt. Ei vor incepe sa caute si sa isi dea seama ca exista un singur mijloc pentru corectie: forta superioara. Acesta este motivul pentru care Marx a fost un ateist si nu a crezut in zei, ci in forta superioara de influenta.

Ca simpla observatie, natura ne invata ca noi, deasemeni trebuie sa ne unim. Si mai tirziu, prin incercarea de a ne uni, vom revela faptul ca nu putem. Atunci solutia va fi revelata. Si pentru acest lucru, trebuie sa facem activ cunoscuta Kabbalah. Lumea va avea nevoie de ea din ce in ce mai mult.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 2/11/2011, “Libertatea”

Filed under: Fara categorie, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce s-a spart lumea Nekudim ?

Raspuns: Lumea Nikudim a fost gresit calculata. S-a crezut ca se poate primi intreaga Lumina infinita a Corectarii Finale “pentru a darui”, dar a esuat intrucat pe neasteptate a inceput sa simta auto-multumirea. Nici macar nu a realizat ca acolo este o asa de mare dorinta, impotriva lor, o astfel de Lumina solemna, o astfel de placere imensa.

Rabash a demonstrat asta spunand o poveste despre un om care a venit la o nunta crezand ca poate bucura mirele si mireasa sarbatorind si dansand cu ceilalti invitati. Insa dupa cateva pahare, la sfarsit si-a pierdut simtul realitatii si a inceput sa devina galagios la masa. Deci este scos afara, adus acasa la nevasta si de atunci incolo nimeni nu a mai vrut sa il invite la vreo nunta.

Acum trebuie sa se corecteze singur si incepe sa isi supravegheze actiunile : in ce forma ajunge la petrecere si cat de mult poate bea, ceea ce inseamna doar cate putin pentru a onora gazda si niciodata sa nu mai intreaca limita. O poveste asemanatoare s-a intamplat lumii Nekudim.

Totusi, nimic nu a fost in zadar. Lumea Nekudim s-a spart pentru a putea arata fiinta creata care este comparata cu Creatorul. De fapt, tot ce a fost dezvaluit inainte de spargere nu a fost real. Nicodata inainte creatura nu a putut vedea esenta dorintei sale egoiste cand a intalnit Lumina care aduce placere. A actionat intotdeauna cu intentia « de a darui » data de Creator.

Creatorul a creat creatura in lumea Infinitului, i-a umplut cu Lumina Infinitului toate dorintele (Kelim) si i-a dat toate intentiile. Atunci, creatura face o restrictie, vrea sa primeasca pentru a darui, toate datorita fortei Luminii care este prezenta in ea.

Asta nu este greu de inteles: Eu sunt actionat de Lumina, si urmez ordinele sale. Nu sunt Eu cel care actioneaza, ci cele doua forte ale Creatorului : dorinta de a primi si dorinta de a darui. La fel apartine natura de spiritualitate. Neanimat si vegetativ, animale sfinte si ingeri, toate sunt specialitatea acestui mecanism.

Natura creaturii este dezvaluita prima data cand creatura actioneaza independent, in timpul spargerii lumilor. Creatura face calcule bazate pe Lumina care este prezenta in ea si crede ca poate (cum a facut inainte) sa primeasca Lumina pentru a putea darui, completand astfel corectia.

Dintr-o data, se vede ca tot ceea ce a fost facut inainte a fost facut de forta Luminii, de catre forta sa de daruire care te implineste. Niciodata nu a fost decizia ta ; ti-a fost data la nastere. Acum, pentru prima data, propria ta natura vine la suprafata.

De aceea, dupa spargere, putem deja sa vorbim despre unele creaturi care actioneaza independent. Aduna dorintele goale carora le lipseste ecranul si spun, “Si acum, o sa fac singur si o sa primesc Lumina pentru a putea darui ». Este ca si neghiobul  fiu, care deliberat in loc de arma reala primita de la tatal sau, Regele, decide sa mearga la razboi cu o armura si sabie de jucarie, asa cum spune povestea.
Din partea a 3a a  Lectiei zilnice de Cabala 1/12/2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Talmud Eser Sefirot, Partea 8, Nr 53: Toti cei Zece Sefirot au Zahar si Nukva (parti masculine si feminine), impartite in doua realitati diferite. ZON, care contine marea majoritate a notiunilor despre moarte pentru ca are sapte regi care au murit, are calitati masculine si feminine, impartite  in Partzufim diferiti. Cateodata apar ca si conectati, dar nu este asa pentru ca ei sunt legati unul de celalalt spate in spate printr-un zid comun (Ahoraim de Ima). Zoharul spune, „Pana cand Hesed vine si ii desparte”, insemnand Hassadim si Gevurot din unirea lui Aba Ve Ima care coboara in ZON, separand si sectionand pe ZA si Mukva unul de celalalt. Asta pentru ca ei se pot uni doar fiind separati, Partzufim.

