Calea spirituală constă din două senzații: pozitivă și negativă. Pe de o parte, dezvăluim deficiența, dorința și durerea și, pe de altă parte, împlinirea, lumina și dulceața. Aceste două senzații trebuie să fie prezente pentru că este imposibil să o simți pe una fără cealaltă.

Dacă nu-mi imaginez un obiectiv mare, important în fața mea, nu voi simți nevoia de împlinire. Prin urmare, trebuie să ne pregătim atât pentru sentimentul de lipsă, cât și pentru așteptarea împlinirii, pentru bucurie și tristețe, care se susțin și nu se neutralizează reciproc. În spiritualitate, liniile dreapta și stânga nu interferează una cu cealaltă, ci dimpotrivă, ambele se conectează în linia de mijloc și ne oferă percepția corectă a spiritualității.

Prin urmare, trebuie să ne ridicăm mai presus de suferință și să depășim sentimentul de gol, dar principalul lucru în muncă este să menținem un echilibru, o conexiune corectă în linia de mijloc, între una și cealaltă. Dacă simțim doar suferința, nu se numește vas spiritual și, dacă ne bucurăm doar de o senzație plăcută, nu este o împlinire spirituală.

Ambele senzații trebuie să fie prezente în ființa creată și numai atunci când sunt combinate corect, o persoană poate funcționa corect și se poate apropia de Creator. În acest caz, principalul lucru pentru el nu este sentimentul de gol sau împlinire, ci mulțumirea celui care le poartă, iar el este împlinit din serviciul său către Creator, din adeziunea cu El, pe care a atins-o.

Întuneric și lumină, noapte și zi, întristare și bucurie, toate acestea se reunesc și nimic nu dispare sau se stinge; fiecare îl completează pe celălalt. Dacă reușim să le conectăm în acest fel, vom crea un vas pentru revelarea Creatorului, în care sunt combinate deficiența, ecranul și lumina reflectată.

Creatorul creează creația de la zero complet și îi oferă toate mijloacele pentru a obține o stare perfectă de asemănare cu Creatorul. Prin urmare, nu ar trebui să încercăm să diminuăm lumina sau întunericul. Avem nevoie de amândouă, împreună, pentru revelarea Creatorului. Când liniile dreapta și stânga se completează reciproc și sunt combinate în linia de mijloc, descoperim în interior condiția revelării Creatorului.

Întunericul subliniază lumina, o intensifică. Este ca o lumânare care arde în întuneric cu uleiul dn ea, care pătrunde fitilul și îi permite să ardă.

Trebuie să ne monitorizăm, astfel încât să nu urmărim doar un sentiment bun, ci să îi adăugăm întuneric și tristețe pentru a construi Kli-ul corect. Creatorul ne dă doar o scânteie slabă și trebuie să aprindem din ea o mare flacără strălucitoare, care va lumina întreaga realitate. Acest lucru este posibil doar prin creșterea Kli-ului.

Dorința și lumina, poziționate una în fața celeilalte, nu ar trebui să se stingă reciproc. Ar trebui să vizăm linia de mijloc, astfel încât fitilul și uleiul să lucreze împreună, să radieze lumină din arderea lor. Toate problemele, dificultățile, întrebările și limitările trebuie să fie atașate în mod conștient la muncă, astfel încât, cu ajutorul prietenilor și lecțiilor, întunericul și lumina să se conecteze într-un singur întreg indestructibil. Întunericul este destinat intensificării luminii.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/20/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De-a lungul istoriei, oamenii au luptat pentru libertate. Declarația universală a drepturilor omului prevede că „(2) În exercitarea drepturilor și libertăților sale, orice persoană este supusă numai unor limitări stabilite de lege doar în scopul asigurării recunoașterii și respectării drepturilor și libertăților celorlalți și al îndeplinirii cerințelor juste de moralitate, ordine publică și bunăstare generală într-o societate democratică. ” Ceea ce în esență înseamnă că libertatea constă în capacitatea de a face orice care nu dăunează altuia.

