Intrebare: Cum isi poate clarifica o persoana propriul scop atunci cand studiaza?

Raspuns: Atunci cand o persoana nu este conectata cu un profesor, nu se poate face nimic. Persoana se va invarti in cerc si nu va dobandi nimic. Asta se intampla de la o generatie la alta. Intotdeauna au fost necesari multi ani in care profesorului sa ii fie ascultate vorbele.

Insa, timpul se contracta astazi, si vedem cum in jurul nostru au loc schimbari cu o viteza care creste constant. La fel se intampla si cu  Cabala. O persoana care nu stie nimic despre asta poate deveni acum conectat cu inima si cu sufletul cu metoda corectiei intr-o luna sau doua. Cateva luni mai tarziu, persoana poate fi aruncata dintr-o stare proasta in una buna si inapoi.

Totusi, indiferent de acest lucru, metoda corectiei trebuie sa fie revelata, si oricine a revelat-o pentru sine doreste sa o reveleze pentru intreaga lume. Usurinta intelegerii si exprimarii metodei depinde de marimea masei de oameni care o studiaza.

Ei vor simti deodata din interior ca lucrurile sunt exact cum explica Cabala. Ceea ce alta data cerea un efort semnificativ si gandire intensa din partea unei persoane pana cand aceasta sa ajunga sa isi creeze o anumita imagine, acum se intampla de la sine.

Este similar cu felul in care vedem cum stapanesc tinerele generatii tehnologia moderna. De exemplu, chiar fiind un profesionist in tehnologie, am inca dificultati in stapanirea computerelor noi si a caracteristicilor telefonului. Fac asta de nevoie, insa nu ma intereseaza pentru ca eu apartin vechii generatii. Trebuie sa gandesc intens si sa studiez manualul pentru a-l folosi, in timp ce un copil mic poate lua telefonul, sa apese butonul, si sa sune. El este nascut pregatit sa se joace cu aceste jucarii..

Ei sunt reincarnari noi ale sufletelor, o revelare a unei noi dorinte care include inregistrarile experientelor din toate vietile trecute (Reshimot). Felul in care functioneaza lucrurile este foarte clar pentru ei. Am vazut de atatea ori cum tinerii nici macar nu citesc manualul pentru a sti cum sa foloseasca anumite instrumente. Apasa niste butoane si invata cum functioneaza lucrurile.

Este nevoie ca metoda Cabalei sa inceapa sa fie perceputa in acceasi simpla maniera. Chiar daca a fi spiritual pare a fi ceva separat de viata corporala, acest lucru va fi revelat. De indata de incepe sa se raspandeasca in mase, toti vor intelege ca asa stau lucrurile in mod natural.

Ei vor intelege ca daca raul egoismului este in noi, nu ne va lasa sa traim. Atunci, trebuie sa ne folosim de puterea bunatatii, si daca ne vom juca cu aceasta, o vom dobandi.

Astazi, oamenii protesteaza in strada impotriva vietii rele, deci hai sa cream un mediu bun pentru ei acolo. Ar trebui sa folosim aceasta dorinta de a exista si a trai intr-o societate noua, mult mai conectata si unificata, si oamenii vor incepe sa atraga Lumina care Reformeaza. Daca le dam si cateva materiale Cabaliste, totul va deveni in mod natural revelat lor.
Din partea 1 Lectia Zlnica de Cabala 8/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Israelul este astazi depasit de un val de proteste sociale, dar, daca vorbim despre aceasta problema in general, solutia este simpla, garantia mutuala, unificarea universala. Dar ce inseamna asta?

Inseamna ca intreaga natiune urmareste ca reprezentantii ei sa stea impreuna la o masa rotunda si sa formeze un forum comun. O masa rotunda este exact de ceea ce avem noi nevoie ca sa rezolvam problemele ca intr-o familie. Ne dam seama cine sufera mai mult si incepem sa-l ajutam. Apoi, trecem in linia urmatoare, facem calcule, gasim cai de compensare si echilibram situatia.

Totul este decis in cadrul familiei, fara constrangere sau opozitie. Vom prezenta prezenta cererile comune guvernului ca termeni.

