Întrebare: Ce se întâmplă cu cineva când trece Machsom-ul?

Răspuns: Se dizolvă în ceilalţi. Rămâne în corpul fizic, însă iese din esenţa egoistă interioară şi începe să crească în esenţa spirituală.

Întrebare: Îşi pierde frica pentru sine?

Răspuns: Frica apare în cădere şi dispare în măsura în care se ridică, deoarece aderă din nou la Creator. Asta se întâmplă din nou şi din nou. Starea de deconectare față de Creator este numită cădere, iar starea de adeziune cu Creatorul este numită urcare.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/31/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este înţelesul principiului Cabalist: „Dacă eu nu sunt pentru mine, atunci cine?”. Pare să fie aşa de corporal …

Răspuns: Omul este egoist. Doar egoul lucrează în interiorul nostru, el ne împinge întâi să facem totul pentru noi înşine. Şi apoi acelaşi egoism, realizând că cea mai bună aplicare a sa este în dăruirea pentru ceilalţi, ne conduce să facem totul de dragul altora.

Rezultă în orice caz că: „Dacă nu eu, atunci cine?”. Cum altcumva pot să fiu conectat cu toţi ceilalţi pentru a le dărui, să lucrez în beneficiul lor, dacă nu prin egoismul meu? Nimic nou nu se petrece, se schimbă doar tehnica de aplicare a egoului.

Mai mult, munca pentru ceilalţi nu se face de dragul unui individ, ci de dragul întregului sistem; când voi înţelege că este ceva universal, voi începe să mă implic în el şi, prin urmare, prezentul şi viitorul meu depind numai de măsura implicării mele în acest sistem.

Aici, totul se petrece în mod diferit de felul în care ni se spune în lumea noastră: „Haideţi să trăim împreună şi să punem totul într-un singur vas”, în timp ce fiecare se gândeşte cum să smulgă din el orice iese din el, cu o consecinţă mică. Studiind Cabala, noi revelam sistemul naturii şi înţelegem că existăm în el într-un mod complet, într-un mod interconectat.

Aşadar, dăruind sistemului universal, îmi dau mie însumi şi fac asta în cel mai bun mod posibil, etern şi perfect. Dacă eu, aparent, iau ceva pentru mine, asta merge împotriva sistemului şi văd că îmi fac rău mie însumi. Rezultă că egoismul lucrează în ambele direcţii: bună şi rea.

„Dacă eu nu sunt pentru mine, atunci cine?” este cea mai sănătoasă atitudine, deoarece omul ştie că trebuie să facă şi să câştige ceva. Întrebarea este legată doar de cum îşi foloseşte egoismul. De aceea, Cabala, în ebraică, înseamnă „ştiinţa primirii”. Explică în ce mod să primim tot binele, dreptatea, eternitatea şi perfecţiunea care există în lume.

Întrebare: Cum combinăm abordările: „Dacă eu nu sunt pentru mine, atunci cine?” şi „Nu este nimeni în afară de El”? Acţionăm în mod consecutiv sau simultan?

Răspuns: Trebuie să acţionăm simultan, deoarece noi toţi suntem într-un singur sistem, în care Creatorul este activat de cererea unei persoane, iar persoana este activată de Creator. Rezultă că noi suntem parteneri, dar din diferite direcţii ale creaţiei: noi ne naştem de jos, iar Creatorul este de Sus, iar sistemul de conexiuni dintre noi se numeşte „lumi”.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/3/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce determină speranța de viață la diferiți oameni?

Răspuns: Contează? Este într-adevăr un dar să trăiești mult?

Merită să trăiești, atâta timp cât poți rezolva problemele serioase pentru care ți s-a dat viață. Și, de îndată ce această posibilitate se scurge și exiști doar pentru a-ți servi corpul animalic, atunci nu mai merită să trăiești. Dar, nu noi dispunem asta; prin urmare, este interzisă reducerea speranței de viață sub absolut orice formă.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 31/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce nu-și amintește sufletul experiențele din viețile pământene trecute?

Răspuns: Sufletul își amintește totul foarte bine, fiindcă starea lui curentă este determinată de stările anterioare prin care deja a trecut.

Absolut totul este determinant. Nu se petrece nimic întâmplător.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 31/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam „Scrierile ultimei generații”: Este în natura omului să-i fie frică de orice este în afara naturii Creației. Oamenilor le este, de asemenea, frică de orice iese din comun, cum ar fi fulgerele și zgomotele puternice.

Însă cu El nu este așa. Asta se datorează faptului că, de fapt, nu e nimic mai natural decât omul să vină în contact cu Făcătorul său, fiindcă El a făcut Natura.

În lumina acestor cuvinte, totul devine simplu, de înțeles și nu există nicio posibilitate de speculație în vreun fel, nu spirituală, nu fizică și nici socială.

