Întrebare: Ce este în esență rugăciunea? Și cum poate grupul de zece să ridice o rugăciune comună către Creator pentru a-I da mulțumire?

Răspuns: Rugăciunea este o cerere în inimă atunci când ridic cererea mea adevărată către Creator. Ca un copil care plânge după mamă, deși nici nu știe la cine se adresează. Dar a ieșit din ea, este legat de ea și se întoarce spre ea plângând. Și ea îl aude.

La noi este la fel. Trebuie să ne întoarcem spre Creator pentru că ne-am născut din El; am căzut din calitatea Bina în calitatea Malchut și acum vrem să ne ridicăm din nou la calitatea Bina. Dar vrem să ne ridicăm conștient!

Această ascensiune va fi numită spirituală pentru că trebuie să ne ridicăm deasupra dorinței noastre egoiste (Malchut) în calitățile Creatorului (Bina). Aceasta este ceea ce trebuie să facem și să cerem.

Întrebare: Dacă trebuie să plângem ca niște bebeluși să-i cerem Creatorului, atunci nu vom crește niciodată? Vom fi mereu ca niște copii??

Răspuns: Desigur. Vom fi întotdeauna creaturi și nu Creatorul. Dar vrem să ne ridicăm la nivelul Creatorului Însuși. Acesta este scopul dezvoltării noastre. Deci să încercăm. El vrea ca noi să reușim acest lucru.

Din Convenția internațională „Ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, “Cererem Creatorului să umple locul dintre noi” Lecția 7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Situația din lume devine în fiecare zi din ce în ce mai explozivă. Întreaga lume urmărește cu rigurozitate evoluția rapidă a evenimentelor din Ucraina. Cabaliștii, cu toate acestea, nu se ocupă de politică și granițele geografice.

Cabaliștii își doresc un singur lucru: să adauge iubire sau cel puțin să scadă ura acolo unde este posibil și să reducă confruntarea dintre oameni, iar noi trebuie să ajutăm la acest lucru..

Prin urmare, principalul instrument este rugăciunea. Dacă cu ajutorul ei reușim să creăm o conexiune mai mare între oameni, va fi în beneficiul umanității și pentru a încânta Creatorul. Creatorul a trebuit să creeze creaturi care să fie opuse Lui, sparte, astfel încât omenirea să ceară conexiune mai presus de ură și respingere. Atunci vom înțelege, simți și vom descoperi ce înseamnă unitatea.

Principalul lucru este să descopăr forța  conexiunii. Nu poate exista una fără cealaltă. Prin urmare, Creatorul suferă mai mult decât toată lumea, dar nu are de ales, a trebuit să creeze natura în această formă. Sarcina noastră este să încercăm prin rugăciunea, dorința și rugămintea noastră să-L forțăm să corecteze totul. El așteaptă cererea noastră de corectare și El va face totul imediat. El nu are nevoie de nimic în afară de dorința noastră.

Singurul lucru care lipsește inițial în creație este dorința noastră de a fi echivalent cu forța bună a Creatorului. Creatorul are nevoie de dorința ființelor create, așa că a creat întreaga creație în deficiență. Și trebuie să dezvăluim această deficiență.

Prin urmare, până când nu vom cere pace, împlinire, perfecțiune, iubire și conexiune, nu se va întâmpla. Trebuie să ne dorim o conexiune la toate nivelurile pe deplin. Prin aceasta, toată natura, toate lumile, se vor întoarce la starea complet corectată în care toți suntem conectați și toți vom dezvălui forța conexiunii, care este eternă și completă..

Mesia nu este o persoană, ci o forță, un spirit care apare și dispare după dorința noastră. Când vrem să ne apropiem unul de celălalt, vine, iar când nu vrem, pleacă. Mesia este o forță care ne trage (Moșe) de la egoismul nostru la dăruire, iubire și conexiune.

Prin urmare, dacă înțelegem că avem nevoie de această forță care ne va trage din starea rea într-o stare bună, de la despărțire la conexiune, de la ură la iubire, atunci chemăm Mesia. Hai s-o facem împreună.