Pentru inceput este necesar sa dezvaluim crapaturile care separa Zeir Anpin si Nukva (Creatorul si creatura). Atunci vedem ca acest zid dintre ei (numit Kotel) trebuie sa existe si sa fie simtit! Fara el nu vom descoperi cum sa facem calculul si ce sa cerem, unde sa facem eforturi pentru a revoca acest zid si sa il transformam intr-un loc al uniunii.

Perfectiunea poate fi atinsa doar prin senzatia de lipsa. Trebuie sa dezvalui acest zid care ne separa. De aceea exista un obicei din a veni si a ne ruga la Zidul Templului. Ne rugam zidului sa dispara astfel incat sa putem intra in Templu, locul sfinteniei, unificarea lui Zeir Anpin si Nukva care urca la Aba ve Ima si devin un intreg. Aba ve Ima este Sfantul Sfintilor al Templului spiritual superior – nivelul  GAR al Luminii Hochma.

Din partea a 3a a Lectiei zilnice de Cabala 1/9/11, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Fara categorie, Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Pentru a participa la congres, o persoana trebuie sa plateasca 200 $. Nu este asta cam mult? Pentru ca fijnd membru al grupului, o sa ajut la bucatarie si o sa fac alte munci pe parcursul evenimentului de 3 zile. De ce ar trebui sa platesc pentru participarea mea?

Raspuns: Deja am dat dispozitie sa fii eliberat de toate sarcinile tale. Poti participa la congres ca si invitat si sa stai cu audienta. O sa insarcinam pe altii cu cateringul, ca o recompensa, nu ca pe o sarcina, si acestia sint fericiti sa primeasca o sarcina.

Prietenii din grup vor plati deasemeni ca sa participe la congres, in ciuda faptului ca ei vor lucra pentru a-i servi pe ceilalti. Si exact pentru asta platesc ei. Apropo’, daca o sa-i intrebi despre acest lucru, o sa afli ca adevaratul congres are loc in bucatarie, unde, in timpul evenimentelor din Israel, ei pregatesc mincarea pentru 7000 de adulti si 1600 copii!

Ei au doar o gindire diferita. De exemplu, la conventie s-ar putea sa vezi un semn de „vinzare” care sa spuna: „Vinzare! Oferta speciala! Cartile x sau y, pe care deobicei le poti cumpara cu 10$, acum le poti achizitiona cu 15$!” Toata lumea stie ca intreaga noastra organizatie mondiala nu are sonsori si exista doar datorita actelor de caritate a prietenilor.

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să primesc de la Creator în măsura echivalenţei mele cu El?

Răspuns: În gradul de asemănare cu Creatorul, primesc spiritul Lui şi senzaţia. Comunic cu El prin minte şi simţire şi obţin aceeaşi senzaţie de unitate, plenitudine şi eternitate care există în El. În vasul meu „linie”, primesc vasele „cerc”.

Sistemul Superior a fost construit astfel încât, din fiecare „cerc” se extinde „o linie” (dorinţa limitată de ecran), urmat de un „cerc” şi o „linie” din nou. În măsura eforturilor mele „de jos în sus” exercit o forţă pentru a urca la primul cerc, care este considerat ca prima revelaţie a Creatorului şi primul grad de similitudine cu El. Exercit un efort din nou pentru a-L revela în cercul următor.

Cu fiecare nou pas, lucrez cu ZAT de Bina (cele şapte Sefirot inferioare de Bina) şi gradul Superior este pentru mine GAR de Bina (primele trei Sefirot de Bina) cu care nu pot lucra şi pe care le primesc de Sus ca urmare a adeziunii. În acest mod, am urcat cele 125 de trepte ale scării spirituale.

În „linia dreaptă” fac efort singur, mă anulez, muncesc cu ecranele anti-egoism şi comunic cu alte persoane. În măsura în care termin această muncă, ajung la dezvăluirea Creatorului, starea de „cerc”, perfecţiune, o mini-lume a Infinitului.

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→