Avem nevoie de un forum compus din specialistii nostri, economisti, sociologi, avocati, etc. Inutil sa spunem ca avem nevoie de experti care sa inteleaga chestiuni de lege si alte probleme. Daca nu, va trebui sa incepem totul de la inceput intru-cat umanitatea a parcurs deja cateva mii de ani de dezvoltare. Societatea noastra a dezvoltat conexiuni concrete pe care nu le putem ignora.

Astfel, impreuna cu acesti specialisti, ca o intreaga natiune, vom aduce la lumina imaginea generala si vom incepe sa rezolvom problemele. O vom face fara strigate sau exces de zgomot, ci prin stabilirea obiectivului nostru principal de unitate spre care am aspirat intotdeauna.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 8/12/2011 Zohar

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

În loc să existe în această infimă parte a realităţii, când o persoană doreşte să treacă spre a doua parte a sa, partea eternă şi perfectă, atunci ea are mai multe modalităţi de a face acest lucru: învăţător, grup şi cărţi. Învăţătorul explică faptul că există o asemenea oportunitate. El explică cum acest lucru poate fi realizat cu ajutorul unui grup în care fiecare membru se străduieşte să perceapă adevărul, realitatea perfectă şi cu cărţile care vorbesc despre aceeaşi realitate perfectă.

Când noi încercăm să fim împreună, este ca şi cum fiecare persoană iese din sine, din ego-ul său, pentru că trebuie să simtă că există în ceilalţi. Apoi, când încearcă să fie mai presus de sine, în toţi ceilalţi, conectat cu ei, şi citeşte despre percepţia realităţii în dăruire, acesta este modul în care se face pe sine similar cu starea viitoare, ca şi cum ar fi fost deja acolo.

În măsura aspiraţiei sale, evocă de acolo a doua forţă ce există în realitate, puterea de a dărui, pe lângă forţa mică de recepţie dată lui de la natură. Atunci, forţa de a dărui vine şi face modificările în el.

O persoană poate percepe aceste modificări ca pe o forţă de recepţie adiţională care vine spre ea, în loc de o forţă de a dărui care îl schimbă, iar acest tip de percepţie este, de asemenea, corect. Cu toate acestea, în afara acestui fapt, atinge aceeaşi forţă de a dărui. În acest fel, omul avansează, câteodată spre dreapta, câteodată spre stânga, dar întotdeauna condus de aceeaşi forţă de a dărui.

El trebuie să atingă această forţă de a dărui împreună cu forţa de recepţie. Aceste forţe încep să fie descoperite către om ca două linii, cea dreaptă şi cea stângă. Atunci omul avansează, uneori în starea de urcare, alteori in cele de cădere. Nu ştie încă exact ce înseamnă stări de urcare şi cădere şi, până acum, el le identifică în funcţie de senzaţiile sale actuale.

Cu toate acestea, cu cât trece timpul, începe să simtă nevoia de a folosi aceste linii, situându-se între ele. În acest mod, preia controlul asupra lor  şi începe să le combine în linia de mjloc.

În esenţă, întreaga noastră muncă constă în a studia împreună, dorind să ne conectăm unul cu altul în inimile noastre şi aspirând spre unitate mai presus de toate neînţelegerile şi diferenţele, deoarece toate aceste lucruri se referă numai la existenţa noastră animală, care stă aici în această lume. Noi vrem să ne conectăm împreună în dorinţele noastre, în punctele noastre din inimă, mai presus de aceste lucruri.

Când citim Zoharul cu această intenţie, cartea vorbeşte despre stările noastre corectate, despre modul în care descoperim, în conectarea dintre noi,  calitatea de a dărui,  care este aceeaşi cu Creatorul, Lumina, lumea spirituală, lumea superioară.  Din acest motiv, fiecare persoană trebuie să se imagineze în această stare când citeşte Zoharul.

Din lecţia din 12.08.2011, Zoharul.

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este posibil pentru cineva sa se intareasca pe sine si mediul pentru a opri caderea in capcana judecarii permanente a altora si a compararii cu ei pe care ii vad in continuare ca fiind separati de mine? Sau poate este aceasta o parte din planul Creatorului pentru ca noi sa intelegem  greseala egoismului nostru si sa avem oportunitatea de a ne corecta pe noi insine?