Ești de acord cu această afirmaţie?

Răspuns: Parțial. Acesta nu este sensul deplin al libertății, ci cel puțin primul și principalul punct.

Întrebare: Dacă luăm în considerare conceptul de libertate în ceea ce privește comunicarea între oameni, cât de liberi suntem în comportamentul nostru? Înțelegem că genele și mediul nostru ne modelează aproape complet comportamentul. Atunci, care este libertatea noastră?

Răspuns: Este să te pui în slujba conexiunii reciproce, care îi conduce pe toți la cea mai frumoasă stare – la unitate. Acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l realizăm, ca posibilitate de mișcare liberă între noi.

Întrebare: Din punctul de vedere al naturii, o persoană ar trebui să fie liberă?

Răspuns: Din punctul de vedere al naturii, acest lucru nu este dat deloc. Libertatea nu există în niciun organism biologic, incluzând oamenii. Dar, ridicându-se deasupra naturii egoiste, ieșind din sine, o persoană poate ajunge la o natură nouă, altruistă și poate găsi libertate sub formă de dăruire și iubire pentru ceilalți.

Libertatea este o cale de ieșire din egoism.

Din ”Abilități de comunicare” KabTV  9/11/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Oamenii de știință au identificat cel puțin cinci dintre cele mai frecvente temeri: frica de epidemii, frica de izolare socială, frica de virtualizarea completă a vieții, frica de a avea copii și frica de interferență cu genomul uman.

Răspunsul meu: Toate aceste tipuri de frici apar astăzi. Mai mult, datorită pandemiei, acestea s-au deschis și mai mult. Cred că acest lucru ne face să avansăm.

Întrebare: Cum pot depăși frica sau să ușurez această tranziție?

Răspuns: Numai prin conexiunea noastră mai presus de toate problemele – nu conexiunea fizică, ci prin sprijin reciproc, bunăvoință și înțelegere reciprocă. Atunci vom putea crea între noi canale de echilibru, conexiune și comunicare, care ne vor face viața bună.

Și faptul că mai trebuie să ne distanțăm unul de celălalt este, de asemenea, în beneficiul nostru, deoarece, cu relațiile noastre actuale, nu ne putem decât răni unul pe celălalt.

Din emisiunea KabTV „Kabbalah Express”, 06.11.2020

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Este corect să spunem că guaranţia reciprocă este o formă de bază a comunicării?

Răspuns: Garanția reciprocă este forma supremă a unei comunicări adecvate, atunci când realizăm o relație unul-pentru-toți și toți-pentru-unul.

Comentariu:  Dar spuneai că forma finală este iubirea.

Răspunsul meu: Atunci o poți numi iubire. La urma urmei, a fi conectaţi unii cu alții în așa fel încât să simți ceea ce îi lipsește celuilalt și să i-o oferi; asta este iubire.

Comentariu: Într-una din cărțile dvs. ați scris că garanția reciprocă eliberează pe toată lumea de orice griji.

Răspunsul meu: Garanția reciprocă este necesară pentru a avea grijă de ceilalți. Toată lumea trebuie să fie sigură că este îngrijită de ceilalți. În caz contrar, vor trebui să se rupă de grija celorlalți și să se gândească la ei înșiși.

Prin urmare, societatea ar trebui construită în așa fel încât fiecare să se gândească unul la celălalt. Aceasta este forma opusă egoismului pur.

Întrebare: Dar totuși, o persoană trebuie să aibă grijă de sine în măsura necesară, nu?

Răspuns: Nu. De ce ar trebui? El se află într-o societate care se gândește la fiecare și la toți. Și, de asemenea, are grijă de fiecare și de toți și în nici un fel de sine.

El face ceea ce se numește o restricţie (Tzimtzum) asupra sa: las pe ceilalți să se gândească la mine și eu mă voi gândi la ceilalți. În această stare, suntem complet conectați între noi, incluși unul în celălalt și obținem o stare absolut integrală.

