Întrebare: Există multe povesti despre bărbați care au trăit vieți liniștite și sumbre. Chiar dacă au familii, sunt sumbri și distanți. Nu spun niciodată un cuvânt amabil nimănui, dar pe patul de moarte, se întorc către soțiile lor și în cele din urmă spun: „Te iubesc”. Ce puteți spune despre asta?

Răspuns: Omul, înainte de moarte începe să simtă ceva din lumea adevărului.

Întrebare: Deci este ca și cum ceva i se luminează?

Răspuns: Nu numai că i se luminează viitorul, dar este eliberat de egoismul trecutului. Ce este moartea? În primul rând, este moartea egoismului nostru. iar dacă câștigă ceva după aceea, este o altă întrebare.

Întrebare: Deci este ca o graniță între a te îngriji doar de tine însuți și a păși într-un spațiu complet diferit? Și există un mic adevăr acolo?

Răspuns: Este mic, dar acolo începem să-l înțelegem și se deschide o lume nouă.

Întrebare: Și acest „Te iubesc” este adevărul?

Răspuns: Da, de acolo începe. Cu realizarea că până acum nu ai iubit și nu ai ştiut ce înseamnă să iubești cu adevărat.

Întrebare: Deci, în acel moment simt că am trăit pentru mine, că m-am iubit doar pe mine?

Răspuns: Foarte mult!

Întrebare: Și ce se află în această mărturisire finală, în acest strigăt, în această rugăciune?

Răspuns: Omul realizează că întreaga sa viață egoistă a fost, în esență, greșită. Dar sunt și oameni care spun contrariul: „Bea, fumează, distrează-te, ia tot ce poți din viață.” Vorbesc serios. Am auzit asta: „Nu ține cont de nimic! Îndeplinește-ți dorințele.”

Comentariu: Este o schimbare destul de bruscă, de la romanticul „Te iubesc” la asta…

Răspunsul meu: Nu este un „Te iubesc” romantic. Este ceea ce simte cu adevărat omul. Nu este sentimentul romantic „iubesc – nu iubesc”.

Întrebare: Este într-adevăr adevărul care strălucește?

Răspuns: Da.

Comentariu: Și ceea ce tocmai aţi spus, opusul…

Răspunsul meu: Și asta este adevărul, dar cealaltă fațetă a lui.

Întrebare: Ce se ascunde în spatele cuvintelor „Te iubesc”?

Răspuns: Depinde de cine o spune.

Întrebare: Dar în general, sincer, ce se ascunde în spatele expresiei „Te iubesc”?

Răspuns: „Te iubesc” înseamnă că vreau să simt că nu am un sine propriu și că existența mea are ca scop doar să te împlinească și să se bucure de împlinirea ta.

Din KabTV, „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 04.08.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În fiecare cuvânt pe care îl spuneţi, se simte o Hisaron (dorintţă) în relația cu Creatorul, fără de care este imposibil să continui să trăieşti.

Putem face o Hisaron ca a dvs. o proprietate a grupului nostru de zece, astfel încât să doară cu adevărat, și să nu o ascundem în spatele unor fraze, cuvinte sau formule memorate?

Răspuns: Nu este nimic special în efortul meu de corectare. Prin urmare, dacă doriți, veți putea să vă conectați între voi și cu Creatorul, cu toți prietenii noștri din lume, să ridicați această Hisaron și să o îndreptați către Creator. Asta trebuie să faceți.

Întrebare: Dar totuși, cum putem face ca nevoia interioară de Creator să devină proprietatea grupului de  zece, astfel încât să doară pe toată lumea?

Răspuns: Trebuie să discutați despre asta, iar apoi vă veți conecta între voi. În aspirația voastră comună, în Hisaron a voastră comună, veți putea aduna tot ceea ce lipsește și o veți putea îndrepta către Creator. Iar Creatorul îi va răspunde cu siguranță.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/08/2025, „Mai întâi cereți și întrebați”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Sănătatea este echilibrul omului cu natura.

