Întrebare: Este scris: „Cineva care dorește cu adevărat să-L slujească pe Creator trebuie să se includă în toate creațiile, să se conecteze cu toate sufletele, să se includă cu ele și ele cu el”.

Dacă există certuri între prieteni, dar în același timp înțeleg pe plan intern că trebuie să se unească, cum pot să fac un pas spre o ascensiune comună de fiecare dată și să nu mă mențin ȋn teama că prietenii m-ar putea îndepărta?

Răspuns: Totul depinde doar de importanță: în ce măsură este Creatorul în mintea mea mai înalt decât mine și prietenii mei, cât de important este El în ochii mei, cât de mult sunt capabil să mă ridic deasupra mea pentru a fuziona cu El, chiar dacă pentru aceasta trebuie să mă anulez în fața prietenilor mei până la punctul de a-mi anula „eul”.

Din  Convenţia Internatională “Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/6/22, “„Abordarea Creatorului prin intermediul rețelei de conexiuni dintre noi” Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem efectua acțiuni mai presus de rațiune?

Răspuns: Trebuie să-ți imaginezi viața în calitatea dăruirii, conexiunii, iubirii, reciprocității și grijii într-un grup. În acest caz, le vei putea arăta prietenilor tăi că te străduiești pentru asta și că ești în el. Aceasta este obligația pentru a realiza condiția de garanție sau condiția de credință mai presus de rațiune.

Un singuratic nu poate împlini legea spirituală în niciun fel, este raportată doar la alții.

Așadar, preocuparea pentru împlinirea condiției de credință mai presus de rațiune trebuie acceptată de toți prietenii, fiecare în măsura lui și în forma în care și-o poate imagina. Acest lucru va duce la descoperirea lumii superioare din tine.

Din  Convenţia Internatională “Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/9/22, “Muncind în responsabilitate reciprocă” Lecția 6

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să ne ridicăm de la nivelul pământesc, egoist, la nivelul spiritual – de la calitatea de a primi la calitatea de a dărui, de la intenția de a primi la intenția de a dărui, de la respingerea prietenilor la conexiunea cu ei, și astfel să organizăm un mediu care să ne ajute să mergem înainte.

Este imposibil să atingem calitatea de Bina, calitatea de dăruire, calitatea Creatorului, dacă nu ne ajutăm unii pe alții. Prin urmare, cel mai important lucru este că, odată ce ne determinăm direcția principală, care este de a atinge calitatea de Bina, calitatea dăruirii, calitatea credinței deasupra cunoașterii, deasupra lui Malchut, noi trebuie să punem Bina mai presus de Malchut, credința mai presus de cunoaștere, și să ne străduim să iubim și să dăruim, în ciuda dorinței noastre inițiale de a primi și de a ne îngriji doar de noi înșine.

Numai în acest fel vom putea să ne ridicăm la gradul următor și să continuăm să trecem de fiecare dată de la un grad la altul.

Iar îndeplinirea condiției de adeziune cu calitatea de dăruire în credință deasupra rațiunii, adică de a te trage pe tine însuți în sus spre lumea superioară, este posibilă doar cu exemplul și ajutorul mediului. La urma urmei, dacă am un mediu adecvat care apreciază corect unificarea și tânjește să se ridice deasupra egoismului personal și colectiv, atunci eu pot, în acest mediu, la fel ca într-o barcă, să mă îndrept spre calitatea de dăruire, calitatea Creatorului.

Cel mai important lucru este să înțelegem că o singură persoană nu poate face nimic aici. Este imposibil să îndeplinești condiția de „credință mai presus de cunoaștere”, adică să urci de la Malchut la Bina, de la primire la dăruire, fără sprijinul și exemplul grupului.

Nu pot să am grijă de mine din punct de vedere spiritual pentru că sunt un egoist. Dar îmi pot ajuta prietenii, transmițându-le importanța dăruirii, măreția Creatorului și măreția unității. Mai mult, îmi este mai ușor să fac acest lucru în ceea ce-i privește pe prietenii mei decât în ceea ce mă privește pe mine însumi, deoarece, atunci când vorbesc despre calitatea de dăruire, o îndrept, ca să spun așa, nu spre mine însumi, nu spre egoismul meu.