Problema principală este indiferența inerentă a naturii noastre. Uneori, un anumit incident sau un animal rănit ne atinge inima mai mult decât un război între țări. Între timp, existăm în calități egoiste care nu sunt corectate.

Acesta este motivul pentru care ne pasă de lucrurile care sunt aproape de inimile noastre. O mică defecțiune în propria ta casă îi îngrijorează pe toți mai mult decât evenimentele mondiale, exploziile de stele supernove sau un uragan de cealaltă parte a Pământului. Așa ne înfățișează egoismul nostru realitatea.

Totuși, dacă noi, împreună cu toate puterile noastre, îi cerem Creatorului să ne lase să simțim în grupurile noastre de zece ce înseamnă să ieșim din noi înșine și să simțim forța care operează între noi, atunci vom începe să dezvăluim forța superioară care locuiește printre noi. Atunci vom începe să observăm lucruri din lume care sunt mai importante pentru Creator și nu pentru egoismul nostru individual.

Din Lecția zilnică de Cabala 2/22/22, Scrieri ale lui Baal HaSulam „Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Esența iubirii și a unității este în dorință, atunci când fiecare îi face pe plac prietenului său, nu există nicio diferență de dorință între ei și cu toți sunt încorporați într-o singură dorință, prin care sunt încorporați în dorința superioară, care este scopul unității (Rabin Nachman din Breslev, Likutei Halachot [Reguli asortate]).

Tocmai încorporându-ne în dorințele celuilalt și împlinindu-ne unii pe alții, ajungem treptat la Creator și devenim încorporați în dorința Lui, în unitatea Sa.

Nu există altă cale de a ajunge în această stare. Trebuie doar să închidem ochii la orice altceva ca fiind secundar și să facem doar asta! Aruncă-te în asta și vei reuși!

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/6/22, „Apropierea Creatorului prin rețeaua de conexiuni dintre noi” Lecția 1

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Scrisoarea nr. 57: Totul, mic sau mare, adică tot ceea ce avem, tot ceea ce putem atinge în spiritualitate, se obține numai prin puterea rugăciunii. Toată munca și munca la care suntem obligați sunt doar pentru a descoperi lipsa noastră de putere și micimea noastră – că suntem inapți pentru nimic prin propriile noastre forțe – pentru că atunci noi (suntem convinși de asta) putem să revărsăm o rugăciune din toată inima în fața Lui.”

Descoperind faptul că nu avem putere și intențe, că nu putem face nimic, nu știm nimic, nu înțelegem și nu ne amintim că suntem doar niște mici egoiști, și totul este adevărat, dar trebuie perceput corect.

În ciuda absenței unei dorințe reale în noi toți, începem treptat să ne conectăm și să simțim că nimic nu ne poate ajuta în afară de un strigăt. La fel ca bebelușii, ce au? — plâng. Acesta este singurul lucru care îi salvează și datorită acestuia supraviețuiesc și cresc. Și, pe de altă parte, au o mamă care se gândește la ei tot timpul.

La noi este la fel. Trebuie să strigăm și să cerem ca Creatorul să aibă grijă de noi. Cu cât depunem mai multe eforturi, cu atât ne vom simți ca niște perdanți nesemnificativi. Și asta numai pentru a obține rugăciunea perfectă.

Iar Creatorul este constant ocupat cu noi până când realizăm și simțim lucrarea Lui asupra noastră, grija Lui pentru noi.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, „Cerându-i Creatorului să umple spațiul dintre noi” Lecția 7

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să facem dacă amânăm o rugăciune și o încetinim? Cum putem elimina această inhibiție?

Răspuns: Dați-vă un exemplu unul altuia chiar dacă nu aveți chef. Dar dacă le arăți altora că ai cu ce să să te întorci către Creator și cum, ei o vor lua în serios, chiar dacă va fi un joc din partea ta. Așa se face.

Comentariu: Spui că rugăciunea trebuie să vină din adâncul inimii. Dar la noi, când facem o rugăciune din întregul grup de zece, apare pur mecanic.

Răspunsul meu: Nu spun că ar trebui să faci asta. Acest lucru este incorect. Nu poți lua mecanic o propoziție de la toată lumea și să alcătuiți textul rugăciunii. Vă veți răni doar unul pe celălalt.