Întrebare: Vrei să spui că, la fel ca acum câteva milioane de ani, natura combina celulele într-un organism complex, deci ne va forța într-o stare atât de ideală? Este greu să-ți imaginezi despre ce vorbești acum. Nu este nici măcar o utopie.

Răspuns: Aceasta este starea complet reală și corectă a organismelor individuale vii.

Din KabTV “ Abilități de comunicare” 11/15/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Există așa ceva ca eliberarea de sine?

Răspuns: Da. Dacă accepți legea naturii, legea dezvoltării integrale a societății, atunci te deconectezi de la tine însuți, te ridici deasupra ta și îți construiești un alt sine.

Comentariu: Ai spus că natura dă omului libertatea de a acționa, dar dacă nu o folosește, o altă lege este activată, care conduce omul la același scop al creației, dar prin suferință și lovituri.

Răspuns: Firește. Aplicăm acest lucru atât pentru creșterea copiilor, cât și pentru societate. Adică, ori de câte ori stimulentele bune eșuează, pedeapsa începe. În orice caz, obiectivul trebuie atins.

Întrebare: Dacă brusc această lege, care ne conduce prin lovituri, este activată, apoi nu există alegere liberă?

Răspuns: De obicei, această lege este activată fără recurs. Trebuie să încercăm să mergem împreună cu ea cât mai repede posibil.
Din „Abilități de comunicare” KabTV, 12.11.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum diferă influența grupului în societatea umană de instinctele de turmă la animale?

Răspuns: Animalele se comportă așa cum le dictează natura să se comporte. Ele nu fac greșeli deoarece, din moment ce sunt ghidate de natură, acționează conform unui program, dictându-le când să fugă, când să se apropie, când să se înmulțească într-o anumita perioadă a anului, când să doarmă într-un anumit moment al anului etc. Dar oamenii nu sunt. Suntem deasupra naturii, deasupra nivelului animal. Și aceasta este problema noastră.

Întrebare: Nu suntem noi, oamenii, conduși de instincte?

Răspuns: Faptul este că suntem guvernați de egoism și este atât de mare încât suntem gata să acționăm chiar în detrimentul nostru, răsfățându-ne ego-ul. O persoană își face mult rău pentru a se ridica deasupra altora. Spuneți unui animal că trebuie să se ridice deasupra altora și să sufere din cauza aceasta, nu va fi de acord.

Întrebare: Deci, o persoană este pregătită să sufere și chiar să se rănească pentru ca mai târziu, în viitor, să se bucure puțin?

Răspuns: Da, în scopuri iluzorii.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare”, 25.09.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru o persoană religioasă, cea mai mare motivație vine din credință. Ce poți oferi unui bărbat laic?

Răspuns: Unei persoane seculare i se pot oferi cunoștințe în loc de credință, apoi va înțelege cel mai înalt construct al naturii, numit Creator și nu doar să creadă ceea ce i s-a spus.

Întrebare: Dar de ce există suficientă credință în forța superioară în religie și nu în oamenii seculari? Vorbești acum, dar eu nu am încredere în asta.

Răspuns: Pentru că am depășit această stare. Nu putem trăi doar după ceea ce ni se spune.

Întrebare: Este mult mai dificil pentru oamenii laici?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Dacă aș fi religios, aș crede doar cuvintele tale și aș ști cum să procedez pentru tot restul vieții mele. Și aici îmi spui și nu știu, poate ai dreptate, poate nu.

Răspuns: Absolut. Deci, trebuie să-l descoperiți.

Din „Calităţi de management” KabTV, 28.08.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Inteligența colectivă și efectele grupului sunt înțelepciunea uitată. Cândva strămoșii nostrii au folosit această cunoaștere și apoi ei au fost uitați pentru mulți ani. Astăzi știința revelează că se dovesteste că mulțimea, destul de ciudat, are înțelepciune, iar inteligenta colectivă poate fi mult mai mare decât cea a indivizilor.