Raspuns: Tu trebuie sa te inalti peste toate aceste sentimente negative si sa incerci sa-i vezi pe toti ca oameni drepti (Tzadikim), sa le dai dreptate fiindca tu vezi totul in interiorul egoismului tau. Toate aceste judecati se intampla tocmai pentru a permite urcarea ta.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu am crezut niciodată că Cabaliştii vor ieşi la demonstraţiile de protest. Şi nu am crezut că sunt atât de apropiaţi de aripa-dreaptă. Stai pe un piedestal înalt şi vorbeşti de nevoia de a educa oamenii. Cine ţi-a dat permisiunea să faci asta?

Răspuns: Dacă citeşti ce au spus Cabalişti în legătură cu corecţia lumii prin diseminarea Cabalei, atunci nu ai fi surprins (vezi cartea Nestemate ale Înţelepciunii: Cuvinte ale marilor Cabalişti din toate generaţiile şi Cabaliştii scriu despre Înţelepciunea Cabala). Dacă ai ştii mai multe despre Cabalişti, despre Baal HaSulam şi întâlnirile lui cu Ben Gurion în legătură cu nevoia pentru o educaţie naţională, integrală (vezi ziarul Naţiunea), atunci ai înţelege faptul că Cabala este metoda corectării omului, metoda educării omului până când atinge nivelul de azi al lumii integrale, globale. De fapt, fără să cunoaştem această metodă, nu vom supravieţui.

Din acest motiv ieşim pe străzi – nu pentru ne spune opinia  noastră oamenilor, ci pentru a explica legile naturii, a noii lumi în care ne găsim astăzi. Cabala a spus deja aceste lucruri acum mulţi ani. Şi ne spune ce se va întâmpla cu lumea.

Nu sunt de aripă stanga sau dreapta. Sunt în mijloc, un Cabalist nu este pentru nimeni, ci numai pentru unitate. De aceea, reiese că sunt împotriva celor de aripă stânga, care nu mai sunt de aripă stânga astăzi, ci sunt pentru terminarea existenţei naţiunii Israel. Şi sunt pe deplin conştient că asta nu este valabil numai pentru naţiunea mea, ci pentru toată umanitatea şi de aceea sunt împotrivă. Eu sunt de aripă stânga şi nu ei, pentru că eu sunt pentru solidaritate şi unitate. Sunt pentru o discuţie cu toate naţiunile, în timp ce ei sunt împotrivă pentru că obiectivul lor este să distrugă educaţia sionistă.

Educaţia este pregătirea omului pentru o nouă lume, în care trebuie să intre şi în care trebuie să existe cu succes. Astăzi, aşa cum vedem, niciunul dintre conducătorii lumii nu ştie ce să facă. G8 sau G20 se adună şi apoi pleacă pe drumuri separate, fără să ajungă la niciun acord, pentru că nici ei şi  nici sfătuitorii lor nu ştiu ce să facă. Uitaţi-vă la ceea ce am spus în lectura mea de la Forumul internaţional al înţelepciunii din Arosa, Elveţia, acum 6 ani. Că cel mai important lucru este educaţia, adică învăţarea oamenilor a legilor naturii, care se arată în lume astăzi (şi vedeţi ceea ce spun oamenii de ştiinţă astăzi!).

Cabala este o ştiinţă practică, despre lumea nouă. A aşteptat exact timpul nostru pentru a se revela şi pentru a ajuta oamenii să înţeleagă cum să continue să trăiască. Cred că oamenii au nevoie de asta. Şi cred că vor înţelege că acesta este drumul cel bun, înainte ca să îi forţeze suferinţa.

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Singura cale prin care ajungem mai aproape de a observa principiul iubirii aproapelui este conditia gararntiei reciproce. Si pentru a ajunge la ea, trebuie sa urmam punctual sfatul Cabalistilor; altfel nu vom reusi.

Baal HaSulam scrie in una din scrisorile sale ca daca o persoana se abate chiar si putin de la calea dreapta, cu cat merge mai departe, cu atat abaterea, eroarea va fi mai mare. In acest fel noi el se abate de la directia catre scop, desi persoana nu simte deviatia de pe cale pentru ca deviaza putin cate putin. Insa la final, toate aceste devieri de aduna intr-o mare si amara eroare.

De aceea oamenii care decid sa se indrepte spre scop trebuie sa aiba o ordine, o carta. Este asa cum scrie Rabash :”Ne-am adunat aici ca sa infiintam o societate…” Si principiul este valabil oricui pentru a se conecta cu scopul anularii de sine fata de restul, mai presus de toate obstacolele si dezordinile care vin de Sus, de la forta superioara, chiar daca vedem sau nu asta.