Comentariu: Din perspectiva Cabalei, sănătatea este definită ca măsura conexiunii omului cu sistemul general al naturii sau cu Creatorul. Din aceasta, rezultă că pentru a fi sănătos, trebuie să înveți interacțiuni corecte între oamenii din societate, să studiezi legile naturii și să fii în echilibru cu ele.

Aceasta este în esență identică cu definiția sănătății dată de Organizația Mondială a Sănătății în anii 1940: „Sănătatea este o stare de bunăstare fizică, spirituală și socială completă și nu doar absența bolilor sau a defectelor fizice.” Ulterior, au adăugat un factor economic.

Răspunsul meu: Adică, dacă totul este echilibrat, atunci și sănătatea este echilibrată.

Întrebare: Aceeași organizație spune că sănătatea umană depinde 10% de asistența medicală, 20% de ereditate, 20% de calitatea mediului și 50% este determinată de stilul de viață.

Dacă eliminăm genetica din ecuație, atunci totul depinde de societate, care determină complet starea de sănătate a unei persoane, cu excepția eredității.

În plus, se spune că în 32–40% din cazuri, cauzele bolilor și afecțiunilor fizice sunt stările mentale, traumele, stresul și conflictele.

Aș dori să înțeleg cauzele acestui lucru. Cum sunt toate acestea interconectate?

Răspuns: În principiu, Cabala spune același lucru.

Bineînțeles, dacă atingem un echilibru complet între om și sine însuși, cu lumea înconjurătoare, ecologie și societate, atunci și sănătatea sa se va echilibra.

Și cum se echilibrează omul? Înseamnă să înțeleagă că toate semnalele îndreptate către el provin de la forța superioară, forța generală a naturii. Dacă se poate alinia corect cu aceste forțe, atunci, în mod natural, se va simți constant confortabil.

Atunci sănătatea sa va deveni cât mai ideală posibil, având în vedere că există încă un astfel de parametru precum ereditatea. Dar chiar și aceasta poate fi, în principiu, corectată.

Același lucru este valabil și pentru influența mediului, deși astăzi nu l-am adus încă în echilibru, într-o stare corectă în raport cu noi. Dar per total, este posibil.

Comentariu: Cât despre ereditate, dacă astăzi am investi bani în genetică în loc de armament, am putea, în principiu, să identificăm cu ușurință toate afecțiunile încă din copilărie și să modificăm aceste gene.

Răspunsul meu: Dacă am înceta să mai cheltuim bani pe arme și pe producția de cosmetice, ne-am simți imediat ca în paradis.

Acestea sunt două cheltuieli enorme. Omenirea se sinucide pur și simplu pentru a le umple. Din această cauză, ne lipsesc multe dintre resursele necesare pentru a ne face viața confortabilă și de succes.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 27.12.2019

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Suntem capabili să realizăm o clarificare între sfințenie și Klipa? Sau este munca noastră să-L atragem pe Creator în această clarificare?

Răspuns: Trebuie să-L implicăm întotdeauna pe Creator; altfel nu vom putea simți corect unde ne aflăm, în ce direcție ne îndreptăm sau ce ne influențează.

Adică, fără forța Creatorului în mijlocul forțelor noastre, arătându-ne ce este mai bine și ce este mai rău și cum să separăm un set de Kelim de altul, nu vom putea clarifica cine suntem, din ce suntem făcuți sau ce vrem cu adevărat să atingem.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corecție”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Când vorbim în grup despre a ne iubi unii pe alții, toată lumea înțelege clar că lucrează împotriva voinței lor, se mint reciproc și se înșeală. Dar prin aceasta, ei atrag lumina superioară.

Răspunsul meu: De ce spui înșelăciune?! Nu este înșelăciune! Știu că sunt în dorința mea egoistă și vreau să ies din ea. Le arăt celorlalți entuziasmul meu pentru dorința de a ieși din egoismul meu, pentru a primi în schimb inspirația lor. Nu ne înșelăm unul pe altul! Cunoscându-ne natura, acționăm complet deschis.