Noi existăm într-un vas spart, în dorințe sparte, dar suntem mulți și, prin urmare, ne putem ajuta unii pe alții. Chiar și în mod egoist putem să le arătăm prietenilor noștri diverse exemple altruiste și astfel să ne convingem treptat unii pe alții că dăruirea și unitatea sunt bune.

Există un factor foarte interesant aici. Deși aud o mulțime de noțiuni contrastante și nedorite de la mediu, faptul că mediul este mare îmi permite să mă impregnez treptat de măreția lor, de corectitudinea lor. Ei acționează asupra mea pentru că aceasta este legea dorinței noastre colective (Kli, vas).

Dacă mă aflu în el, mediul acționează asupra mea. Orice ar fi, mă umple cu noțiunile sale. Le voi accepta treptat, pentru că sunt un produs al acestui mediu.

Îmi pot încuraja prietenii, îi pot ajuta să se ridice deasupra lor înșiși, iar ei pot face același lucru. Aceasta este legea garanției reciproce; chiar dacă suntem cu toții egoiști și nu există în noi niciun indiciu pentru acțiuni spirituale, dacă lucrăm corect împreună, dacă ne încurajăm reciproc, dacă aparent arătăm un exemplu despre cât de bine este să fim uniți și dacă ne ajutăm unii pe alții să ne ridicăm în credință mai presus de cunoaștere, atunci acest lucru ne va influența cu siguranță pe fiecare dintre noi.

Din Convenția internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/9/22, „Lucrăm în Arvut” Lecția 6

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este anularea mea completă?

Răspuns: Anularea completă este atunci când îmi anulez grijile, gândurile și intențiile legate de mine însumi și îmi îndrept toate calitățile, sentimentele și forțele spre conexiunea cu prietenii mei. În acest fel, ne aduc pe toți mai aproape de starea în care forța superioară poate fi revelată.

Întrebare: Ce nu ar trebui să anulăm?

Răspuns: Nu trebuie să ne anulăm egoismul. Trebuie doar să lucrez la el și să nu-l urăsc niciodată atât de mult încât să vreau să-l distrug. Trebuie să urăsc egoul ca să mă ridic deasupra lui, dar în același timp trebuie să-l apreciez pentru că mă pot ridica datorită acestuia.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/6/22, „Ne apropiem de Creator prin rețeaua de conexiuni dintre noi” Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce olimpiadele sunt folosite ca scenă politică?“

Nu mai avem nevoie de Jocurile Olimpice pentru că au devenit un loc în care punem omul împotriva omului și țara împotriva țării. Nu mai sunt jocuri de conexiune, iar concurența a devenit ca războiul. Acest lucru este evident atât în ​​jocurile în sine, cât și în politica din jurul jocurilor.

Este unul dintre rezultatele creșterii enorme a ego-ului uman în generația noastră. Dezvoltarea umană este caracterizată de o creștere constantă a dorințelor și, cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât devenim mai egoști.

Când ego-ul nostru a fost mai mic, am putut folosi Jocurile Olimpice pentru a pune deoparte disputele noastre pentru o perioadă scurtă de timp, chiar și pentru a opri temporar războaiele și pentru a ne angaja în competiții sportive pașnice. Nu mai abordăm Olimpiada în acest fel, nici ca mijloc de a ridica spiritul uman, de a arăta culmile a ceea ce poate realiza omul dincolo de limitele umane.

Dacă ne propunem să ne depășim limitările umane într-un spirit pozitiv, atunci nu ne interesează cine câștigă. Devenim preocupați în principal să arătăm lumii cât de mare poate fi omul.

Prin urmare, ar fi înțelept să luăm în considerare cât de grozavi putem deveni cu adevărat — cea mai mare realizare umană — și, dacă ne-am urmări, atunci ne-am putea bucura de relații pozitive la Jocurile Olimpice și în fiecare domeniu al vieții noastre.

Pe plan intern, realizările noastre de vârf sunt să devenim ca Dumnezeu. Aceasta este descoperirea supremă a limitărilor noastre, deoarece a deveni ca Dumnezeu înseamnă a deveni nelimitat, etern și perfect. Așa cum Dumnezeu este o calitate atotiubitoare și atotcuprinzătoare, la fel, îmbrățișând pe toți într-o iubire și grijă comună, atunci devenim ca Dumnezeu, iar aceasta este cea mai semnificativă realizare pe care am putea-o obține vreodată.