De ce această înțelepciune a fost uitată și doar astăzi începem să o descoperim și să o folosim?

Răspuns: Anterior, umanitatea nu a avut nevoie de colectivitate. Ea întâi s-a dezvoltat spre individualitate, izolarea egoistă a individului și opus individului și a colectivului.

În asemenea cazuri, personalitatea individuală câștigă tot timpul deoarece oamenii puternici care știu cum să managerieze, indică, câștigă, trag înainte și conduc societatea. Prin urmare, societatea se întinde spre ei, este gata să se plece în fața lor din moment ce este mai ușor pentru colectiv să existe în acest fel.

Oamenii diferă în nivelul lor de egoism. Prin urmare, cei mai egoiști se grăbesc înainte. Așa numitul “rol al individului în istorie” este foarte important în dezvoltarea societății umane. Într-adevăr, mii de ani au trecut până să evoluăm spre declinul acestui trend. Rolul individului începe să dispară și să fie înlocuit de colectiv.

Noi o vedem peste tot: în afaceri, în sporturi, în grupuri. Noi am ajuns la concluzia că un grup care poartă puterea unificării, deși este cuprins din mulți oameni, este o persoană. Este un grup care este capabil să creeze ceva nou și se grăbește înainte.

Remarcă: Umanitatea s-a dezvoltat din vremea sistemului comunal primitiv când oamenii stăteau în jurul focului și au decis totul împreună. Apoi cu 500 – 600 de ani în urmă, în timpul Renașterii a fost un puseu în dezvoltarea personalității. Și astăzi tu spui că vremea individualității trece și începe dezvoltarea colectivă.

Comentariul meu: Echipa este ca un individ.

De pe KabTV “Abilitați de comunicare” 9/25/20

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu este un secret faptul că oamenii sunt obosiți. Există o nouă descoperire aproape în fiecare zi: virusul trăiește până la 28 de zile pe smartphone-uri, carduri de credit, vize și bani; oamenii pot fi re-infectați de coronavirus și că reinfectarea este mult mai puternică decât cea inițială.

Virusul a fost descoperit în apă. Animalele pot fi, de asemenea, infectate. Vă puteți infecta chiar și fără a avea contact cu bolnavii. Apare un alt virus, care este mai „rău”.

Am enumerat doar 1% din ceea ce este răspândit de mass-media, de oricine. În această situație, unde poate merge omul? La ce este condus? Așa ar trebui să trăiască cineva – într-un metru pătrat și să nu se miște?

Răspuns: Nimeni nu poate face nimic.

Observație: În acest caz, reacția unei persoane obișnuite este opusă. Ea spune: „Întrucât aşa stau lucrurile, părăsesc casa. Ei bine, eu nu pot continua să trăiesc?” Și el iese. Noi înșine îl conducem la această decizie.

Comentariul meu: Nu. Cred că tot greșit este. Trebuie să înțelegem că o persoană nu trebuie să acționeze în conformitate cu nervii sau convingerile sale. El trebuie să acționeze în felul în care trebuie să acționeze.

Întrebare: Ce vrei să spui prin „trebuie”? Ce este asta?

Răspuns: „Trebuie”, pentru că acest virus a venit să ne educe. Să ne educe! Și îl cam ignorăm și spunem: „Oricum, vom face asta!” Ca un copil mic care bate din picior.

Observație: Dar omul nu se gândește la educație. El se gȃndeşte: „Trebuie să-mi curăț tot timpul cardul de credit, trebuie să șterg tot timpul spațiul din jurul meu și să nu las pe nimeni lângă mine”. El nu crede că virusul a venit să ne educe.

Comentariul meu: Iar noi trebuie să-i explicăm acest lucru. Aceasta este problema noastră. Este problema noastră – problema acelora dintre noi care înțelegem de unde a venit virusul și de ce.