Totul vine de la Malchut al lumii Infinitatii unde toti sunetm conectati: Lumina si vasul.Toate dorintele si Luminile exista in lumea Infinitatii in absoluta unitate si adeziune, in starea initiala creata de Creator, sau starea corectiei finale (Starea 1 si Starea 3). Insa, noi ne simtim ca si cum existam in starea intermediara (Starea 2), fie undeva de-a ungul starii spirituale sau chiar sub ea, pe gradul sau ultim numit “lumea noastra.”

De aceea tot ce ni se intampla vine din Malchut a lumii Infinitatii. Acesta este locul spre care trebuie sa ne intoarcem pentru a cere ajutor-  forma unde existam ca un om cu o singura inima, intreaga revelare a Creatorului, Lumina, in conformitate cu similaritatea noastra cu El.

Si regula “ Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti” este legea existentei sufletului colectiv care exista in lumea Infinitatii. De aceea aceasta lege este cu adevarat o “mare, generala regula” sau asa cum a aspus Rabbi Akiv, un urias vas pentru toata Lumina infinita a devenit revelat in el.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/20/2011, Aticolul lui Rabash

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Când citim cartea Zohar, mereu ne punem aceaşi întrebare: De ce avem nevoie de această carte? În definitiv, este total de neînţeles şi vorbeşte despre nişte lucruri şi acţiuni magice, nerealiste care par a fi legi pe care le-am învăţat din lumea asta, vorbeşte de oameni, animale sau peisaje precum râuri, dealuri sau munţi.

Trebuie să înţelegem: cartea Zohar trebuie să devină o revelare a lumii superioare pentru noi, iar lumea noastră este doar un imprimeu al celei de sus. Să presupunem că eu construiesc un turn dintr-o bucată de pământ, pun ghips în el, care se întăreşte luând forma turnului. Apoi, ridic această formă şi o să obţin un model şi o matrice, o stampila şi un imprimeu.

Forma superioară este lumea superioară, iar forma ce a rămas pe fond este lumea de jos. Aşadar lumile superioare şi inferioare corespund una cu alta. De aceea,  deşi vorbim despre lumea inferioară şi tot ceea ce se întâmplă în ea: dealurile, marea, rocile, animalele, oamenii, soarele şi luna, trebuie să ne amintim în mod constant că ele arată de fapt spre proiecţia lor: lumea spirituală.

Zoharul descrie lumea superioară, în timp ce lumea inferioară este imprimeul ei. Ceea ce în lumea noastră este considerat ca dorinţă de a primi plăcerea, în lumea superioară este dorinţa de a dărui. În timp ce căutăm să ne mărim dorinţa de a dărui şi să ajungem la spiritualitate, unificându-ne în timpul studiului nostru cu grupul, vom deveni, nu puncte individuale împrăştiate prin lume, ci o formă clară, chiar dacă materială, a lumii de jos. Acesta este grupul nostru în lumea de jos.

Dar, de fapt, există un astfel de grup în lumea superioară, iar noi suntem deja acolo, în dăruire reciprocă şi unitate, într-o stare complet corectată, deoarece starea initială (1) şi cea finală (3) există deja în infinit. Ar trebui să ne gândim numai la cum să atragem forţa, dorinţa şi mijloacele de la starea superioară, unde suntem corectaţi, pentru a o atinge cu adevărat, să o realizăm – să ne înălţăm la acea dimensiune superioară în senzaţiile noastre şi în înţelegere în viaţa noastră.

De aceea, aici în această lume, trebuie să ajungem să simţim unitatea noastră şi să vizualizăm existenţa noastră în grupul superior, fiind complet corectaţi, în unitate şi dăruire reciprocă, în starea noastră superioară. În afară de asta, în timp ce ne dorim asta, de la nivelul cel mai de sus, Lumina se va extinde până la noi, ne va afecta şi ne va trage în sus.

Aşadar, Zoharul vorbeşte despre stările superioare folosind cuvintele lumii acesteia, limbajul ramurilor. Iar eu, în timp ce îl citesc, ar trebui în mod constant să mă gândesc ca fiind în totală uniune cu grupul, în dăruire reciprocă, deoarece acolo găsesc lumea superioară.
Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala din 7/29/2011, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Spunem adesea că trebuie să jucam într-o relaţie corectă în grup. Ce este acest joc?