Trebuie să adunați, să vă analizați dorințele, aspirațiile și obiectivele și să faceți din ele un tot comun. Aceasta se numește o rugăciune comună. Nu există nici o altă cale.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, „Cerându-i Creatorului să umple spațiul dintre noi” Lecția 7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Valentin scrie: „Am un sentiment ciudat că totul în jur este o minciună. Guvernul minte, managerii mint, mass-media minte. Nicăieri nu există adevăr în nimic. Și atunci cum poate trăi cineva? Pe cine putem crede? N-am mai simțit asta niciodată atât de puternic.”

Răspuns: Da, depinde de cât de mult te-ai dezvoltat și simți natura reală a lumii, și anume  egoismul se află la baza naturii lumii. Când o persoană începe să simtă asta, se pierde cu adevărat: „Unde mă pot duce?”

Sunt oameni care merg pe niște insule îndepărtate sau undeva într-un sat pentru a trăi în liniște singuri. Ei chiar se deconectează de lumea exterioară într-un fel. Și sunt alții care cred că, dacă acumulează avere, de exemplu, se vor proteja pe ei înșiși, viitorul și succesorii lor.

Întrebare: Deci, cum poate trăi cu acest sentiment că vede constant că este înșelat peste tot?

Răspuns: Aceasta este natura lumii, și apoi —Cabala.

Dacă nu este de acord cu natura lumii noastre, atunci el poate face un singur lucru, să meargă împotriva acestei naturi.

Întrebare: Ce întrebare ar trebui să aibă?

Răspuns: Ar trebui să pună o întrebare serioasă: este posibil ca lumea să fie aranjată prin minciuni sau nu?

Lumea este concepută astfel încât să o putem schimba. Prin urmare, în egoismul nostru, percepem lumea în acest fel. Dacă ne schimbăm pe noi înșine, lumea se va schimba.

Întrebare: Dacă are un sentiment atât de ascuțit că totul în jurul lui este o minciună, înseamnă oare că el trebuie să se schimbe??

Răspuns: Cu siguranță. Altfel el nu va schimba lumea. Ne gândim la schimbarea lumii tot timpul. Acesta este cel mai înalt egoism.

Comentariu: Aceasta înseamnă că mass-media nu poate fi distrusă, guvernul nu poate fi răsturnat, managerii nu pot fi înlocuiți.

Răspunsul meu: Nu face toate acestea. Trebuie să încercăm să arătăm lumii întregi că însăși natura  – mineral, vegetal, animal și mai ales omul  – este absolut egoistă. Și trebuie să corectăm această natură. Mai mult decât atât, se corectează de la nivel „uman”.

Întrebare: Prin urmare, mereu încep cu mine?

Răspuns: Începe de la tine și de la ceilalți, cu conexiunea dintre noi, cu conexiunea dintre oameni, și atunci natura se va schimba la toate nivelurile. Schimbarea va porni de sus în jos la lumea animală, vegetativă și nemișcată.

Întrebare: Dacă eu, o persoană obișnuită, încep de la conexiunea cu cei dragi, încep și încerc să o fac amabil – indiferent de situatie, indiferent de încăierare și așa mai departe – voi începe să schimb lumea?

Răspuns: Da, desigur!

Comentariu: Există  asemenea conducători în lumea de astăzi, pe care persoana își doreste să-i dea jos.

Răspunsul meu: Nu, nu este nevoie să dăm jos pe nimeni. Ar fi o mizerie și mai mare. Aceasta este o tehnică greșită. Este necesar să nu dăm jos. Este necesar să le arătăm cum ar trebui să se schimbe aceste lucruri.

„Pe ei” înseamnă că, în principiu, trebuie să explicăm esența sa lumii. Iar conducătorii sunt marionete. Inimile conducătorilor sunt în mâinile acestei naturi superioare. Și trebuie să înțelegem că este o explicație – doar o explicație – care îi poate determina pe oameni să își schimbe atitudinea față de ei înșiși, față de lume și față de ceilalți.