În mod ciudat, a venit să ne apropie. Dar pentru a ne apropia mai mult intern, nu extern. Pentru a nu șterge spațiul unul după altul, ci pentru a ne „curăţa” pe noi înșine, astfel încât să nu ne infectăm reciproc, astfel încât să avem grija: „Îl voi infecta pe celălalt” – și nu că eu mă voi infecta de la celălalt . Când ne vom gândi la alții în loc de noi înșine, totul va dispărea și virusul va dispărea, se va topi ca fumul.

Întrebare: Întreaga problemă este că sunt ca și cum aș fi blocat în mine, că mă gȃndesc ce ar trebui să fac, unde ar trebui să merg?

Răspuns: Nu, trebuie să le fac pe amândouă. Dar trebuie să o fac nu pentru a mă proteja de ceilalți, ci ca şi cum aș fi singurul bolnav din lume și aș vrea să-i protejez pe alții de mine.

Întrebare: Deci, nu „ce se va întâmpla cu mine”, ci „ce se va întâmpla cu ceilalți”?

Răspuns: „Ce se va întâmpla cu noi toți”. Virusul ne aduce, în final, recunoașterea conexiunii noastre reciproce, care este rea, egoistă și distrugătoare. Acest virus și ceilalți viruși care vin după el, ne vor aduce într-o stare în care ne vom gândi la ceilalți și nu la noi înșine, deoarece acesta este singurul mod în care putem păstra pe toată lumea în siguranță.

Am intrat într-un stadiu în care nu avem altă opțiune. În cele din urmă, trebuie să înțelegem că lumea trebuie să ajungă la starea ei corectată, și nu trebuie să urmăm calea egoismului nostru, ci în ciuda acestuia, să urmăm calea către conexiunea dintre noi.

Întrebare: Bazat pe ce spuneţi, știința medicală nu va putea crea un vaccin, sau o va face, dar va veni un alt virus?

Răspuns: Da, bineînţeles.

Întrebare: Este mai bine să nu lucrăm în această direcție?

Răspuns: Nu. Am intrat în secolul al XXI-lea. Aceasta este o nouă eră, aceasta este o nouă stare a umanității. Aceştia sunt viruși noi, viruși spirituali, sau s-ar putea spune psihologici, care ne indică faptul că, conexiunea noastră este un factor crucial. Dacă este bună, este bine pentru noi toți. Dacă este rea, va fi rău pentru noi toți.

Întrebare: Care ar trebui să fie gândurile vindecătoare ale unei persoane?

Răspuns: Atunci cȃnd mă gândesc la ceilalți: cum să nu-i infectez, cum să mă asigur că sunt în viață și sunt bine. Este simplu. Asta e. Nu mă gândesc la mine, ci la ceilalți. Și așa mă salvez și mă decontaminez. Nu îi îndepărtez pe ceilalți de lȃngă mine pentru a nu mă infecta, îi îndepărtez de mine pentru a nu-i infecta.

Observație: Dar eu nu sunt bolnav.

Comentariul meu: Suntem cu toții bolnavi. Cu toții avem viruși în noi. Viruși egoişti, sălbatici, când ne gândim doar la noi înșine și nu la ceilalți. Natura acum, în secolul XXI, ne va schimba. Și acest lucru este foarte, foarte neplăcut, de neînțeles și oarecum neașteptat.

Întrebare: Există o astfel de conștientizare a mea, ca fiind un virus rău?

Răspuns: Da. Este singura, din întreaga lume, care caută pe cineva ca să-l rănească – și eu sunt acela.

Întrebare: Eu sunt virusul care îi poate infecta pe alții și nu vreau să fac asta. Trebuie să fiu izolat de oameni. Ar trebui să mă opresc să mă apropii de ei și așa mai departe?