Nu este un joc în care eu mint, în care sunt un om în interior și altul în exterior. Acționez în mod deliberat în acest fel tocmai pentru a trece din lumea noastră în lumea superioară.

Dacă ai două naturi, egoistă și altruistă, atunci nu ai altă modalitate de a te ridica deasupra celei egoiste decât să joci natura altruistă, ca un copil care se joacă de-a fi adult. Treptat, sub influența luminii superioare, aceasta devine reală în tine. Aici acționăm absolut logic, rațional și în niciun caz nu înșelăm pe nimeni.

Comentariu: Nu este exact înșelăciune. Mulți oameni fac aceste lucruri prin forță.

Răspunsul meu: Exact așa este, prin forță! Și ce dacă?! În lumea noastră, facem totul prin forță. Este natural.

Dacă mă confrunt cu o sarcină pe care nu mi-o doresc conform înclinațiilor mele naturale, ceva cu care pot fi de acord intelectual, dar nu emoțional, cum altfel ar trebui să acționez? Gândiți-vă la o altă metodă.

Comentariu: Nici măcar nu vorbesc despre metodă.

Răspunsul meu: Cabala este metoda, metoda de a ne ridica din lumea noastră în lumea superioară, modalitatea de a ne transforma natura folosind instrumentele pe care le avem.

Dați-mi schema! O știu bine și de aceea îmi este absolut clar că toate acestea sunt foarte simple și pur și simplu nu pot funcționa altfel. Aceasta este știință! O metodă! O metodologie psihologică, fiziologică, mentală și spirituală pentru a ridica omul la un nou mod de a gândi și de a acționa.

Din KabTV „Am primit un apel. Ca să mă amăgesc pe mine însumi”, 7 iunie 2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este starea când îi vezi pe prieteni ca fiind complet corectați? În acea stare există puterea să muncim pentru a deveni ca ei, pentru a fi aproape de ei. Ce fel de muncă este necesară aici?

Răspuns: Cel mai important lucru de care avem nevoie este să dezvăluim că tot ce ni se întâmplă, se întâmplă pentru că suntem distanți unii faţă de alții și nu putem fi împreună și să ne susținem reciproc.

Nu avem altă modalitate de a ne apropia de starea corectată decât prin trezirea nevoii de corectare în noi înșine, adică de apropiere între noi. Atunci vom reuși.

Întrebare: Dar când îi vedem pe prieteni ca fiind deja corectați, ce fel de muncă ni se cere atunci?

Răspuns: Doar ni se pare că suntem corectați. Trebuie să stabilim în ce măsură suntem încă necorectați în raport cu rădăcina noastră, Creatorul. Atunci vom dobândi o înțelegere clară a ceea ce trebuie exact să corectăm.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: RABAŞ scrie că, după o întâlnire cu prietenii, toată lumea ar trebui să simtă că se află într-o stare de perfecțiune. Dar dacă eu nu simt asta?

Răspuns: Dacă nu simți perfecțiunea după întâlnirea cu prietenii, înseamnă că nu ai obținut rezultatul potrivit, deoarece conexiunea ar trebui să aducă simțirea Creatorului. Creatorul este suma aspirațiilor comune către un centru comun.

Întrebare: Cât de des ar trebui să te întâlnești cu prietenii?

Răspuns: Rabaş a definit-o ca o dată pe săptămână. Înainte să-i aduc noi studenți, întâlnirile se țineau o dată pe lună în timpul meselor în onoarea lunii noi. Studenții lui veneau împreună din toată țara. De obicei, ne adunam cel mult o jumătate de oră.

Întrebare: Şi pe vremea lui Baal HaSulam, se țineau astfel de întâlniri?

Răspuns: Pe atunci, era puțin diferit, deoarece oamenii locuiau în orașe mici, foarte aproape unul de celălalt. Nu existau aceleași probleme ca astăzi.