Răspuns: Jocul stimuleaza avansarea noastra. Noi atribuim jocurile copiilor, deoarece acestia cresc şi se supun etapelor de dezvoltare. Şi, prin urmare, cei care nu se mai joacă, nu se mai dezvolta.

De fiecare dată când mă definesc într-o stare actuală, o examinez şi desenez o anumita imagine pentru mine, această imagine a viitorului in care aş dori să fiu, această tranziţie de la o stare la alta, este numita un joc. Mă joc ca să fiu în această urmatoare imagine, sa obtin aceasta forma.

Într-un joc, de obicei descriem cum putem beneficia, câştiga şi obtine ceva. Există un joc extern de atingere a unor obiective externe, şi există un joc intern, atunci când fac modificări în interiorul meu. Dar fiecare este un joc.

Tot ceea ce dezvoltă întotdeauna are o stare dorita şi o realitate, ideea unui scop viitor şi aspiraţia spre el. Se întâmplă la nivel vegetal şi animal, nu doar la om. Pentru o planta jocul este în celula sa, pentru un animal este cu sine sau cu alte animale, iar acest lucru are loc, de asemenea, la nivelul fiziologiei umane.

Omul este considerat ca fiind „Adam” şi doreşte să devină similar cu Creatorul, jucand tocmai acest joc: cum să devină ca El. Pentru a face acest lucru, el trebuie să se gândească la aceasta forma tot timpul: Ce înseamnă să fie similar cu cel superior, să fie egal Lui, să adere la El, să-i semene în proprietăţi – şi sa joace acest joc în grup .

Acest lucru înseamnă că împreună trebuie să ne imaginăm o stare în care, în legătura dintre noi, portretizam imaginea Creatorului în vasul nostru reciproc. Iar pentru a realiza acest lucru, trebuie să existe egalitate totală şi parteneriat. Cuvântul „prieten” (Haver) provine de la cuvântul „conexiune” (Hibur), iar conexiunea este posibila doar între egali, cu condiţia daruirii şi dragostei reciproce, o garanţie reciprocă.

Nusuntem deloc de genul acesta, dar daca eu şi prietenii încercam să ne jucam ca şi cum suntem într-o astfel de relaţie, în forma noastra viitoare, atunci facem mereu eforturi pentru o conexiune şi dorinţa comună de a lua forma daruirii reciproce. Şi la momentul când vom primi această formă de a darui, vom simti Lumina în ea, datorită faptului că am completat în cele din urmă conexiunea noastra! Şi atunci lumina se va aprinde! Aceasta este revelatia Creatorului.

Şi aşa, o aprindem din ce în ce mai mult de fiecare dată, mai presus de toate obstacolele. La urma urmei, nu există nici un joc fără obstacole.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/25/2011, Shamati 39

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Omul a fost creat cu dorinta de placere care aspira a fi implinita, se simte incompleta daca nu este implinita, si vede intregul sens ale existentei sale in asta. In afara de asta, omul nu are senzatii. Toate senzatiile noastre vin doar din placerile pe care le vedem in fata noastra- adica din ceea ce este construita lumea noastra. Realitatea este compusa din imaginile placerilor pe care ni le infatiseaza imaginatia noastra.

Noi vedem in jurul nostru lumea minerala, vegetala, animala si alti oameni, deoarece dorintele noastre sunt compuse din patru niveluri in care exprimentam imaginile tuturor posibilelor placeri. Insa daca nu dorim sa traim printre aceste iluzii si dorim sa vedem lumea reala, noi trebuie sa o privim nu prin dorinta de placere ci prin cea de daruire. De fapt, acolo gasim radacina si conexiunea noastra cu ea, adica Gandul Creatiei, programul si scopul sau. Insa dorintele egoiste ne separa de toate, de adevarata cunoastere, senzatie, si scop.

Avem o unica oportunitate de a ne apropia de adevarata imagine, de a pune un val peste imaginea pictata de egoismul nostru.  Si ideea nu este ca ar trebui sa vedem asta, ci mai degraba sa incetam sa ii mai dam atat de multa importanta ca astazi. In loc de asta, trebuie sa cautam imaginea radacinilor care se afla in spate, care apar in fiecare dintre dorinte daca acestea isi schimba directia de la primire la daruire.