Bazat pe videoclipul „Sport vs. Politici” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scrisă/editată de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot să-mi imaginez dăruirea ca pe o forță bună dacă începutul acestei acțiuni are loc în calitatea de primire, iar egoismul meu nu percepe dăruirea ca fiind bună?

Răspuns: Joacă-te cu aceasta. După cum scrie Rabash: El trebuie să creadă mai presus de rațiune și să-și imagineze că a fost deja răsplătit cu credința în Creator și simte asta în organele sale și el vede și simte că Creatorul conduce întreaga lume ca Bunul care face bine. (Rabash, articolul nr. 28 (1987), “Ce este în muncă ‘să nu adaugi și să nu iei’”).

Este nevoie să te adaptezi la ea și vei vedea că asta este ceea ce se întâmplă. Faptul că obișnuiai să o vezi într-un mod complet diferit a fost doar pentru că egoismul ți-a pictat o imagine complet diferită a lumii.

Trebuie să te tragi cu forța la imaginea corectă a lumii și să o creezi în conexiunea cu prietenii tăi. Trebuie să te joci tot timpul în grup. Tot timpul!

Serios, care este problema? Nu v-ați jucat jocuri în copilărie? Toată viața mea a fost un joc. Astăzi, de fapt, este tot un joc. Așa că nu vă mai prefaceți că sunteți înțelegători, serioși și departe de jocuri. Vă sfătuiesc să începeți să vă jucați.

Întrebare: Este același lucru să te joci într-un grad superior și să lucrezi în credință deasupra rațiunii?

Răspuns: Da.

Întrebare: Acum, în limitele rațiunii, încerc să-mi văd prietenii mai sus tot timpul. Și dacă voi ajunge să lucrez în mod constant în credință mai presus de rațiune, atunci care este diferența?

Răspuns: Că nu va trebui să-ți imaginezi că ei sunt așa, pentru că vei vedea de fapt că sunt mai presus decât tine.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/8/22, „Mergem în credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă vreau să efectuez o acțiune puternică, trebuie să folosesc o forță care este direcționată împotriva acesteia. Atunci voi primi o forță suplimentară prin care să-mi susțin acțiunea.

Prin urmare, pentru a ajunge la atingerea spirituală cu credință mai presus de rațiune, avem nevoie de această rațiune. Cu cât lucrez mai mult deasupra rațiunii, împotriva ei, cu atât mai mult acest lucru îmi mărește credința. Nu există forță în credința în sine.

Credința este dăruire, care este foarte slabă prin ea însăși. Dar dacă o amplific prin rațiune, atunci ridic credința la nivelul rațiunii și, în această formă, mă înalț la gradul de Keter.

Reiese că avem nevoie de forțe opuse, de forțele răului. Așadar, Creatorul a creat înclinația rea și, pe lângă aceasta, a creat Tora, care este un mijloc de a o corecta. Tora este forța care ne ajută să ne ridicăm deasupra forței rele ce se dezvăluie în noi de fiecare dată. În acest fel, ne ridicăm din ce în ce mai mult deasupra răului pentru a ne asemăna cu forța de dăruire, cu forța binelui.

Chiar dacă forța de dăruire este foarte mică, ridicând-o la înălțimea întregului rău, aceasta devine înaltă, puternică și măreață.

Prin urmare, trebuie să apreciem tulburările și să înțelegem din ce în ce mai mult mecanismul acestei lucrări, adică să înțelegem că avem nevoie de stări rele.

Nu e de mirare că simbolul medicinei este un șarpe din al cărui venin se fac medicamente. Se știe că „Orice medicament este o otravă, dar nu orice otravă este un medicament”. Fiecare medicament, în baza sa, este o otravă pe care o folosim ca medicament.

Dar nu orice otravă este un medicament. Adică, până nu procesăm corect această otravă, nu o putem folosi ca medicament.

De aceea se spune că nu există rău în lume, ci doar ni se pare că există deocamdată, până când ne ridicăm deasupra lui și dăm acestui rău forma de dăruire. Atunci când reușim să-l transformăm în dăruire, atrăgând asupra acestuia lumina superioară care îl va corecta, întunericul se va transforma imediat în lumină, amarul în dulce și otrava în medicament.