Întrebare: De regulă, are loc o întâlnire cu prietenii fără profesor?

Răspuns: Da, desigur. Cei care se adună sunt prietenii care trebuie să se unească între ei. Practic, profesorul nu are dreptul să se interpună între ei, dar poate participa la adunare ca prieten, dacă aceștia sunt de acord.

Întrebare: Ce înseamnă „ca prieten”?

Răspuns: El se poate coborî la nivelul unui prieten. Problema este dacă studenții sunt capabili să-l perceapă în acest rol.

Observație: Acum ca prieten, apoi ca profesor, desigur, acest lucru nu este ușor pentru om.

Răspuns: Într-adevăr, acest lucru poate fi dificil.

Din KabTV din 11.03.2019, „Bazele Cabalei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se pare că există sute de milioane de atei în lume. Conform unor estimări, numărul lor se apropie de 1 miliard. Se preconizează că numărul lor va continua să crească.

Răspunsul meu: Principalul motiv este că omul se dezvoltă. Dar ateismul este de asemenea, o religie. Este religia naturii, nu a lipsei de Dumnezeu.

Pentru atei, divinitatea lor este progresul, tehnologia, banii sau altceva. Este totuși o credință în ceva superior propriei persoane.

Întrebare: Deci, ce este adevărata credință atunci?

Răspuns: Adevărata credință este revelarea Forței superioare – clară, absolut realizabilă, analizabilă și sintetizată în sine.

Întrebare: Este simțită?

Răspuns: Este o simțire absolut completă, până la conexiunea deplină a omului cu forța superioară, atunci când aceasta „locuiește” în el și devine el însuși. Omul devine umplut de această forță superioară, iar apoi aceasta acționează în el, cu consimțământul lui și prin efortul lui reciproc.

Toate acestea sunt descrise în Cabala. Există o singură religie adevărată, și anume înțelepciunea Cabala, știința dezvăluirii Creatorului, a unei apropieri voluntare, conștiente, treptate de El, adică adaptarea la această Forță superioară a naturii.

Iar Forța superioară este lipsită de trup și atemporală. Nu are capricii, nu are condiții, ci doar revelația oportunității de a se contopi cu ea, de a-i atinge nivelul.

Întrebare: Care sunt calitățile Forței superioare?

Răspuns: Dăruire și iubire absolute, nimic altceva.

Întrebare: Dar de ce asta nu atrage omul? În teorie, ar trebui să îl atragă!

Răspuns: Este opusul naturii umane. Dacă omul are o predispoziție, o dorință de a atinge Forța superioară cu orice preț (adică „Nu am niciun motiv să trăiesc în afară de asta!”), atunci el merge într-acolo, indiferent de situație, și este gata să sacrifice totul.

Dar dacă această dorință nu îi este dată de sus, atunci rămâne la nivel pământesc și există pentru a-și servi corpul animal. Desigur, fiecare trebuie să aibă grijă de acest corp animal, dar el există de dragul lui.

Atunci el este un așa-numit om, adică un animal, extrem de dezvoltat într-un fel, care trăiește și moare, trăiește și moare, până când această dorință de realizare, de contopire, de înălțare către Creator se dezvoltă în el.

Întrebare: Îi este oare menit să se dezvolte?

Răspuns: În fiecare om! Și după noi, natura animală, vegetală și minerală se ridică la același nivel. Îi tragem pe toți după noi! Și toată natura se integrează în acest nivel superior, în Creator.

Întrebare: Atunci se spune pe bună dreptate că „Omul este coroana creației”?

Răspuns: În acest caz, da.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.12.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Ați spus că atunci când omul intră în spiritualitate, nu există dorinţă, nici Aviut, ci doar un Masach [ecran] și lumină reflectată.