Întrebare: Și dacă cineva care vede o minciună solidă în jur începe să-și explice lui însuși și altora că aceasta este natura umană, că este necesar să se ridice deasupra ei, să lucreze cu ea și să treacă la conexiuni bune, ce va vedea el în loc de această minciună?

Răspuns: Egoism uriaș. Și trebuie să vorbim despre asta. Unde este metoda de corectare a lumii? Este în corectarea unei persoane. Dar nu doar strigând și punând presiune asupra altora. Mai degrabă, metoda constă în a preda, a înnobila și a schimba o persoană.

Întrebare: Dacă încep să mă schimb, ce văd?

Răspuns: Dacă încep să mă schimb, încep să văd că de asta are nevoie lumea. Și lumea se va schimba în consecință odată cu asta. Voi vedea din ce în ce mai multă bunătate în această lume. Și în măsura în care am un asemenea impact asupra lumii, voi vedea cum se schimbă.

Astfel, prin atitudinea noastră față de lume, și nu numai din partea mea, vom aduce lumea într-o stare de echilibru corect..

De la KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/3/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă acționăm prin dăruire între prieteni, înseamnă oare că lucrăm cu credință mai presus de rațiune??

Răspuns: În general, da. Acesta este începutul și atunci vei vedea ce se va întâmpla.

Întrebare: Părerile noastre despre Creator produc și corecțiile necesare pentru revelarea Creatorului în noi? In ce fel?

Răspuns: Fara indoiala! Cum? Sub influența luminii superioare pe care o trezim prin lupta noastră unul pentru celălalt și din interiorul nostru către Creator.

Întrebare: Rabash scrie: …el trebuie să creadă mai presus de rațiune și să-și imagineze că a fost deja răsplătit cu credința în Creator care este simțită în organele sale, și el vede și simte că Creatorul conduce lumea întreagă ca Bunul care face bine.. Care sunt aceste organe despre care vorbește în acest pasaj? Cum le simti cineva?

Răspuns: Organele sunt calitățile dăruirii. În calitățile mele de dăruire pe care le cultiv în relație cu prietenii mei, voi începe să-l dezvălui pe Creator.

Întrebare: Este posibil să considerăm ca o stare de apropiere de Creator atunci când, prin rugăciunile noastre, se întoarce un prieten care a părăsit grupul??

Răspuns: Da, e bine. La urma urmei, lumina superioară a fost cea care a acționat.

Întrebare: Există întotdeauna unele obstacole în lumea noastră și încercăm să le depășim pe toate împreună prin rugăciune. Este suficient, sau există vreun alt sfat?

Răspuns: Este suficient deocamdată și apoi vei descoperi alte posibilități.

Întrebare: Ce înseamnă să crezi în credința înțelepților, cum se ajunge la asta?

Răspuns: Trebuie să luăm ca bază ceea ce ne sfătuiesc cabaliștii, ceea ce scrie Rabash în articolele sale și să o implementăm.

Întrebare: Cum îl putem simți pe Creator cu toate organele noastre dacă avem doar cinci organe de simț egoiste?

Răspuns: Ai mult mai multe, milioane de senzații: gust, culoare, orice! Încă nu știm asta. Și atunci vei vedea câte posibilități diferite de senzații există în noi.

Întrebare: Care este diferența dintre un Kli personal (vas) în credință deasupra rațiunii și un Kli al grupului de zece în credință deasupra rațiunii?

Răspuns: Prin Kli personal ne referim la un grup. Ce alt Kli ar putea fi altfel? Tu însuți nu ești un Kli. Tu însuți ești doar un punct negru.

Întrebare: Cum și în ce diferă credința de deasupra rațiunii de autohipnoza?

Răspuns: Credința este mai presus decât rațiunea; este o construcție clară a unui Kli (vas) spiritual în conformitate cu ceea ce ne spun cabaliștii. Și aici trebuie să urmez instrucțiunile scrise de Rabash, Baal HaSulam și alți cabaliști.

Întrebare: Se spune că crezi în înțelepți și mergi tot drumul cu ochii închiși. Ce înseamnă să „mergi tot drumul”?

Răspuns: Întregul drum înseamnă că trebuie să impuni calitatea dăruirii tuturor dorințelor tale egoiste atunci când ecranul (Masach) este deasupra dorinței egoiste (Aviut).