Azi toată lumea este confuză, fiindcă nu știm cum este interconectată corect. De aceea, răsucim și conectăm diverse părți ale ei în diferite feluri și, până în final, primim lovitura. Și, din nou, începem să răsucim părțile în alt fel, să le conectăm diferit, gândind că poate așa e mai bine și iar suntem din nou loviți.

La nivelul spiritual, însă, totul este foarte simplu. Vedem că totul este conectat într-un singur sistem, de la Keter la Malhut, în trei linii și nimic altceva.

Întrebare: Cum putem obține o astfel de simplitate?

Răspuns: Vom obține simplitatea completă numai la corectarea finală. Atunci ne vom conecta într-un singur sistem de zece părți, unde există ceea ce este numit HaVaYaH și, care, din zece, se schimbă în cele patru litere ale Numelui Creatorului, adică cele patru faze.

Din KabTV „Ultima generație” 9/10/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se poate ca un om să nu înțeleagă Cabala cu mintea, ci doar cu simțurile?

Răspuns: Mintea noastră este o derivată a simțurilor. Lumea Spirituală nu poate fi înțeleasă prin rațiune, deoarece Creatorul a creat o dorință, adică senzații și, când începem să ne schimbăm dorințele, mintea se schimbă cu ele. De aceea, ne întoarcem spre simțuri – ele trebuie schimbate și se va schimba și mintea.

Mintea ne deservește dorințele egoiste. Cu alte cuvinte, este egoistă.

Întrebare: Ce se întâmplă cu mintea când se schimbă intențiile? Devine diferită?

Răspuns: Când sentimentele se schimbă în iubire și dăruire, mintea se schimbă și ea. Este în mod cert o servitoare a dorințelor.

Întrebare: Oamenii de știință au stabilit că un om folosește 3-5% din potențialul creierului. Dacă omul muncește în dăruire, va folosi și restul de 97%?

Răspuns: Da. Dar este necesar să obțină întâi calitatea de dăruire.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 7/01/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Scrierile Ultimei Generaţii: În consecinţă, cel care dobândeşte chiar devine mai natural, mai simplu şi cel mai umil. Acest lucru poate fi spus chiar înainte de înzestrare, că acela şi toţi oamenii au fost în afara naturii simple. Este aşa, deoarece acum este egal, simplu şi înţelege oamenii şi se ocupă foarte mult de ei. Nu este nimeni mai aproape de oameni decât el şi el este singurul pe care ar trebui să-l iubească, căci ei nu au un frate mai apropiat că el.

Cineva care conduce oamenii, un grup, umanitatea, este cea mai importantă persoană de pe pământ pentru ei, deoarece el le furnizează contactul cu Creatorul şi le explică cunoaşterea superioară. El nu dezvăluie nimic nou, ci pur şi simplu lasă oamenii să-şi reveleze abilităţile lor, în care el le transfera această cunoaştere superioară.

Întrebare: Ce înseamnă că cel căruia îi este acordat contactul cu Creatorul devine egal şi simplu?

Răspuns: Pentru a contacta umanitatea şi Creatorul conform legilor de comutare, el, pe de-o parte, trebuie să fie egal cu masele şi, pe de altă parte, să fie legat de sfera superioară.

Este spus că acest contact se petrece atunci când „…numai pe el ar trebui să-l iubească, căci ei nu au un frate mai apropiat ca el”. Adică din partea maselor trebuie să fie o atitudine faţă de el ca a unui copil faţă de tatăl său: câteodată iubire, câteodată devotament, câteodată supunere, câteodată să ceară – totalitatea tuturor stărilor.

Remarcă: Mendel din Vitebsk obişnuia să spună că este cel mai recunoscător faţă de oamenii care îl impulsionează.

Comentariul meu: Adevărul este că o persoană care se înaltă, mulţumeşte şi celor care-l urăsc, dar și celor care-l admiră și care, din contră, îl slăbesc.

Eu nu consider că este posibil pentru un Cabalist să arate şi să se ridice pe el însuşi în ochii maselor. Numai dacă este necesar să-i scoată din mari probleme, că ei să i se supună, să-l urmeze sau chiar să fugă după el, pentru a se îndepărta de problemele lor, atunci el îşi poate permite să le arate, într-o formă limitată, că el este purtătorul unei forţe speciale. Nu există o altă cale.

Aceia care sunt aproape de un Cabalist, de regulă îl simt puţin, văd ceva, încep să ghicească, să simtă, dar acestea sunt microdoze.

Întrebare: Baal HaSulam scrie că un Cabalist înţelege toţi oamenii, menţinând cu ei relaţii strânse. Este o apropiere interioară sau o relaţie la nivel material?

Răspuns: Un Cabalist, comunicând cu discipolii săi, cu rudele sale sau cu oricine, se comportă în mod intenţionat într-un mod simplu. El nu are niciun contact cu ei, decât legat de interesele lor comune.

De pe KabTV „Ultima Generaţie” 10/9/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă profesorul tău ar fi acum alături de tine, i-ai pune întrebări?