Răspunsul meu: Da, tot spațiul gol este umplut cu lumină reflectată. Aceasta, ca pe un film fotografic, începe să ți-l dezvăluie pe Creatorși, în acest gol, descoperi forțe divine, bunătatea absolută.

Toate acestea se manifestă în jurul întregii mase de suflete, care se află în interior, ca și cum ar fi într-un spațiu vast, precum un bebeluș în pântecele mamei. Această întoarcere la cea mai bună stare posibilă este pregătită pentru întreaga umanitate.

Din păcate, oamenii vor începe să o simtă prin suferință, ceea ce îi va împinge involuntar spre ceea ce se numește “dureri ale nașterii”. Nu există nicio cale de ocolire; este nevoie de presiune pentru a da naștere ființei umane, pentru a o împinge în această stare.

Odată ce începem să simțim asta, putem considera munca înțelepților cabaliști practic completă. Experimentând astfel de stări, umanitatea se va grăbi înainte pe cont propriu.

Din KabTV “Am primit un apel. Fotografie a Creatorului”, 21.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Poarta lacrimilor este o poartă specială care duce către Creator. Există multe porți către Creator, dar doar una dintre ele se deschide, poarta lacrimilor.

Zohar-ul explică acest lucru foarte simplu: Există o singură intrare către Creator, nu este nevoie de confuzie.

Omul intră în contact cu Forța superioară atunci când plânge cu adevărat din lipsă de putere, din imposibilitatea de a continua să trăiască așa, din faptul că a dat cu adevărat tot ce are. Când omul izbucnește în lacrimi, Creatorul Se dezvăluie aceluia.

Într-o zi am încercat să plâng în fața lui RABAŞ din adâncul inimii mele. Mi-a râs în față. Eram gata să-l sfâșii atunci. Dar nu poți face nimic. Asta era într-un stadiu relativ timpuriu al învățării.

Toate porțile sunt cu adevărat încuiate, cu excepția porții lacrimilor. După dezvăluirea întregii întinderi a egoului, a întregii dorințe, dăruind și raportând totul la Creator, omul ajunge la starea finală: “Asta e! Nu mai pot face nimic!”

Dar dacă nu primește un răspuns, înseamnă că acestea sunt lacrimi goale, ca ale unui copil care plânge din orice motiv. Atunci trebuie să continue să muncească, și într-o zi, totul i se va dezvălui.

Dorința corectă nu se exprimă prin plânsul în hohote. Este o stare în care pe de o parte, omul se află în completă neputință, iar pe de altă parte, are o mare dorință de a-i oferi Creatorului ceea ce a pregătit pentru El, dar Creatorul nu vrea să accepte.

Într-o astfel de stare, omul începe brusc să dezvăluie o dorință materială egoistă, care, se dovedește, este adânc ascunsă în interiorul aspirațiilor sale spirituale “pure”. Și începe să o scoată în sine, să se curețe de ea.

Apoi se întoarce din nou către Creator cu o cerere și vede brusc dorința egoistă din nou blocată în el, deși mai devreme i se părea că era deja absolut pur și curățat.

Acum, principalul lucru este să nu renunți niciodată și să realizezi că atitudinea ta față de Creator este aceeași cu atitudinea Lui față de tine. Aceasta este o reflecție completă. Creatorul este lumina superioară, complet în repaus, doar creația se schimbă.

Prin urmare, dacă ți se pare că există schimbări în Creator, aceste schimbări sunt în tine, te vezi ca într-o oglindă strâmbă. La urma urmei, înainte de a te corecta, îl vezi pe Creator în raport cu tine însuți în reflexia opusă, în negativul raportat la pozitiv.

Este scris: “Creatorul este aproape de tine în măsura în care tu ești aproape de Creator.” Baal Şem Tov a explicat acest lucru prin cuvintele “Creatorul este umbra ta”. Adică, dacă poți observa umbra ta, reflexia ta pe fundalul luminii albe, atunci acesta este Creatorul.

Din Congresul de la Moscova, 02/05/2016, Lecția 3

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→