De la  Convenția internațională „Ne ridicăm deasupra noastră” 1/8/22, “Mergând cu credința deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu vă lipsește decât să mergeți într-un câmp pe care Domnul l-a binecuvântat (Baal HaSulam, Scrisoarea 4).

Acest câmp se numește Șechina sau conexiunea dintre noi în care Creatorul Se dezvăluie. Dar când acest câmp a fost spart, Creatorul a dispărut din el.

Toată munca noastră constă în a ne conecta unii cu alții și să restabilim rețeaua de comunicare dintre noi, iar în măsura în care o facem, Creatorul se va dezvălui treptat în ea. O astfel de revelație a Creatorului înseamnă niveluri sau lumi spirituale.

„Pace” – „Shalom (שלום)” provine din cuvântul „lume” = „olam (עוֹלָם),” „alum (עָלוּם)” – „ascuns”. Ascunderea și revelația relativă a Creatorului la fiecare nivel ne vor arăta în ce fel de lume ne aflăm.

Prin urmare, trebuie să colectăm toate acele organe flasce care au căzut din sufletul tău și să le unim într-un singur corp, – într-un singur sistem conectat. În acel corp complet, Creatorul își va insufla necontenit Șechina, adică absolut complet, fără lacune sau reduceri.

Și fântâna inteligenței (Tvuna), care este acea parte inferioară a Binei care transmite lumina către Malchut (în noi) și fluxuri înalte de lumină (Keter, Hochma, Bina) va fi ca o fântână fără sfârșit.

Ce trebuie să facem? Trebuie să restabilim conexiunea dintre noi, care se numește Șechina. Creatorul a fost cel care a spart-o, astfel încât noi înșine să-l putem crea dintr-o stare spartă. Asta se numește ridicarea Șechina din praf. Asta este ceea ce trebuie să facem.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/6/22, „Apropierea Creatorului prin rețeaua de conexiuni dintre noi” Lecția 1

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să stai mereu de pază, toată ziua și toată noaptea, când simți o stare de zi sau o stare de noapte. …

Rezultă că trebuie să trezești inima prietenilor până când flacăra se ridică de la sine (Rabash, Scrisoarea 24).

Dacă suntem în garanție reciprocă în grup, atunci fiecare dintre noi pășește și iese din el pentru a trece la o nouă stare, la o nouă dorință. Deci, acesta este un proces gradual.

Chiar și menținerea unei flăcări este un proces inconstant, deoarece implică oxidare, aprindere etc. Aceasta vine tocmai de la o bază spirituală.

Prin urmare, preocuparea constantă pentru sprijinul reciproc duce treptat la faptul că flacăra din inimile noastre va arde de la sine.

Din Convenția Internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, „Munca în responsabilitate reciprocă” Lecția 6

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cât de mult am umplut spațiul dintre noi în timpul acestui congres?

Răspuns: La acest congres am ajuns într-o stare bună. Nu știu cât de mult va rămâne în voi. Dar dacă asculți din nou lecțiile congresului, acestea vor intra din ce în ce mai profund în tine și vei putea începe să le implementezi corect.

Veți simți că sunteți participanți la această mișcare în care descoperiți distanța dintre voi și doriți să o umpleți prin conexiune. Conexiunea este Creatorul. El ar trebui să ne dea puterea să ne apropiem unul de celălalt și să umplem distanța.

Distanța este egoismul nostru, iar Creatorul trebuie să strălucească cu lumina Sa asupra noastră. Apoi această distanță se va schimba, se va transforma din separare în conexiune. Și astfel, vom merge mai departe.

Ascultă din nou lecțiile congresului și le vei auzi de fiecare dată într-un mod nou. În special cele două lecții anterioare: „Avansând în credința deasupra rațiunii” și „Munca în responsabilitate reciprocă”. Este foarte important. Dar, în principiu, aș sfătui să ascultați toate lecțiile din nou și din nou, chiar și fragment cu fragment, indiferent cum.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, „Cerându-i Creatorului să umple spațiul dintre noi” Lecția 7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→