Răspuns: Da. Toate gândurile, planurile mele, diferitele mele idei, sunt toate egoiste. Trebuie să fac ceva în legătură cu ele. Cum le pot bloca în mine? Cum să le ascund în mine? Aceasta se numește restricție.

Întrebare: Practic, eu cer: „Opriți-mă, separați-mă de oameni, pentru că îi ucid, îi infectez”?

Răspuns: Da. Dacă nu fac asta, atunci apare un alt virus extern și mă restricționează prin aceste efecte secundare. Dar, de fapt, virusul nu este Covid-19 sau alte virusuri cu care luptăm astăzi. Nu, virusul este tocmai în gândurile noastre egoiste despre ceilalți.

Întrebare: Va accepta o persoană acest lucru?

Răspuns: Nu va avea de ales. Natura ne va forța treptat. Ne-a creat în acest fel și ne conduce spre schimbări, astfel încât să cerem naturii însăși să schimbe ceea ce a creat în noi. Va fi frumos. În general, mă aștept la o transformare interesantă a umanității în următorii ani.

Întrebare: Deci, vă așteptați la această cerere: „Schimbă-ne”?

Răspuns: Da. Și trebuie să scriem cărți, să facem filme, tot ce putem pe acest subiect, despre cum se poate întâmpla acest lucru, despre cum ne va schimba natura.

Întrebare: Natura ne va forța și oricum, ne vom schimba, deci este mai bine să nu opunem rezistenţă?

Răspuns: Desigur. Cui vei rezista? Cum poți face asta? Tu însuți ești natura. Natura face în tine tot ce trebuie făcut.

Întrebare: De ce atunci natura a înscris în noi: „regele naturii” cu „puterea asupra naturii”?

Răspuns: Pentru ca tu, la gradul de om, care există în tine, să realizezi că îți poți schimba natura animalică. Asta e.

Întrebare: Aceasta este ceea ce numim „regele naturii”? Faptul că pot cere să-mi schimb natura?

Răspuns: Da, să te ridici deasupra naturii tale egoiste animalice și să urci spre vârful unei naturi altruiste. Trebuie să ne ajutăm reciproc în acest sens, să facem tot ce putem. Dacă nu, totuși vom ajunge la acest lucru, dar, bineînțeles, cu mari suferințe, pierderi, pentru o perioadă lungă de timp și dureros. Sper că oamenii vor auzi. Și trebuie să vorbim mereu despre asta.

Din KabTV “Ştiri cu dr. Michael Laitman” 10/15/20

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În principiu, lucrăm constant în grupuri de zece. Ce ne lipsește acum, un fel de efort impulsiv, un atac prin munca noastră internă în unitate externă? Ce trebuie să adăugăm în munca noastră în grupurile de zece pentru a reuși?

Răspuns: Ne schimbăm treptat. Pot vedea acest lucru din materialul pe care vi-l prezint și cum se desfășoară. Acesta nu este un material aleatoriu. Il pregătim înainte de fiecare lecție, pe măsură ce trecem de la o fază la alta. Apoi îmi formez gândurile pe Twitter.

Văd că avansăm, grupurile de zece sunt bine structurate și prietenii nu sunt indiferenți să participe in ele. La început, au fost forțați să lucreze în grupuri de zece, apoi și-au dat seama că nu au de ales, deoarece într-adevăr, așa trebuie să fie.

Acum, ei nu se află în grupurile de zece doar pentru că trebuie să fie, dar chiar și în sens egoist simt că încep să perceapă ceva prin grupurile de zece. Ei înțeleg că prin grupurile de zece vor dezvălui forța mântuirii, forța revelației, inspirația, toate dorințele, toată lumina și toată spiritualitatea. Văd că ei se raportează la spiritualitate ca la ceva prețios, cel puțin ca la ceva esențial.

Cel puțin nimeni nu poate fi indiferent față de cei zece, și acesta este motivul pentru care simțim această mișcare și este foarte bine.

Din emisiunea KabTV „Fundamentele Cabalei” 19.02.2019

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→