Dorinta este una, insa toate partile sale (minerala, vegetala, animata, si umana) trebuie sa fie transformate in daruire. Apoi vom vedea radacinile  acelei imagini care este vazuta in dorinta noastra de a primi placere pentru noi insine.

Acest lucru are loc prin „umbra de sfintenie.” In fond atunci cand o persoana tinde catre acest fel de umbra, persoana incearca sa faca ea insasi asta. Curand afla ca nu este capabila. Persoana considera ca zborul sau de la dorinta de placere si incercarea de a pune o „umbra” pe ea, ceea ce inseamna a face ecranul, restrictia, si munca asupra sa, este imposibila fara ajutor exterior. Este nevoie de un miracol!

Un miracol este ceva care nu se afla in mainile persoanei si care nu ii este disponibil in mod direct ca mijloc evident. Si treptat ea ajunge la concluzia ca fiecare radacina, forta superioara pe care doreste sa o dezvaluie, ar trebui sa il ajute si sa produca ascunderea.

Dar din moment ce o persoana o solicita prin propria vointa, se considera ca si cum si-ar fi creat propria umbra. Si astfel persoana ascunde dorinta sa de placere din ce in ce mai mult, lucru vazut ca „nu face altuia ce nu iti place tie’, si ea dobandeste proprietatea Bina, daruirea cu scopul de a darui (Hafetz Hesed).

Apoi persoana isi termina treaba si se ridica deasupra tuturor dorintelor egoiste la Muntele Sinai, incepe sa munceasca, chiar primind pentru a darui, in „iubirea aproapelui ca pe sine insusi.” Treptat, toate dorintele de transforma in daruire, si tot asa pana la sfarsitul corectiei.

Toate acestea sunt dobandite pe calea ascunderii sau asa numitei „modestii.” Este munca prin care o persoana cauta sa se ascunda de dorinta sa de placere; sa nu o foloseasca direct, egoist, si in mod cert sa nu o foloseasca instinctiv fara a gandi, ci doar dupa o analiza si testare riguroasa. Aceste este primul stadiu al muncii noastre.

Daca omul din noi invata sa se ascunda de dorinta de placere din sine, se separa pe sine de aceste dorinte si se ridica deasupra ecranului. Si in acel moment, el este conectat cu radacina sa, si face aprecieri deasupra ratiunii. Astfel el se pastreaza pe cale si avanseaza.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/25/2011, Shamati #39

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum se testeaza cineva daca efortul lui este suficient?

Raspuns: Eforturile sunt de obicei peste ratiune, peste cunoastere, cand i se pare omului ca totul este extrem de dificil si imposibil, si ceea ce are, are de ajuns. El nu mai crede in profesor „in prostie”, sau in Creatorul care este ascuns, fiindu-i imposibil sa spuna ce vrea Creatorul de la el. El are multe plangeri referitoare la grup ca intreg si la fiecare in parte.

Dar, in acelasi timp noi trebuie sa spunem ca aceasta imagine pe care eu o vad se refera numai la greselile mele, la egoismul meu! Este fiindca in realitate, eu exist in Infinit. Iar grupul reprezinta sufletele cu care eu sunt complet conectat. Iar profesorul este partea de peste noi, care ne conduce la conexiunea cu sufletele deja corectate, astfel ca noi, impreuna cu ele, sa putem corecta sufletele inca necorectate. Iar Creatorul se va revela intre noi, fiindca acum, El este ascuns pentru binele nostru.

Daca un om imagineaza asta corect, daca intelege ca aceasta lume e imaginara si el are nevoie sa se scufunde mai adanc prin aceasta imagine iluzorie catre forma sa interioara, astfel incat sa descopere legaturile care ne conecteaza, ca pe dosul unui goblen, atunci el va fi capabil sa puna totul la locul potrivit si sa ceara sa fie schimbat.

El va revela perfectiunea prin existenta in armonie cu toate dorintele, cu alte cuvinte, cu grupul si cu Creatorul, cu calitatea de daruire. El va simti ca a atins astfel perfectiunea si nu este nimic mai maret de atat, nicio nevoie sau dorinta pentru ceva mai mare, fiindca aceasta este pentru el starea perfecta!

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 7/24/2011 Shamati 187

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→