Răspuns: Nu, pentru că tu trebuie să răspunzi la întrebările care apar în tine.

Întrebare: De ce le ceri studenţilor să-ţi pună întrebări?

Răspuns: Pentru a accelera schimbul de puncte de vedere prin care se naşte unitatea. Cu cât puteţi avansa mai repede, cu atât mai bine. Viteza depinde de apropierea dintre noi şi apropierea depinde de cantitatea de discuţii din grupurile de zece. De aceea, eu încerc să stârnesc toate acestea în voi.

Întrebare: Sunt întrebări la care să nu ai niciun răspuns?

Răspuns: Sunt multe întrebări în Cabala care nu pot avea un răspuns. Studenţii trebuie să le simtă din interior.

O întrebare este dorinţa de a împlini inima şi mintea. Împlinirea va fi răspunsul. Dacă nici inima, nici mintea nu sunt pregătite să primească împlinirea, că unui copil, tu încerci să-i explici ceva, dar el nu poate înţelege şi atunci tu nu poţi face nimic.

Aşadar, mesajul (răspunsul) trebuie să corespundă cu vasul, cu dorinţa şi cu intenţia pe care o are un student. Asta este problema.

Întrebare: I-ai pus lui Rabash multe întrebări?

Răspuns: Da. Puneam întrebări pentru mine şi pentru ceilalţi.

Întrebare: Dar astăzi nu l-ai întreba nimic?

Răspuns: Nu. Nu am ce să întreb. Eu deja pot să-i pun întrebări. Dacă am fi fizic unul lângă altul, noi am sta în linişte.

Din lecţia de Cabala în rusă 12/31/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vreunul dintre marii Cabalişti au văzut Creatorul cu vederea lor interioară? Cum arată? Poate că acest lucru este prostesc, dar eu cu disperare îmi doresc să mi-L imaginez cumva. Dacă o picătură de apă are analogia unui ocean, atunci trebuie să existe o analogie pentru a vizualiza personalitatea Creatorului.

Răspuns: Întâi de toate, Creatorul nu are personalitate. În al doilea rând, atunci când noi, fără o înţelegere, ne imaginăm ceva pentru noi înşine, nu putem „arăta” spre ceva precum Creatorul. Creatorul este calitatea conexiunii, a dăruirii, a iubirii. Nu mai mult de atât. Este ceva lipsit de obiectivitate; nu are volum sau imagine – este o calitate, pe care noi o putem identifica în persoana care o posedă.

Cu alte cuvinte, dacă în tine este calitatea dăruirii în orice măsură, tărie, putere, atunci poate fi spus că Creatorul este întrupat în tine şi că El există în această parte din tine.

Întrebare: O persoană poate vedea că Creatorul este întrupat în ea?

Răspuns: Nu, tu nu poţi vedea. Singurul lucru ce poate fi, este că atunci când un individ dobândeşte calitatea dăruirii şi a iubirii din interiorul său, poate simţi prin vederea sa interioară cât de mult există Creatorul în el şi chiar poate să măsoare asta.

Adevărul este că înţelepciunea Cabala permite măsurarea calităţilor, a senzaţiilor, a tăriei dorinţei, a ecranului, a distanţei şi a apropierii de forţa iubirii, ori de forţa de respingere şi aşa mai departe. Într-un final, toate acestea ne oferă o imagine a similarităţii de formă, ori direcţia spre unitatea cu Creatorul. O persoană poate experimenta măsura în care este aproape sau departe de înţelegerea „Creatorului”.

Întrebare: Poate fi spus că există Creatorul şi că există calitatea Lui?

Răspuns: Nu. Când spunem „Creatorul”, ne referim la calităţi. La nivel material, noi de asemenea vedem doar calităţile, numai nouă ni se pare că există obiecte. De fapt, acestea sunt forţe.

Totul este compus din două forţe: forţa primirii şi forţa dăruirii. Interacţiunea dintre ele crează pentru noi tot felul de forme.

Din lecţia de Cabala în rusă 1/21/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există pedeapse pentru vieţile din trecut, ori pentru păcatele strămoşilor?

Răspuns: Nu există pedepse. De ce crezi că tu faci ceva? Eşti condus de natură. Acţionezi după cum conduce ea.

Nu există nicio pedeapsă, doar corecţia. Cabaliştii sunt pentru corecţia omului, nu pentru închisoare. Conform Torei, în trecut, oamenii care comiteau păcate erau trimişi într-unul din cele şase oraşe din ţară şi trebuia să trăiască acolo fără să părăsească zidurile oraşului. Acolo ei erau reeducaţi.

Remarcă: Nu pare să fi făcut ceva greşit, dar sufăr mai mult decât orice răufăcător.

Comentariul meu: Asta nu este o pedeapsă, ci este un impuls pentru a căuta.

Din lecţia de Cabala în rusă 12/31/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→