Aceasta este ceea ce încercăm să punem în practică prin studierea articolelor cabaliștilor pe tema „Credința deasupra rațiunii”: cum folosim rațiunea, dorința egoistă de a primi, și cum construim deasupra ei dorința de a dărui. Apoi, în funcție de gradul de grosime al egoismului revelat în dorința de a primi (zero, unu, doi, trei și patru), atingem forța de dăruire (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida), cinci grade care sunt împărțite mai departe în 125 de grade.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 28/1/22, „Credința deasupra rațiunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem vedea pe toți cei  șapte miliarde de oameni ca fiind cei mai mari? Merită să facem asta?

Răspuns: Acești șapte miliarde de oameni sunt cu toți părți ale sufletului tău. Cu toții suntem părți ale sufletului comun, Adam. Prin urmare, aici nu există probleme. În cele din urmă, cu toții vom atinge acest suflet. Calitatea lui de dăruire se numește Adam, iar calitatea primirii se numește Hava (Eva).

Cu toții existăm în acest sistem și trebuie doar să ne deschidem ochii și să-l aranjam în mod corect.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/8/22, „Derivarea măreției scopului de la prieteni” Lecția 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Acum câteva zile, într-o lecție, am vorbit despre mândrie. Ai spus: „Sunt și o persoană foarte mândră”. Acum vorbim despre măreția prietenilor. Dacă prietenii din grup trebuie să fie măreți, atunci despre ce fel de mândrie în grup vorbim?

Răspuns: Mândria este ceea ce mă împiedică să mă văd inferior prietenilor mei.

Întrebare: Cum ar trebui să lucrez cu această proprietate într-un grup dacă o persoană a fost pe drum de mulți ani și nu-și poate depăși mândria? La urma urmei, nu are deloc legătură cu spiritualitatea. Îi este dat de natură.

Răspuns: Toate proprietățile sunt spirituale, doar în plus sau în minus. Nu există altceva decât spiritualitate. Orice proprietate pe care ne-o putem imagina este spirituală. Și chiar dacă numim ceva anti-spiritual, este legat de spiritualitate, deși este „anti”.

În afară de proprietatea dăruirii, Creatorul, nu există absolut nimic. Tot ceea ce se manifestă, chiar și împotriva Lui, este încă măsurat în raport cu un singur standard – Creatorul.

Și trebuie să ne asigurăm că distingem clar între proprietățile pro și contra. Și totul va fi bine.

Studiați profund lecțiile pe care le învățăm acum. Acestea vă vor deschide clar ușile către lumea superioară. Veți vedea cum se plătește totul. Oricum, nu există nimic valoros în lumea noastră. Și lumea spirituală va veni și va umple totul.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/7/22, „Adeziunea cu prietenii” Lecția 3

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce acțiuni putem întreprinde atunci când unii membri ai grupului de zece nu cred că Creatorul conduce lumea ca Bunul care face bine?

Răspuns: Dacă vrem să-l dezvăluim pe Creator și de aceea suntem într-un grup, trebuie să fim conștienți de ceea ce facem pentru a-L dezvălui.

Dezvăluirea oricăror stări și evenimente are loc în senzații și în înțelegere, adică în sentimente și în cunoaștere, în măsura în care putem deveni ca ceea ce se întâmplă. Acest lucru este valabil și în lumea noastră egoistă.

Prin urmare, trebuie să creăm în noi un organ de dăruire, similar proprietății Creatorului, în care să-L putem revela și să ne atingem scopul. Hai să o facem.

Trebuie să crezi în cabalişti şi să-i urmezi. Și atunci vei vedea că vei reuși. În orice caz, ei nu te învață nimic rău, doar ca tu să te relaționezi cu grupul tău mic de prieteni, ca și cum ai fi deja în proprietatea dăruirii și a iubirii.

Dacă încercați acest lucru, veți simți treptat că există o altă lume pe lângă lumea noastră, există și alte relații pe lângă nivelul nostru de relații și toate sunt construite pe această proprietate.

Pentru a face acest lucru, trebuie să creați un spațiu închis în lumea noastră, un grup, în care vă veți trata unul pe celălalt după legile lumii spirituale. Și atunci veți dezvălui Creatorul dintre voi.

Amintește-ți aceste cuvinte, încearcă să le simți! Nu încerca să fii deștept, pentru că te vei îndepărta de asta și cine știe când te vei întoarce din nou.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/8/22, „Avansând în credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→